Cerem retragerea proiectului de lege împotriva psihologilor (B708/2025)

 Solicităm retragerea semnăturii de pe Proiectul de lege B708/2025 și respingerea acestuia în forma actuală, întrucât este profund viciat și nu poate fi corectat prin amendamente parlamentare. Cerem inițierea unui proces transparent și legitim de elaborare a unei noi legi privind exercitarea profesiei de psiholog, realizată în colaborare reală cu Parlamentul României, Convenția Națională a Colegiului Psihologilor din România și cu reprezentanții corpului profesional, astfel încât să fie protejate dreptul la muncă al psihologilor, accesul cetățenilor la servicii de sănătate mintală și principiile constituționale ale legalității, predictibilității și echității.

Impact economic

   Susținerea acestui demers este importantă deoarece proiectul de lege B708/2025 produce efecte sistemice grave, cu impact direct asupra funcționării profesiei, asupra interesului public și asupra echilibrului economic pe termen scurt și lung. Proiectul nu servește interesului economic al țării. Dacă prețurile serviciilor psihologice cresc artificial ca urmare a barierelor administrative și financiare, cererea devine inelastică pentru cazurile grave, dar volumul general al serviciilor scade, ceea ce conduce, în timp, la diminuarea veniturilor totale din acest sector și la distorsionarea pieței. Prin impunerea unor bariere disproporționate de acces și menținere în profesie, proiectul reduce oferta de servicii psihologice și mută costurile din zona prevenției, cu impact bugetar redus, în zona intervenției de criză, cu impact bugetar ridicat. Acest efect obligă statul la cheltuieli publice suplimentare forțate în sistemele de sănătate, educație, asistență socială și justiție, generând un mecanism de devalizare indirectă a bugetului statului. Proiectul instituie, totodată, un mecanism de transfer financiar obligatoriu către o structură administrativ‑profesională, prin taxe, examinări și acreditări, fără o justificare proporțională de interes public și fără o analiză reală de impact economic, contrar principiilor eficienței și utilizării responsabile a resurselor publice. Tinerii reprezentă o resursă economică esențială, dar această lege descurajează intrarea lor pe piața muncii prin costuri excesive, incertitudine și blocaje de carieră, alimentând migrația și pierderea de capital uman calificat. Prin subordonarea de facto a instituțiilor universitare față de Colegiul Psihologilor, care este o entitate privată, statul pierde autoritate financiară, politică și socială asupra formării profesionale, permițând transferul unei părți din controlul asupra resursei umane calificate către un actor privat cu interese proprii.

Centralizarea puterii și riscul de monopol

   Proiectul B708/2025 transformă Colegiul Psihologilor într-o structură opacă, cu puteri discreționare, orientată spre maximizarea controlului, a prestigiului și a resurselor financiare. Art. 154 permite actualei conduceri să redacteze regulamentul de alegeri pentru noul sistem, creând pârghii pentru manipularea procesului electoral și menținerea controlului asupra resurselor financiare (cotizații și taxe de examinare). Registrul Unic al Psihologilor (RUP I) devine, din instrument de transparență, un instrument de presiune, în care „avizele provizorii” pot fi retrase la fiecare 6 luni dacă nu sunt îndeplinite cote administrative sau financiare, consolidând un monopol instituțional.

Impactul social și efectele asupra pieței

   Efectele colaterale ale acestei legi vor fi resimțite direct de cetățeni. Taxele administrative și birocrația excesivă se vor reflecta în costul ședințelor de terapie, ducând la o explozie a prețurilor și la scăderea accesului populației la servicii de sănătate mintală. Radierea forțată a mii de psihologi stagiari va lăsa pacienți aflați în plin proces terapeutic fără specialistul lor, generând prejudicii clinice grave și întreruperi de tratament. Transformarea profesiei într-un „coșmar financiar” va descuraja absolvenții, orientându-i către alte domenii sau către emigrare. Există, în plus, pericolul real de creștere a numărului de practicieni neautorizați. Pe fondul scumpirii și al reducerii ofertei, clienții vor migra spre practici parapsihologice, scheme paralele și servicii nereglementate. Odată ce piața se mută în afara profesiei, este extrem de dificil de recâștigat controlul asupra propriului domeniu, cu riscuri majore pentru sănătatea publică.

Parcursul profesional și precarizarea psihologilor

   Secțiunea referitoare la parcursul profesional transformă vocația într-o cursă contra cronometru cu mize financiare, afectând direct miile de specialiști înscriși în Registrul Unic al Psihologilor (RUP), Partea I. Radierea stagiarilor (art. 147): proiectul impune obligația ca psihologii stagiari (sub supervizare) să devină „specialiști” în maximum 6 ani, sub sancțiunea radierii definitive din profesie. Această măsură este unică în rândul profesiilor liberale și anulează brutal dreptul la muncă dobândit prin studii superioare, afectând investițiile personale și publice în formarea acestora. Vechimea ca indicator de profitabilitate: proiectul introduce o prevedere abuzivă prin care experiența profesională nu mai este calculată cronologic sau clinic, ci pe baza veniturilor realizate. Psihologii care fac voluntariat sau lucrează cu pacienți vulnerabili (onorarii reduse) sunt penalizați, vechimea lor fiind „ștearsă” dacă nu ating pragurile financiare impuse. Art. 45 stipulează că vechimea în muncă este recunoscută doar dacă psihologul obține un venit net anual egal cu cel puțin 12 salarii minime brute. Pentru un proaspăt absolvent sau un psiholog aflat în primii ani de carieră, cu puțini clienți și costuri mari (chirii, supervizare, teste, cursuri pentru credite de formare), aceasta înseamnă că poate profesa ani de zile fără ca aceștia să fie considerați vechime, fiind blocat în promovarea la grade superioare. Reorganizarea forțată (art. 152): psihologii autonomi sunt obligați ca, în termen de 24 de luni, să își reorganizeze cabinetele sub noile reguli, riscând dizolvarea acestora din motive pur birocratice, nu profesionale, ceea ce generează instabilitate economică și pierderi financiare suplimentare.

Excluziunea psihopedagogiei speciale și a interdisciplinarității

   Proiectul eșuează în a oferi un statut demn specialiștilor care lucrează în educația incluzivă și în terapia persoanelor cu dizabilități, deși aceștia acoperă o zonă critică de prevenție și intervenție timpurie, cu impact economic pozitiv pe termen lung. Psihopedagogii sunt plasați într-o zonă gri, existând riscul ca formarea lor specifică (logopedie, terapie ABA) să nu mai fie recunoscută dacă nu se aliniază rigid noii nomenclaturi administrative. În legislația actuală și în practica universitară (sub egida Ministerului Educației), psihopedagogia specială este o specializare distinctă, cu curriculum axat pe intervenții terapeutice și compensatorii. Proiectul B708/2025, prin art. 1 și art. 150, creează un vid legislativ pentru acești profesioniști, prin: a) restrângerea accesului: prin impunerea unor standarde stricte de „psiholog cu drept de liberă practică” bazate pe criterii administrative noi, proiectul ignoră drepturile câștigate ale psihopedagogilor care au exercitat profesia ani la rând în baza legii 213/2004; b) invalidarea formării: mulți psihopedagogi au urmat formări în psihoterapie sau consiliere psihologică. Conform noilor prevederi, aceștia riscă să nu mai fie recunoscuți de CPR dacă diploma lor de licență nu poartă titlul generic de „psiholog”, ignorându-se natura interdisciplinară a formării lor. Amenințarea asupra cabinetelor de psihopedagogie (art. 152) este majoră: proiectul impune reorganizarea formelor de exercitare a profesiei în termen de 24 de luni. Pentru psihopedagogii care dețin cabinete individuale, norma este punitivă, deoarece nu este clar dacă aceste cabinete vor mai putea funcționa sub actuala denumire sau dacă titularii vor fi obligați să se „recalifice” administrativ pentru a se încadra în noile structuri rigide ale Colegiului. Această insecuritate juridică poate duce la închiderea multor cabinete private care oferă servicii de logopedie, terapie ABA sau intervenție timpurie, lăsând mii de copii fără asistență de specialitate. Blocarea accesului specialiștilor conexi (art. 150): se închide „fereastra de oportunitate” pentru filosofi, teologi sau asistenți sociali cu formări solide în psihoterapie, deși standardele europene încurajează interdisciplinaritatea. Această măsură va duce la o criză acută de terapeuți pe o piață deja subdimensionată.

Vicii de constituționalitate, fundamentare științifică și legitimitate

   Proiectul propune o arhitectură juridică fragilă, care încalcă principii constituționale fundamentale și nu este susținută de o fundamentare științifică adecvată. Delegarea condițiilor esențiale de exercitare a profesiei către un viitor Statut al profesiei (act administrativ secundar) contravine jurisprudenței Curții Constituționale, conform căreia accesul la o profesie reglementată trebuie stabilit prin lege primară, nu prin norme interne emise ulterior. Lipsa de claritate (art. 1), prin utilizarea unor termeni impreciși precum „specialități interdisciplinare”, încalcă principiul predictibilității normei juridice, putând genera conflicte cu alte categorii profesionale (medici, asistenți sociali). Subminarea autonomiei universitare este un alt aspect critic: proiectul permite CPR să ignore sau să invalideze diplome de master acreditate de Ministerul Educației și ARACIS, impunând criterii de „recunoaștere” proprii, ceea ce creează un paralelism instituțional nepermis și o subordonare indirectă a universităților față de o entitate privată. Proiectul B708/2025 suferă de o carență fundamentală de legitimitate, fiind elaborat fără o consultare reală a corpului profesional. A eludat votul în cadrul Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România (CPR) - organul suprem de reprezentare a voinței colective a psihologilor. În plus, proiectul actual diferă semnificativ de forma pusă în discuția corpului profesional în perioada iulie - august 2024, când mobilizarea psihologilor a condus la transmiterea a peste 800 de amendamente, regăsite doar parțial în forma înregistrată la Senat. În acest context, Colegiul Psihologilor deja și-a pierdut din legitimitate și credibilitate în spațiul public, ceea ce predispune la o criză de structură internă, cu o putere economică mică și fragilă, vulnerabilă la prăbușire în fața contestării sociale și profesionale.

Petrut Dociu    Contactați autorul petiției