http://www.impactreal.ro/images/stories/oltchim_10001.jpg...

Privatizarea SC Oltchim SPV SRL, compania care va prelua activele viabile ale SC Oltchim SA, este un joc în patru între omul de afaceri Ştefan Vuza, consorţiul chinez Baota Petrochemical Group - Hengchao Sun - Junlun Petroleum, ruşii de la Oil Gas Trade şi Petchem, divizia petrochimică a concernului de stat maghiar MOL, potrivit administratorului judiciar al SC Oltchim SA, Gheorghe Piperea. Dacă de Ştefan Vuza, chinezi şi ruşi se ştia, intrarea în cursă a MOL este o noutate, însă ungurii se anunţă un competitor redutabil, care pleacă din primul rând la această procedură, pentru că au forţa financiară necesară pentru cumpărarea SC Oltchim SPV SRL. Petchem este printre primele zece companii europene din petrochimie şi unul dintre liderii europeni în producţia de polietilenă şi polipropilenă. „Noi ne-am pregătit pentru această privatizare în aşa fel încât să nu mai repetăm episoadele neplăcute din trecut. Caietul de sarcini este construit astfel încât SC Oltchim SA să poată fi cumpărat de cei care dispun de surse proprii sau din împrumuturi deja la dispoziţie. Din acest punct de vedere, jocul se duce mai degrabă în trei.”, afirmă Piperea. Competitorul care nu prea are şanse, din acest punct de vedere, este Ştefan Vuza, patronul Chimcomplex, care recent a anunţat că a început demersurile pentru accesarea unui credit de 200 de milioane de euro, destinat cumpărării SC Oltchim SA. „Nu mai vrem să vindem cuiva, chiar pe o sumă mare, şi apoi să aşteptăm cu lunile nişte bani care nu vin, apoi să pice şi privatizarea.”, mai spune Piperea. SC Oltchim SPV SRL încă nu are entitate juridică. Va fi înfiinţat abia după ce se va desemna câştigătorul licitaţiei. Preţul de pornire a licitaţiei este de 305 milioane de euro, dar se cere depunerea unei garanţii de participare de 10 milioane de euro şi un avans de 10% din preţul de adjudecare a licitaţiei. De achiziţionarea Rafinăriei Arpechim, principalul furnizor de materie primă pentru SC Oltchim SA, s-au arătat interesaţi doar ruşii, chinezii şi Ştefan Vuza, în timp ce ungurii de la MOL nu doresc preluarea acesteia. Rafinăria este, acum, proprietatea OMV Petrom şi este închisă de doi ani. MOL este compania petrolieră integrată a Ungariei, cu o cifră de afaceri de 20 de miliarde de euro şi 1.600 de staţii de distribuţie a carburanţilor în Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi ţările din CSI. Este cea mai mare companie din ţara vecină şi a doua mare companie din Europa Centrală şi de Sud-Est. În România, MOL are o reţea de 143 de benzinării şi o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro.

Conducerea OMV este sceptică că Arpechim ar putea funcţiona pe profit

Recent, Manfred Leitner, şeful diviziei de Rafinare şi Marketing din cadrul companiei OMV, a recunoscut public faptul că nici o companie petrolieră din lume nu ar putea opera Rafinăria Arpechim Piteşti, astfel încât să obţină profit. „Am fi surprinşi dacă cineva în lumea asta va opera Arpechim pe profit. Altfel, n-am fi închis-o.”, a precizat Leitner. Potrivit acestuia, OMV nu poartă în acest moment discuţii cu vreun potenţial cumpărător privind vânzarea Rafinăriei Arpechim, pe care a închis-o în 2011. „OMV a pierdut mult din 2004 încoace cu Arpechim Piteşti. Nu am avut discuţii serioase cu vreun potenţial cumpărător. Dacă statul român va veni cu un investitor care vrea să cumpere rafinăria la pachet cu SC Oltchim SA, suntem deschişi la discuţii.”, a spus oficialul companiei austriece. Societatea OMV Petrom va transforma o parte dintre instalaţiile Rafinăriei Arpechim Piteşti, aflată în conservare, într-un depozit de ţiţei, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al companiei petroliere, Mariana Gheorghe. „Activitatea la Arpechim Piteşti s-a oprit. Repoziţionăm o parte dintre activele de acolo ca terminal pentru ţiţei şi produse petroliere. Ele vor trebui autorizate ca depozit de produse petroliere.”, a afirmat Mariana Gheorghe. Anul trecut, conducerea OMV Petrom susţinea că Rafinăria Arpechim Piteşti va fi demolată dacă nu va fi găsit un cumpărător. Rafinăria Arpechim, pe care OMV, acţionarul majoritar al Petrom, nu o consideră un activ de bază, livrează materie primă pentru SC Oltchim SA, aflată în insolvenţă. În schimb, administratorul judiciar al SC Oltchim SA, Gheorghe Piperea, este convins că, în perioada imediat următoare, OMV Petrom şi statul român vor parafa o înţelegere prin care Rafinăria Arpechim Piteşti să treacă în proprietatea statului gratis, cu asumarea investiţiilor de mediu de circa 200 de milioane de euro. Arpechim Piteşti era principalul furnizor de materie primă pentru SC Oltchim SA. „Probabil, Arpechim Piteşti va fi cedată statului român pe un euro, urmând ca acesta să-şi asume obligaţiile investiţionale de mediu şi alte obligaţii aferente. Ulterior, Arpechim poate deveni obiect de negociere între cumpărătorul SC Oltchim SA şi statul român. Este posibil ca, în perioada următoare, să se dea şi un act normativ în acest sens.”, este un scenariu avansat de administratorul judiciar, Gheorghe Piperea. După ce statul va prelua Arpechim, ar urma să negocieze cu viitorul proprietar al SC Oltchim SA condiţiile de vânzare a rafinăriei: cu cedarea tuturor obligaţiilor de mediu, cu cedarea lor parţială sau fără cedarea lor. Acum, Arpechim este în proprietatea OMV Petrom, care o ţine închisă de doi ani, pentru că genera pierderi şi nici nu a găsit cumpărători pentru ea. Oficiali din Ministerul Economiei au precizat că scenariul preluării de către stat a Arpechim de la OMV Petrom este doar o ipoteză de lucru la nivelul instituţiei. Un asemenea scenariu poate părea hazardat, s-ar putea crede că OMV Petrom nu ar ceda niciodată gratis rafinăria statului român. Totuşi, în 2012, au existat discuţii între reprezentanţii OMV Petrom şi cei ai statului, în urma cărora grupul petrolier ar fi fost dispus să cedeze Arpechim, dacă statul ar fi preluat obligaţiile investiţionale de mediu. Aceste obligaţii sunt atât cele legate de poluarea istorică, de până la privatizarea OMV Petrom, cât şi cele legate de poluarea contemporană, de la privatizarea OMV Petrom şi până în prezent. La acea dată s-a redactat şi un protocol în care se stabilea un preţ al activelor Arpechim de 60 de milioane de euro. Totuşi, surse apropiate negocierilor au precizat, la momentul respectiv, că preţul era doar simbolic, iar OMV Petrom ar fi fost gata să renunţe la această sumă dacă statul sau un eventual investitor agreat de stat la SC Oltchim SA ar fi fost dispus să preia integral obligaţiile investiţionale de mediu amintite.

Schimbări în conducerea executivă a Oltchim

Pe 27 februarie 2014, a încetat contractul individual de muncă, încheiat pe o perioadă determinată, al lui Valentin Popescu, care a deţinut funcţia de director al Direcţiei Energetică-Mecanică din SC Oltchim în perioada 15 octombrie 2012 - 26 februarie 2014, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti. Până la numirea unui înlocuitor, interimatul va fi asigurat de Victor Avram, şef Divizie Energie în SC Oltchim SA, se mai arată în comunicat.

Valentin Popescu (fost director al SC Mentchim SA) este omul care a adus în insolvenţă firma SC Mentchim SA, fiind cercetat în anii 2006 şi 2007 de DNA pentru spălare de bani şi afaceri cu metalurgice, împreună cu un alt fost director. În perioada aceea, trei foşti directori ai SC Mentchim SA au fost deferiţi justiţiei pentru că au golit conturile societăţii la care lucrau, în favoarea unor firme din Bucureşti şi Severin. Procurorii anticorupţie din cadrul DNA Piteşti au dispus trimiterea în judecată a şase persoane, acuzate de producerea unui prejudiciu de peste 1,8 milioane de euro în dauna SC Mentchim SA (firmă la care statul este acţionar prin intermediul SC Oltchim SA). În fruntea listei de acuzaţi se afla Valentina Crânguş, fostă directoare economică a SC Mentchim SA, acuzată de abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, Georgiana Budea, fostă directoare comercială a firmei, acuzată de abuz în serviciu, şi Drăghici Presură, fost contabil-şef al aceleiaşi societăţi, pentru abuz în serviciu şi fals la Legea contabilităţii. Au mai fost deferiţi justiţiei Ion Mihai şi Iliuţă Ionel Aldescu, directorul general, respectiv administratorul SC Gen Fero Chim SRL Bucureşti, puşi sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum şi Ion Buştean, administrator la SC Neferal Impex SRL Drobeta Turnu Severin, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu. Anchetatorii au reţinut în rechizitoriu că, în perioada 30 iulie 2005 - 9 iulie 2007, SC Mentchim SA a derulat afaceri comerciale frauduloase cu reprezentanţii SC Gen Fero Chim SRL Bucureşti şi SC Neferal Impex SRL Drobeta Turnu Severin. Astfel, SC Mentchim SA a încheiat cu societăţile sus-menţionate trei contracte comerciale cu încălcarea normelor legale şi ale atribuţiilor de serviciu şi a efectuat plăţi către aceste firme, în baza unor documente fiscale falsificate, anulate sau stornate, în repetate rânduri, fără ca societăţile beneficiare ale plăţilor să fi livrat vreodată marfă. Majoritatea documentelor de livrare nu au fost înregistrate în evidenţele contabile ale nici uneia dintre societăţi. Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte unul dintre contractele încheiate cu SC Gen Fero Chim SRL, s-au întocmit note de recepţie în fals pentru livrări de circa 3,4 milioane de lei, după care s-a întocmit alt proces-verbal de custodie, în fals, în care se menţiona nereal că marfa s-ar afla la furnizor, se menţionează într-un comunicat la DNA. În ceea ce priveşte marfa care făcea obiectul contractelor comerciale, aceasta nu era necesară activităţii SC Mentchim SA, nu existau fonduri alocate pentru acea marfă, iar singurul scop al plăţilor a fost acela al creării unui avantaj patrimonial pentru societăţile aşa-zis furnizoare. În vederea acoperirii prejudiciului s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor învinuiţilor. SC Mentchim SA a fost constituită în cursul anului 2005, în urma externalizării activităţii de întreţinere şi reparaţii a SC Oltchim SA, iar peste 90% din activităţi le derula cu această societate, de la care primea peste 90% din fondurile băneşti.