Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei

Institutul de Psihologie Judiciara - Romania

PRACTICAREA EXPERTIZEI PSIHOLOGICE ÎN ROMÂNIA ESTE PUSĂ ÎN PERICOL DE APARIȚIA UNOR FORMĂRI NEAUTORIZATE, SUPERFICIALE ȘI INADECVATE, REALIZATE DE CĂTRE SALARIAȚI AI DGASPC, FĂRĂ COMPETENȚE PROFESIONALE ÎN DOMENIU

Având în vedere sesizarea Judecătoriei Constanța, Institutul de Psihologie Judiciară atrage atenția tuturor persoanelor interesate, dar în special magistraților, avocaților și justițiabililor, asupra condițiilor practicării expertizei psihologice în România și asupra pericolului reprezentat de practica ilegală în domeniu. Astfel, expertiza psihologică a părților în procesul judiciar reprezintă o competență profesională reglementată prin Standardele de calitate în serviciile psihologice (SCSP), Partea generală, Cartea I, aprobate prin Hotărârea Comitetului director al CPR nr. 5/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din data de 10 Iulie 2015, putând fi obținută numai de către psihologii clinicieni care s-au specializat prin formare complementară în domeniul expertizei psihologice, prin absolvirea unui curs de formare profesională complementară/universitar de master/doctorat în domeniu, autorizat de către Colegiul Psihologilor din România. Menționăm faptul că Institutul de Psihologie Judiciară este singura instituție care îndeplinește condițiile legale și profesionale necesare, fiind autorizată/avizată pentru realizarea formării profesionale complementare a psihologilor în domeniul expertizei psihologice a părților în procesul judiciar. Amintim faptul că în anul 2011, reprezentanții domeniului expertizei psihologice și psihologiei judiciare românești, Prof. Dr. Tudorel Butoi (personalitate marcanta a psihologiei judiciare românești și primul expert psiholog român, formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și autorul cel mai prolific in domeniu), Prof. Dr. Nicolae Mitrofan (primul autor al unor studii in domeniul expertizei psihologice și coordonator al primului manual modern de psihologie judiciară), Conf. Dr. Gheorghe Florian (primul autor in domeniul psihologiei penitenciare, titular al disciplinei de psihologie judiciară), Dr. Ștefan Iulian Laurențiu (autorul primului program de formare în expertiză psihologică, specialist în problematica discernământului și autorul reglementarii domeniului profesional), alături de mai mulți tineri pasionați de expertiză psihologică și psihologie judiciară fondează prima și singura școală de expertiză psihologică din România. Acestora li se alătură un corp de formatori profesioniști, dintre care amintim: Dr. Cătălin Luca (primul formator și autor român în expertiza psihologică a copilului abuzat/neglijat), Dr. Anca Gilda Rădulescu (primul specialist român în expertiza psihologica a copilului instituționalizat și în domeniul alienării parentale), Conf. Dr. Simona Corina Trifu (reputat specialist în sănătate mintală, cadru didactic și formator in psihodiagnostic clinic și psihopatologie), Conf. Dr. Alina Decsei-Radu (cadru didactic și formator in psihodiagnostic clinic și psihopatologie), Dr. Hadrian Vaida (specialist și cadru didactic in psihodiagnostic clinic și psihopatologie), Drd. Alina Georgeta Sirbu (formator in psihodiagnostic proiectiv pentru copil și familie), Florin Rovența (formator și specialist în psihodiagnostic proiectiv), Evy Viorica Dehelean (formator in psihodiagnostic clinic și psihopatologie), șamd. Astfel, după apariția Institutului de Psihologie Judiciară, aprobarea primului standard de formare in domeniu și formarea complementară a primelor generații de specialiști în expertiză psihologică (având o durata totală de 2 ani, conţinând minim 550 de ore de formare profesională), domeniul a început să devină extrem de atractiv, iar expertiza psihologică s-a transformat într-un mijloc de probă eficient în procesele civile și penale, dispus de către magistrați și solicitat de către părți/avocați, în special în acțiunile judiciare vizând exercitarea autorității părintește, infracțiuni comise cu violență, abuz sexual, asigurare pentru accidente rutiere, etc. Cu toate acestea, având în vedere noutatea domeniului și lipsa unor informații riguroase despre condițiile practicării expertizei psihologice, câțiva salariați ai DGASPC au încercat să discrediteze domeniul expertizei psihologice, pentru a-și putea proteja afacerile private paralele, pe care le dezvoltau în baza funcțiilor deținute în DGASPC sau în unități sanitare și care reclamau în mod evident conflictul de interese. Nereușind discreditarea domeniului, au încercat să-l confiște prin înființarea unor asociații cu denumiri care să se identifice cu domeniul expertizei psihologice sau care să sugereze competențe profesionale specifice (ex. “EXPERT”, “PSY”, etc), prin intermediul cărora să-și poată proteja interesele și să obțină profituri financiare considerabile. Astfel, aceste asociații, fondate de salariați ai DGASPC, fără nici o competență profesională în domeniu, fără să nici o autorizare pentru formare complementară, au copiat programa de formare publică a Institutului de Psihologie Judiciară, tematicile și au încercat să reproducă programul formativ, fără însă a reuși să reproducă și conținutul formativ de competențe în expertiză psihologică, în special din cauza lipsei formatorilor și a competențelor profesionale specifice. Rezultatele acestor acțiuni constau în organizarea unor cursuri neautorizate, inadecvate și superficiale, de multe ori clandestine, pentru personalul DGASPC, dar și pentru alți profesioniști neinformați, atât din România cât și din Republica Moldova, prin care se transmite participanților iluzia obținerii unor competențe profesionale în domeniul expertizei psihologice. În concluzie, Institutul de Psihologie Judiciară atrage atenția tuturor persoanelor interesate, atât din perspectiva beneficiarilor serviciilor psihologice, cât și din perspectiva profesioniștilor, asupra pericolului reprezentat de lipsa competențelor profesionale într-un domeniu ca justiția, în care responsabilitatea, obiectivitatea și competența profesională sunt esențiale. Institutul de Psihologie Judiciara, sub coordonarea reputatului Prof. Dr. Tudorel Butoi, a organizat mai multe evenimente vizând prezentarea necesității expertizei psihologice în procesele judiciare, urmând ca în săptămâna viitoare să organizeze mai multe acțiuni de promovare a condițiilor legale profesionale pentru practicarea expertizei psihologice. Reamintim faptul că expertiza psihologică este definită ca un act profesional de concepție analitică, o cercetare psihologică cu caracter investigativ, realizată de către un psiholog atestat în specialitatea psihologie clinică, specializat complementar în domeniu, admisă de către un organ judiciar sau solicitată de către părți, finalizată printr-un raport de expertiză psihologică care conține opiniile de specialitate ale expertului psiholog desemnat/contract, cu privire la unele împrejurări de fapt, utilizat ca probă pentru soluționarea unei cauze judiciare.