Seria de articole publicată de ziarul nostru, prin care am criticat şi incriminat cu asprime închiderea Arpechim, văzută ca o bomboană amară pe coliva industriei româneşti, în general, nu a rămas fără ecou. Mai mulţi cititori, deopotrivă ai ediţiei tipărite şi ai celei electronice a „Argeşului”, au ţinut să-şi exprime părerea în aceeaşi direcţie, dându-ne dreptate. Mai jos puteţi citi cum vede chestiunea un cititor al nostru pe nume Bogdan. În ce ne priveşte, vă asigurăm că opiniile Domniei Sale merită citite. Fie şi numai pentru simplul fapt că zugrăveşte tabloul dezastrului Arpechim, pe alocuri, poate chiar mai bine decât am făcut-o noi înşine. Intertitlurile aparţin redacţiei.

„Caut cu privirea flacăra şi mi se pune un nod în gât”

„Da, domnule Golescu, este foarte trist ce se întâmplă. Colosul piteştean care parcă stătea de strajă la Poarta Oraşului va fi dărâmat, iar din trupul lui se vor fi hrănit mulţi viermi deghizaţi în oameni politici sau în oameni de afaceri. Astă-vară, venind de la mare cu trenul, încă mai căutam cu privirea flacăra, deşi ştiam că ea a fost stinsă de multă vreme de nişte criminali pe care noi i-am ales să ne reprezinte interesele. Pe vremuri, când veneam din concediile din vacanţa de vară, după 3 săptămâni (ce vremuri!!!), atunci când vedeam flacăra Petrochimiei aveam un sentiment plăcut de «acasă»; cred că toţi piteştenii trăiau aşa ceva… Acum mi se pune doar un nod în gât; acelaşi nod pe care-l simt când trec spre Bascov şi văd ruinele platformei industriale. Dar, domnule Golescu, dezastrul nu se putea întâmpla, ori măcar nu la aceste dimensiuni, dacă noi, ăştia mulţi şi… mulţi, nu am fi contemplat de la distanţă, aidoma unor vite proaste, cum ni se trage preşul de sub picioare. Care-i replica românului în astfel de situaţii? «Asta e, ce să-i faci?», zice românul şi merge mai departe. Dacă poate. Căci unii obosesc prematur şi se agaţă în ştreang”…

„Pupincurismul a atins cote alarmante”

…”Pentru că dacă spui că ar trebui sparte câteva capete eşti acuzat ca instigator. Aţi văzut vreun cap spart când a fost ras CATC-ul ? Ori ARO, ori… Dumnezeule, lista e aşa de lungă că-mi vine să plâng. Nu, nu a fost spart niciun cap, ceea ce a făcut posibil jaful ăsta criminal. Citeam că, în ultima campanie electorală, un parlamentar argeşean a organizat o activitate la Spitalul Curtea de Argeş, unde împreună cu candidatul Ponta a inaugurat o sală de operaţii, parcă, ce-i purta numele (parlamentarului). Nu s-a găsit nimeni să-i zică: «Bă, prostu’ famigliei, ai venit cu bani de acasă, ai făcut-o cu bani de la mă-ta? Păi atunci cum îţi permiţi aşa ceva?» Păi cum să nu-şi permită, când directorii de instituţii sunt numiţi politic şi se fac preş în fata şefilor care i-au numit? Pentru că marele necaz ăsta este: starea de pupincurism a atins cote dramatice. Nu ne cunoaştem drepturile sau dacă le cunoaştem nu ni le revendicăm, preferăm să pretindem că lucrurile decurg bine şi că e normal ceea ce se întâmplă. Hai să facem un prim pas către starea de normalitate: să ne responsabilizăm reprezentanţii/aleşii. Să conştientizăm oamenii că parlamentarii sunt echivalenţii administratorilor de la bloc, nişte angajaţi ai noştri, nişte reprezentanţi, nu nişte stăpâni. Pentru că dv, cei din presă, aveţi această putere de a educa marele public, inclusiv în spirit civic. Hai să-i chemăm pe parlamentari periodic să dea socoteală pe ce ne cheltuie banii, cum îşi justifică salariile şi celelalte bonificaţii, aidoma oricărui angajat. Pentru că parlamentarii, prin felul în care sunt retribuiţi şi prin toate avantajele care decurg din statutul lor de parlamentari, sunt, de departe, funcţionarii publici de lux ai României. Din câte ştiu, ei lucrează doar trei zile în Parlament, restul, două zile, sunt în teritoriu. În care teritoriu, că nu prea îi vede nimeni. Şi nici rezultatele pretinsei lor munci nu sunt vizibile. Eu cred că putem face asta. Sau, dacă nu, ne putem accepta statutul de bovine rumegătoare: să fim mulţumiţi când ni se mai aruncă câte o pală de fân, fie el şi putred…”

În ce ne priveşte, adăugăm doar atât: îl poate contrazice cineva pe cititorul nostru? Noi nu. Dar dacă poate cineva, îi aşteptăm argumentele.