SI SE JURA CA NU FURA DAR I-AM PRINS CU CREANTELE CURENTE SALARII IN INSOLVENTA OLTCHIM 2013 IN GURA!!!! CICA "LINIE DE CREDIT"( NU LE-AM DAT ACORDUL PENTRU ASA CEVA, S-AU INFRUPTAT SI SUGATIVIZAT EI SINGURI PRIN FURT ) FOLOSITI IN OLTCHIM SI DE CARE N-AU JUSTIFICARI DECAT MINCIUNI SI HOTII! ASTA INSEAMNA SA FIE HOTI, HOTII OLTCHIMULUI, FURA SALARIILE SALARIATILOR OLTCHIM SI DREPTURI SALARIALE IN INSOLVENTA OLTCHIM2013!!!!!!!!HUUUUUU....

 

În urma şedinţei de guvern de astăzi, prefectul UNPR-ist Dumitru Cornoiu a fost înlocuit din funcţie de liberalul Radu Renga, fost prefect în guvernul liberal. Numirea lui Renga justifică gestul făcut de fostul prim-vicepreşedinte al ALDE Vâlcea Andrei Cârpeneanu de a-şi da demisia din partid. Renga ştia că va fi numit prefect de Vâlcea. Rămâne de văzut dacă soţia acestuia, Veronica Renga, va renunţa la postul de consilier local pe lista PER Vâlcea.

http://infopuls.ro/2016/04/13/ultima-ora

 

Decizie de ultimă oră a premierului Dacian Cioloş care l-a demis pe prefectul de Vâlcea, Dumitru Nicu Cornoiu. Anunţul a fost făcut miercuri, 13 aprilie 2016, de purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloş, după şedinţa de guvern ce a avut loc la Palatul Victoria.

La începutul anului 2016, Dumitru Cornoiu a fost criticat dur de Guvernul Cioloş, printr-un comunicat de presă, pentru lipsa de transparenţă de la Prefectura Vâlcea. Mai mult, la nivelul Instituţiei Prefectului Vâlcea au fost efectuate o serie de verificări cu privire la activitatea prefectului de când a fost numit în funcţie. Destituirea sa din funcţie era aşteptată de câteva săptămâni bune, însă ea a fost amânată din motive neştiute. Cert este că liderul PNL Vâlcea, Cristian Buican, a cerut insistent ca Dumitru Cornoiu să fie schimbat din funcţie, dorinţă care i s-a îndeplinit azi.

În final, trebuie să menţionăm că purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunţat şi numele  noului  prefect al judeţului Vâlcea, acesta fiind Radu Renga, cel care a mai ocupat în trecut acest post.

 

 

Practic, militarul Teodoreanu acuză că Ponta, Chițoiu, Constantin, Dogaru și Lazăr Maior  au comis o tentativă de înaltă trădare. Din motive doar de Kovesi știute, dosarul penal s-a odihnit o vreme la Secția de Urmăriri Penale și Criminalistică (SUPC) din cadrul PG, după care a fost transferat la DIICOT, unde a intrat în putrefacție fără nicio rezoluție anunțată public! 

Denunțul din 2014

Cum rar se întâmplă în România, militarul în rezervă Alexandru Teodoreanu nu s-a retras de pe noul său câmp de luptă, democrația. A decis să contraatace, folosindu-se de noul Cod Penal. De această dată a depus denunțul direct la DIICOT, în august 2014. Culmea, și acest denunț a ajuns tot la SUPC! După două luni de staționare, în 26 noiembrioe 2014, SUPC a retrimis la DIICOT denunțul lui Teodoreanu! 

Georgiana Hosu face jocurile

Vă reamintesc că după ce a fost reținută de DNA în 22 noiembrie 2014, Alina Bica și-a dat demisia din funcția de șef al DIICOT iar în locul ei, interimar, a fost numită Georgiana Hosu, procurorul-șef adjunct la acea dată și în prezent.

Ei bine, din acel moment, interimarul șef al DIICOT Georgiana Hosu ia în primire acest dosar penal foarte fierbinte și extrem de delicat. Spune aceasta deoarece parcursul dosarului este cât se poate de concludent. Iar dacă DNA va deschide un dosar penal pe această temă va demonstra ceea ce noi doar observăm că s-a întâmplat: că între Georgiana Hosu și Victor Ponta a existat o colaborare! Mobilul Georgianei Hosu? La aceea dată se punea problema înlocuitorului la șefia DIICOT, Georgiana Hosu viza acest post iar premierul Victor Ponta juca un rol important în respectiva numire.

De regulă, un astfel de dosar care nu este la zi zăbovește 2-3 luni pe masa șefilor până ce primește o rezoluție și este repartizat unui procuror spre cercetare.

Ei bine, Gerogiana Hosu la exact 12 zile de la numirea în funcția de șef al DIICOT și la doar  8 zile de la reprimirea dosarului de la SUPC, decide ca denunțul colonelului Teodoreanu să fie rezolvat nu de un procuror oarecare, ci chiar de Doru Stoica, şeful Serviciului Antiterorism şi Siguranţa Statului din DIICOT! 

Doru Stoica cercetează, cercetează, cercetează…

Așadar, denunțul extrem de fierbine cu un subiect delicat a ajuns în 4 decembrie 2014 la procurorul Doru Stoica.

Repet! Rezervistul Teodoreanu a făcut două denunțuri în care îi acuză pe Ponta, Chițoiu și Constantin, co-președinții USL, că în vara lui 2012 au complotat împreună cu 53 de organizații coordoante de Dogaru și Lazăr Maior la distrugerea statului de drept, prin semnarea unui ACORD. În acord se specifica expres: să fie desființate Curtea Constituțională, DNA, ANI și CNSAS. 

Cum Ponta & Co sunt acuzați de tentativă de înaltă trădare, v-ați aștepta ca acum să citiți depozițiile luate celor cinci “trădători” de procurorul Doru Stoica, nu? Ei bine, nu aveți nicio șansă! Procurorul Doru Stoica nu i-a chemat la interogatoriu pe Ponta, Chițoiu, Constantin, Dogaru și Lazăr Maior. Nu l-a chemat nici măcar pe denunțător!

Doru Stoica, marele procuror șef al Serviciului Antiterorism şi Siguranţa Statului din DIICOT, s-a documentat și și-a definitivat referatul pe seama declarațiilor din… presă. Da, ați citit bine, pe seama declarațiilor din presă. Iar rezoluția a fost pe măsura documentării: NUP pe tot frontul de pagină dat în 3 iunie 2015!!! 

Așadar, superprocuroul Stoica a rezolvat cu NUP un dosar extrem de delicat, folosindu-se nu de declarații și documente, ci de “tăieturi din ziare”. Și să mai ziceți că presa nu-și face bine treaba! Ei, uite, însuși Doru Stoica – șeful Serviciului Antiterorism şi Siguranţa Statului din DIICOT – se folosește de declarațiile din media pentru a rezolva un dosar penal ce conține acuzații de înaltă trădare! 

Teodoreanu nu se dă bătut!

Numai că rezervistul Alexandru Teodoreanu nu s-a împăcat cu rezoluția de NUP pusă pe denunțul său de procurorul Stoica. După ce a primit soluția cu NUP, Teodoreanu a făcut o plângere împotriva ordonanței emise de Stoica. Și, conform noului Cod Penal, Art 339, plângere a fost adresată superiorului lui Doru Stoica – procurorul-șef Daniel Horodniceanu, potrivit organigramei DIICOT.

Mai sus am scris că Gerogiana Hosu este implicată în „rezolvarea” denunțului în care Ponta, Chițoiu și Dogaru sunt acuzați de tentativă de înaltă trădare. Iată încă o dovadă: în ciuda faptului că noul Cod Penal stipulează cine trebuie să decidă dacă subordonatul a instrumentat corect denunțul din punct de vedere profesional – respectiv Horodniceanu -, cea care a preluat plângerea lui Teodoreanu spre „rezolvare” a fost… Georgiana Hosu!

Înainte de a trece mai departe în acest caz extrem de delicat, să facem o cronologie:

– în 26 noiembrie 2014, cel de-al doilea denunț al lui Teodoreanu ajunge la DIICOT via SUCP PG;

– în 4 decembrie 2014, Georgiana Hosu, interimarul șef al DICOT, direcționează rezolvarea denunțului către procurorul Doru Stoica;

– în 3 iunie 2015, procurorul Doru Stoica ordonă NUP în dosarul 595/D/P/2014;

– în 25 iunie 2015, rezervistul Teodoreanu face plângere împotriva rezoluție dată de Stoica, pe care o adresează șeful ierarhic, conform noului Cod Penal, Art 339 – adică procurorului șef DIICOT Daniel Horodniceanu;

– în 30 iunie 2015, procurorul șef-adjunct, Georgiana Hosu, care NU este șeful ierarhic al procurorului Stoica, confirmă rezoluția de NUP dată de procurorul Doru Stoica.

Așadar, Teodoreanu depune plângerea într-o joi, 25 iunie. Total ilegal, Hosu preia plângerea și în doar două zile lucrătoare, vineri și luni, confirmă marți, 30 iunie, rezoluția de NUP dată de procurorul Stoica cu alte 27 de zile înainte! Ba, mai mult, Hosu face un copy-paste de toată jena la soluția lui Stoica!!!

Ce ziceți? A avut sau nu vreun interes personal procurorul Georgiana Hosu în acest denunț, care face obiectul dosarului penal 595/2014 în care Ponta, Chițoiu, Constantin, Dogaru și Lazăr Maior sunt acuzați de tentativă de înaltă trădare?!

Atenție! La data când Gerogiana Hosu a dat NUP, unul dintre „trădători”, Dorin Lazăr Maior era dat în urmărie internațională deoarece se sustrăgea de la efectuarea celor 7 ani de pușcărie primiți în dosarul de șantaj ROMEXTERA! 

Teodoreanu continuă să lupte pe frontul justiției

Incredibil sau nu, convins că denunțul său a fost batjocorit de procurorii DIICOT Stoica și Hosu, cu nepăsarea lui Horodniceanu, locotenentul colonel în rezervă Alexandru Teodoreanu a trecut la nivelul superior: Înalta Curte de Casație și Justiție, unde cere să i se ofere o dreaptă judecată.

La data de 14 iulie 2015, Teodoreanu depune la ÎCCJ o plângere împotriva deciziei de NUP dată de Georgiana Hosu. Prin repartizare aleatorie, plângerea primește numărul de dosar 2793/1/2015 și ajunge pe masa judecătorului Leontina Șerban –  în camera preliminară.

La două zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul Leontina Șerban solicită DIICOT să înainteze instanței “dosarul cu nr 594/D/P/2014 și lucrarea nr. 76/II/2/2015”. Cum era de așteptat, Daniel Horodniceanu a înainta documentele către ÎCCJ – în 22 iulie 2015.

Vineri, 20 noiembrie 2015, magistratul Leontina Șerban de la ÎCCJ judecă un nou termen în dosarul de înaltă trădare… 

Proști, corupți, neprofesionişti sau rău intenționaţi?

Cât de proști trebuie să fim ca să înghițim o astfel de manevră de stopare a unui denunț penal care acuză de înaltă trădare trei fețe politice importante – Ponta, Chițoiu și Constantin?

Cât de corupți trebuie să fie procurorii Georgiana Hosu și Doru Stoica încât să rezolve în 13 pagini un astfel de dosar în care să NU audieze nicio persoană din cele peste 50 implicate într-o tentativă de înaltă trădare?

Cât de neprofesionist trebui să-l credem pe procurorul șef DIICOT Daniel Horodniceanu dacă nu deschide o anchetă internă asupra comportamentului celor doi subordonați Georgian Hosu și Doru Stoica?

Cât de rău intenționată trebuie să fie Kovesi ca să nu se sesizeze din oficiu în acest caz de “malpraxis” penal!?!

P.S. Probabil vă întrebați de unde am astfel de date confidențiale care fac obiectul unui dosar penal pe o temă atât de spinoasă: înaltă trădare. Ei bine, așa cum v-am obișnuit cu alte anchete, eu mă folosesc de documente publice! Pe care orice jurnalist le poate conspecta la ÎCCJ, dacă face o simplă cerere. Mihai PÂLȘU/Secundatv

 

Galerie foto

http://www.comisarul.ro/politic/

 

Sa recapitulam:

1.In iunie 2012 s-a evitat insolventa Oltchim printr-un comunicat transmis ministrului economiei Chitoiu.

2.In perioada 22.08.2012 -24.10.2012 s-au oprit toate instalatiile tehnologice,apoi in 25.10.2012 instalatiile au functionat la 10 % din capacitate(cifra de afaceri de 5 milioane euro/luna) si in 30.01.2013 s-a declarat insolventa in Oltchim cu precizarea ca s-a aprobat de guvernul Ponta un Memorandum cu sprijin financiar pt Oltchim de 45 mil.euro.

3.Unde este Memorandumul pentru ca nici astazi nu a venit acel sprijin financiar?

4.De ce dupa peste 3 ani de insolventa nu s-a facut conversia in actiuni a crentelor AAAS si Elecrica (in suma totala de 400 milioane euro)?

5.Cine raspunde ca aceste creante au fost sterse prin planul de reoganizare in procent de 80% fiind trecute creante chirografare?

6.De ce debitorul SC oltchim ,respectiv AAAS+Electrica care detineau impreuna o creanta de cel putin 20% din total creante,nu au elaborat Plan de Reorganizare Oltchim./Bogdan Stanescu in calitate de ad.special la SC Oltchim a trimis adresa la Minisrul Economiei precizand ca in SC Oltchim nu sunt specialisi si pe baza acestei adrese Ministerul Economiei prin reprezentantul in AGA din 11.12.2014 a votat impotriva elaborarii planului de reorganize de catre debitorul SC Oltchim? Astfel Bogdan Stanescu si conducerea Oltchim au dat posibilitate sa se elaboreze plan de reorganizare numai de ad judiciari,care nu au apelat la specialisti si astazi in Oltchim este un Plan aprobat partial de judecatorul sindic care nu a indeplinitt nicio masura:nu a pornit Instalatia Oxo sii nu a vandut oltchim SPV.

7.Se asteapta falimentul Oltchim?

8.Nu trebuie ca judetul Valcea sa fie indiferent de soarta Oltchim si trebuie eliminati cei care duc Oltchim spre faliment. Avem incredere ca urgent inainte de cele doua campanii electorale se vor lua masuri adevarate ,bazate pe o strategie elaborata de specialisti.

9.Ce-ar fi daca cei de la Comisia Europena, in urma controlului ce-l va efectua pentru cazul Oltchim, vor spune ca planul de reorganizare elaborat de catre Administratorii Judiciari, nu este un plan viabil? In acest caz, daca cineva din administratia Oltchim mai are onoare, ar trebui sa avem demisii in lant ale acestora.

10.In cazul in care Planul, se va constata ca este facut " cu dedicatie" cine, cand si cum va plati?

11. Daca Romania va intra in procedura de Infrigement pentru cazul Oltchim si va trebui ca statul sa plateasca o amenda colosala, in acest caz Justitia Romana va recupera valoarea amenzii de la toti factorii responsabili?

In ce consta procedura de Infrigement?

Prin traducere directa, „infringement” inseamna „incalcare”, mai exact „incalcare de juramant”, adica o chestiune importanta doar pentru oamenii de onoare. Procedura de infringement se refera la o succesiune de pasi ce trebuie parcursi de catre autoritatea unionala – Comisia Europeana – in cazul in care un stat UE incalaca legea:

a) – atentionarea statului in cauza. Daca statul incriminat reintra in legalitate, procedura se inchide. Daca se persista in greseala, pocedura continua;
b) – juristii Comisiei Europene dau statul in judecata, la Curtea Europeana de Justitie (CEJ). Atentie, justitia europeana este complet diferita de „caterinca romanesca” din justitie, procesul neputand dura mai mult de 2 luni de zile. CEJ se pronunta. Daca statul incriminat este gasit nevinovat, procedura se inchide. Daca statul este gasit vinovat, procedura isi urmeaza calea;
c) – statul vinovat este penalizat cu o amenda foarte mare.

Procedura se inchide

Daca nu este vorba despre un stat mafiot, statul pagubit ar urma sa se adreseze instantei locale pentru recuperarea prejudiciului, pentru judecarea vinovatilor directi si morali, precum si a posibilelor acte de coruptie care au condus la pagubirea statului, aici se incadreaza foarte bine Guvernul Ponta, Administratorii Judiciari, Administratorul Special si o parte din Conducerea Executiva a S.C. Oltchim S.A., inclusiv Trupa de la CET Govora, care a condus Oltchim din octombrie 2012 pana la intrarea in Insolventa .

12. Cui i se aplica procedura de infrigement?

Evident unui stat, adica indirect cetatenilor contribuabili. Nu veti primi niciodata acasa vreo somatie prin care ar trebui sa contribuiti la plata amenzii, dar asta nu inseamna ca nu platiti greseala guvernulu Ponta, sau incompetenta acestuia in cazul Oltchim.

https://www.facebook.com/chimistii.uniti

 

Joi, 28 aprilie 2016 va avea loc şedinţa ordinară a Adunării Generale a Acţionarilor de la societatea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, la punctul 3 de pe ordinea de zi acţionarii întreprinderii urmând să aprobe situaţiile financiare consolidate ale SC Oltchim SA încheiate la 31 decembrie 2015, întocmite în conformitate cu IFRS, în baza raportului administratorului special al societăţii şi raportului auditorului financiar, aferente anului 2015. Acţionarii SC Oltchim SA vor mai aproba repartizarea profitului societăţii realizat în anul 2015 pentru acoperirea parţială a pierderilor contabile din anii anteriori, dar vor stabili şi data de 17 mai 2016, ca dată de înregistrare, în conformitate cu Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi a datei de 16 mai 2016, ca dată calculată în conformitate cu definiţia din prevederile regulamentului CNVM nr. 6/2009. Situaţiile financiare consolidate elaborate de SC Oltchim SA pentru exerciţiul financiar aferent anului 2015 sunt întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară, aşa cum sunt aprobate de Uniunea Europeană. Societăţile afiliate incluse în situaţiile financiare aferente anului 2015 au sediul social în România. Situaţiile financiare consolidate la şi pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2015 se referă la SC Oltchim SA şi filiala sa, SC Sistemplast SA. Situaţiile financiare consolidate cuprind în principal activitatea SC Oltchim SA, care este preponderentă în cadrul grupului, activitatea acesteia în detaliu fiind prezentată în raportul la situaţiile financiare individuale.

 

 

Întocmirea situaţiilor financiare consolidate s-a făcut prin însumarea situaţiilor financiare ale societăţilor SC Oltchim SA şi SC Sistemplast SA, iar la societăţile asociate s-a avut în vedere doar profitul calculat în funcţie de aportul la capitalul social. Obiectul de activitate al grupului cuprinde, în principal: producţia de produse clorosodice, produse petrochimice, oxoalcooli, alte produse chimice, inclusiv servicii şi asistenţă tehnică, dar şi comercializarea acestora la intern şi export, în conformitate cu prevederile actului constitutiv al societăţii. În domeniul chimic este un grup integrat, care porneşte de la materii prime primare (sare, apă, energie electrică) şi continuă cu prelucrarea avansată, până la obţinerea produselor finite. O sinteză a rezultatului net înregistrat de grup în situaţiile financiare consolidate, în sumă de 2,292 miliarde de lei, se prezintă astfel: profit net înregistrat de SC Oltchim SA - 2,294 miliarde de lei; pierdere netă înregistrată de SC Sistemplast SA - 1,14 milioane de lei; cotă parte rezultat înregistrat de societăţile asociate - 22.000 de lei. SC Sistemplast SA s-a înfiinţat în 12 februarie 1999, iar obiectul principal de activitate îl constituie producerea şi comercializarea articolelor din PVC şi polietilenă (tuburi, conducte, fitinguri şi accesorii). Capitalul social este în valoare de 7,7 milioane de lei, cu următoarea structură a acţionariatului: SC Oltchim SA (94,4%), Charity Holdings (5,2%), alţi acţionari (0,4%). Societatea şi-a completat obiectul de activitate cu efectuarea lucrărilor de mentenanţă şi reparaţii. Aceasta este principala activitate desfăşurată de societate în anul 2015. SC Sistemplast SA a avut relaţii de colaborare atât cu SC Oltchim SA cât şi cu terţe alte societăţi. Principalii indicatori economico-financiari realizaţi în anul 2015 sunt: venituri totale - 5,43 milioane de lei, cheltuieli - 6,57 milioane de lei, pierderi - 1,14 milioane de lei. Pierderea înregistrată în anul 2015 de SC Sispemplast SA este determinată de: 638.000 de lei - sumă anulată din creanţa deţinută la SC Oltchim SA, prin planul de reorganizare; 503.000 de lei - pierdere din activitatea curentă, determinată de un volum redus de acoperire cu lucrări pe specificul Electro-AMA. Anul trecut, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Vâlcea a organizat o licitaţie publică pentru vânzarea unui bun imobil sechestrat, aparţinând debitorului SC Sistemplast SA, în dosarul de executare nr. S746. Fiscul a scos la licitaţie o construcţie compartimentată în spaţii cu destinaţia de birouri şi o hală de producţie, situată la parterul construcţiei. Hala are o suprafaţă utilă de 4.830 de metri pătraţi, iar birourile, situate la parter şi etaj, au o suprafaţă utilă de 644 de metri pătraţi. Suprafaţa construită la sol a construcţiei este de peste 5.000 de metri pătraţi, în timp ce preţul de pornire a licitaţiei a fost de 2,95 milioane de lei (fără TVA). Terenul pe care se află construcţia nu făcea obiectul licitaţiei, fiind în proprietatea SC Oltchim SA. Intabularea, respectiv toate costurile referitoare la această operaţiune au căzut în sarcina cumpărătorului. Asupra bunurilor imobile ale SC Sistempast SA, care făceau obiectul publicaţiei de vânzare nu erau înregistrate alte privilegii.

 

 

Situaţiile financiare ale SC Oltchim SA pentru anul 2015 au fost întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii, care presupune faptul că grupul îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil, în baza planului de reorganizare care a fost confirmat de judecătorul sindic prin Sentinţa nr. 892/22 aprilie 2015, pronunţată în dosarul de insolvenţă nr. 887/90/2013. Planul de reorganizare judiciară a fost aprobat cu agrearea unor plăţi parţiale a datoriilor grupului către creditorii acestuia, în conformitate cu un scadenţar convenit, care continuă pe o perioadă de 3 ani. Planul de reorganizare judiciară se bazează pe ipoteze şi o proiecţie de fluxuri de numerar viitoare şi depinde de evenimente care pot sau nu să apară. Aceste situaţii financiare nu includ ajustări cu privire la incertitudinea continuării activităţii SC Oltchim SA. Ca urmare a confirmării planului de reorganizare, în luna aprilie 2015 s-au înregistrat în alte venituri din exploatare sumele generate de stingerea datoriilor necuprinse în programul de plăţi prevăzut în planul de reorganizare. Societăţile asociate sunt acele entităţi în care SC Oltchim SA are influenţă semnificativă, dar nu deţine control asupra situaţiilor financiare şi a politicilor operaţionale. Entităţile sub control comun (joint ventures) sunt acelea asupra activităţilor cărora SC Oltchim SA are control comun, stabilit printr-un angajament contractual care presupune un acord unanim în ceea ce priveşte deciziile operaţionale şi financiare strategice. Societăţile asociate şi entităţile sub control comun sunt contabilizate folosind metoda punerii în echivalenţă. Situaţiile financiare consolidate includ proporţia deţinută de SC Oltchim SA în veniturile şi cheltuielile entităţii, după ajustările necesare pentru alinierea politicilor contabile la cele ale grupului, din data în care influenţa semnificativă sau controlul comun începe şi până când ele încetează. Când proporţia deţinută de SC Oltchim SA în pierderea înregistrată de entitate depăşeşte valoarea investiţiei, valoarea netă a investiţiei (incluzând şi investiţiile pe termen lung) este redusă la zero şi recunoaşterea pierderilor viitoare este întreruptă, cu excepţia cazului în care SC Oltchim SA are o obligaţie sau a făcut plăţi în numele asociatului. Soldurile şi tranzacţiile intra-grup şi orice venituri sau cheltuieli nerealizate provenite din tranzacţiile intra-grup sunt eliminate din situaţiile financiare consolidate. Veniturile nerealizate cu entităţi asociate sunt eliminate cu investiţiile în acestea, în proporţia deţinută de SC Oltchim SA în entitatea asociată. Pierderile nerealizate sunt eliminate prin aceiaşi modalitate ca şi veniturile nerealizate, dar numai în măsura în care nu există dovada unei pierderi de valoare. Tranzacţiile în moneda străină sunt transformate în moneda funcţională a SC Oltchim SA utilizând rata de schimb din ziua tranzacţiei. Activele monetare şi datoriile denominate în moneda străină la data întocmirii bilanţului sunt transformate în moneda funcţională, cu o rată de schimb la data bilanţului. Diferenţele de curs valutar sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere. Activele şi pasivele nemonetare care sunt prezentate pornind de la costul istoric în valută şi sunt transformate utilizând rata de schimb de la data tranzacţiei.

 

 

Imobilizările corporale ale SC Oltchim SA sunt prezentate la valoarea lor reevaluată, mai puţin amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere. Costul activelor construite în regie proprie include costul materialelor, al salariilor directe, estimarea iniţială, unde este cazul, a costurilor de demontare şi de mutare a elementelor şi restaurarea amplasamentului direct atribuibile, dar şi o cotă parte a cheltuielilor indirecte. Când un activ prezintă componente majore cu durate utile de viaţă diferite, aceste componente sunt înregistrate ca elemente de activ separate. Valoarea justă a activelor fixe tangibile a fost stabilită pe baza principiului continuităţii. Activele SC Oltchim SA au fost reevaluate în anul 2013, situaţiile financiare consolidate cuprinzând activele la valoarea reevaluată la acea dată. Un element de natura imobilizărilor corporale trebuie scos din evidenţă la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu se mai aşteaptă din utilizarea sa ulterioară. În anul 2013 a fost efectuată o reevaluare a activelor SC Oltchim SA, având în vedere şi valoarea de utilizare determinată pe baza metodei valorii actualizate nete pentru unităţi generatoare de numerar (UGN). Unităţi generatoare de numerar au fost considerate următoarele: combinatul chimic vâlcean; subunitatea de materiale de construcţii. Orice câştig sau pierdere înregistrat la ieşirea unui activ imobilizat se recunoaşte în contul de profit şi pierdere. SC Oltchim SA recunoaşte în valoarea netă contabilă a unui mijloc fix corporal costul unei componente înlocuite şi dacă sunt întrunite criteriile de recunoaştere: este posibilă generarea către SC Oltchim SA de beneficii economice viitoare aferente activului; iar costul activului poate fi evaluat în mod credibil. Cheltuielile cu reparaţia sau întreţinerea mijloacelor fixe, efectuate pentru a restabili sau a menţine valoarea acestor active sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere la data efectuării lor. Cheltuielile pentru achiziţionarea patentelor, licenţelor sau mărcilor înregistrate sunt capitalizate şi amortizate liniar de-a lungul vieţii lor utile, dar nu mai mult de 10 ani, cu excepţia brevetelor, unde durata de viaţă poate fi de cel mult 17 ani. Ulterior trecerii la IFRS, SC Oltchim SA a ales să prezinte imobilizările corporale la valori reevaluate. Orice creştere rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale este înregistrată direct în creditul conturilor de capitaluri proprii, în rezerva din reevaluare, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ, caz în care creşterea este recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala recunoscută anterior la acel activ. O descreştere a valorii nete contabile rezultată din reevaluare şi este tratată ca o cheltuială în măsura în care în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ. Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale reevaluate este înregistrată în contul de profit şi pierdere. La casarea sau cedarea ulterioară a unui activ reevaluat, surplusul din reevaluare atribuibil, inclus în rezerva din reevaluare este transferat direct în rezultatul reportat, reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare. Alte imobilizări sunt recunoscute la valoarea reevaluată, mai puţin amortizarea acumulată şi ajustările cumulate de valoare. Imobilizările necorporale ale SC Oltchim SA au fost reevaluate în anul 2013, situaţiile financiare consolidate cuprinzând activele la valoarea reevaluată.