#28500: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEASCA SUME 

#28501: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEASCA  

#28502: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEA 

În Consiliul Judeţean s-a ajuns la concluzia că: Platforma Chimică trebuie să fie salvată - Directorul general al CET Govora a prezentat toate variantele posibile

În şedinţa Consiliului Judeţean Vâlcea de ieri, situaţia CET Govora şi a datoriilor istorice pe care Oltchim le are către aceasta a fost lămurită atât de către directorul Mihai Bălan, cât şi de reprezentanţii Oltchim, administrator judiciar, administrator special, directorii ai societăţii. Prezenţi la şedinţă au fost inclusiv reprezentanţii USG. Asta pe lângă informarea făcută de Consiliul Judeţean privind situaţia economică de la Societatea Comerciala CET Govora. „În situaţia în care Oltchimul se opreşte, CET-ul are o diminuare de venituri de 64 milioane lei, pe care nu o poate suporta. V-o spun cu toată responsabilitatea. Depăşeşte valoarea fondului de salarii”, a spus clar directorul general al SC CET Govora SA, care a explicat toată situaţie economică pe variantele existente la această oră, ţinând cont că lucrurile sunt într-o dinamică.

Trei scenarii posibile, doar unul viabil

„Eu personal am avut un conflict cu Consiliul de Administraţie de la CET. Din fericire l-am avut ca şi aliat pe domnul preşedinte Ion Cîlea, căruia îi mulţumesc pentru faptul că a fost alături de mine şi a înţeles exact problematica. Am avut acest conflict pentru că s-a dorit oprirea Oltchimului. Eu v-am prezentat în material trei scenarii. Varianta unu: Oltchimul se opreşte. Într-o variantă intermediară, adică se mai livrează încă 5 MW şi 10 tone pe oră, care nu înseamnă funcţionarea Oltchimului, dar pentru CET înseamnă un cost, aproximativ un milion pe lună, deci tot o pierdere. Bineînţeles că Oltchimul nu mai are nici o şansă să se mai privatizeze, după părerea mea, cred că ar urma falimentul (n.r.: fapt întărit de administratorii judiciari de la Oltchim). Varianta doi: Nu mai dăm nimic Oltchimului, nici energie electrică, nici abur. În momentul respectiv suntem toţi în pericol. Am asistat la această variantă în septembrie 2012, dacă vă amintiţi, când Oltchimul s-a oprit. În momentul respectiv, vechea conducere a USG a realizat, prin Ambasadă, un protest la Ministerul Economiei, am fost chemaţi acolo, a fost şi domnul preşedinte Cîlea, iar dânşii au spus foarte clar: în condiţiile în care nu se externalizează Priza Olt, care asigură apa pentru USG, pentru CET şi în cazul în care creşte preţul la sare, la saramură, noi ne retragem. Acum trec la cifre. În situaţia în care Oltchimul se opreşte, CET-ul are o diminuare de venituri de 64 milioane lei, pe care nu o poate suporta. V-o spun cu toată responsabilitatea. Depăşeşte valoarea fondului de salarii. Acum, haideţi să vedem toată conjunctura, pentru că lucrurile sunt într-o dinamică. Nu putem să luăm nişte decizii radicale în momente în care lucrurile sunt într-o evoluţie şi către o evoluţie favorabilă şi pozitivă. Aşa o consider eu. Acum vorbesc de varianta actuală, ce se întâmplă şi care este dinamica lucrurilor. În luna iunie, Oltchimul plătea din factura de energie electrică şi energie termică, 7,6 milioane lei. În luna septembrie, Oltchim a plătit 11,5 milioane lei, pentru că tot în luna septembrie Oltchimul a reuşit să pornească încă o secţie, Oxoalcooli şi are în vedere ca în luna noiembrie să pornească o nouă secţie. Săptămâna trecută am fost împreună cu domnul preşedinte Ion Cîlea la ministrul Niţă şi ne-a asigurat de două lucruri. Că aceste două secţii pornesc şi avem aici cei care coordonează activitatea de la Oltchim şi care confirmă acest lucru. Aceasta înseamnă şi pornirea celei de-a doua secţii şi că Oltchimul poate să plătească factura curentă şi ceva din restanţă, indiferent de ce se întâmplă în sensul că poate să aibă loc privatizarea pe 15 decembrie – şi există în momentul de faţă doi posibili ofertanţi – sau poate să nu aibă loc privatizarea în decembrie, iar domnii administratori au un plan care merge către redresarea Oltchimului”, a spus directorul general Mihai Bălan.

Nu se iau minele, ne paşte insolvenţa

Apoi, directorul general al SC CET Govora a explicat de ce este necesar ca societatea să preia minele de la Berbeşti-Alunu. „În paralel cu această acţiune, am întreprins demersurile pentru preluarea minelor de cărbune. De ce este necesară şi de ce este obligatorie această preluare. Pentru că avem de încasat de la Oltchim o sumă, avem de dat către Complexul Energetic Oltenia o sumă care este purtătoare de penalităţi. Aceste penalităţi ne pot băga în situaţia de insolvenţă. Şi atunci, prin preluare, avem două avantaje. Vom încerca să negociem o valoare cât mai mică, ca valoare de preluare – astăzi, după ce se termină şedinţa, voi pleca la Tg. Jiu, pentru că are loc şedinţa Comitetului de Supraveghere a CO Oltenia, în care se aprobă acest transfer şi voi reveni, probabil, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, să prezint care este valoarea cu care preluăm şi care sunt condiţiile în care preluăm. Ceea ce pot să vă spun în momentul de faţă, pentru că am avut cu cei de la Complexul Oltenia o negociere prealabilă, vom avea aproximativ 3 ani de graţie, în care vom plăti din preţ o sumă modică de 2 milioane lei şi 7 ani în care vom plăti această sumă de transfer. Acesta este avantajul pe care îl avem. De asta vreau să spun că nu trebuie să luăm nişte decizii radicale în momentele în care lucrurile sunt în dinamică. După părerea mea este o greşeală majoră şi vom distruge toată Platforma Chimică, dacă vom lua decizia de oprire a Oltchimului. După părerea mea trebuie să dăm o şansă Oltchimului, trebuie să preluăm minele de cărbune. Nu spun că este un lucru uşor, trebuie să ne reorganizăm toţi, toată platforma, dar trebuie să existăm. Pentru că numai aşa va exista în continuare economia acestui judeţ”, a concluzionat directorul general Mihai Bălan.

Mai multă transparenţă de la Oltchim

Profitând de prezenţa administratorului judiciar şi administratorului special de la Oltchim, Gheorghe Piperea şi respectiv Niculae Bălan, consilierii ACL au solicitat câteva răspunsuri la întrebări pertinente legate de situaţia datoriilor combinatului către CET Govora. Reprezentanţii Oltchim au fost, de această dată, destul de transparenţi în a informa opinia publică asupra situaţiei Oltchim, ba chiar şi-au făcut mea culpa pentru că până acum n-au prea comunicat bine. „Pe data de 19 noiembrie vom depune la judecătorul sindic aşa numitul tabel definitiv al creditorilor. Este un act de procedură care depinde de multe elemente, inclusiv de evaluarea bunurilor şi a garanţiilor, iar din momentul în care acest tabel definitiv se afişează, conform legii, pentru cei care nu ştiu, sunt 30 de zile, termen în care trebuie să depui planul de reorganizare. Noi ne-am anunţat această intenţie cu mult înainte. Acest plan de reorganizare este gata de destul de multă vreme. Nu vom aştepta cele 30 de zile pentru a depune proiectul planului. Un rezumat al acestui proiect al planului îl vom depune chiar pe 19 noiembrie. Sigur, la momentul acela mai sunt şi alte discuţii de făcut, mai mult tehnice decât economice. În legătură cu creanţa pe care CET o are contra Oltchim. Ea se compune din două mari categorii, care au un regim juridic extrem de diferit. Mai întâi este vorba de 137 milioane de lei, care reprezintă creanţa anterioară deschiderii procedurii de insolvenţă şi care figurează în tabelul creanţelor. Deşi în mod normal este o creanţă chirografară şi ar trebui să aibă soarta tuturor celorlalte creanţe chirografare, pe care vă anunţ încă de pe acum că sunt în proporţie de 99 la sută zero, creanţa Oltchim faţă de CET Govora va fi tratată într-o categorie specială, creditări esenţiale. Creanţa va primi, în momentul în care se va realiza planul, un procent pe care îl estimăm în momentul de faţă la 30 – 35 la sută. În legătură cu creanţa cealaltă, de 63 milioane de lei, este una curentă. Conform legii, aceasta se plăteşte pe măsură ce devine scadentă. Din păcate, până în momentul de faţă, numai o foarte mică parte din această sumă s-a plătit. Este vorba de o plată făcută în septembrie, în jur de 10 milioane lei. Important este de spus că pe luna octombrie, conform cu previziunile noastre, se va efectua o plată de 13 milioane lei, ceea cea înseamnă că începând din luna octombrie ne plătim toată factura, atât cea de energie, cât şi cea de abur tehnologic. De asemenea, fără să aşteptăm planul de reorganizare, vom începe să plătim, după un plan agreat cu CET Govora, astfel încât toată această creanţă să fie achitată până la sfârşitul anului 2015”, a spus administratorul judiciar al Oltchim, Gheorghe Piperea. Explicaţiile directorului general al CET Govora, Mihai Bălan, cât şi asigurările date de reprezentanţii Oltchim, i-au convins pe consilierii judeţeni că Platforma Chimică trebuie salvată şi aceştia şi-au dat votul pentru informarea prezentată. Gabi Bercea

„Oltchim, CET și USG funcționează în sistem integrat. Dacă va pica una, mor toate”

• sună verdictul sumbru anunțat de Mihai Bălan, directorul general al CET Govora

Dezbateri aprinse până la maxim, ieri, în ședința ordinară a Consiliului Județean Vâlcea unde punctul care a învolburat apele până la un nivel destul de îndepărtat de ceea ce ar trebui să reprezinte discuțiile civilizate într-o instituție publică a fost le­gat de problemele financiare ale societăților de pe platforma chi­mică din sudul Râmnicului și de sumele colosale de bani pe care Oltchimul le datorează CET-ului. Prezenți la discuții, directorul general Mihai Bălan de la CET și administratorul judiciar al Oltchi­mu­lui, Gheorghe Piperea, au pre­zentat gravitatea situației și riscurile imense pentru econo­mia județului nostru pe care le presupune trecerea pe linie moar­tă combinatului chimic. „Com­plexul Energetic Vâlcea se creează pentru a eficientiza toată activitatea platformei chi­mice. Și CET-ul are unele datorii către Oltchim, însă datoriile pe care Oltchimul le are către CET sunt mult mai însemnate. Noi am prezentat trei scenarii posibile. Situația este complicată și trebuie să găsim soluții pentru deblocarea ei. În primul dintre acestea, Oltchimul se oprește pur și simplu, lucru deloc de dorit. În cea de-a doua variantă, CET-ul nu mai plătește nimic Olt­chimului pentru ceea ce primim de acolo, în contul datoriilor. Ar fi și mai rău pentru toată lumea. Mai există și o a treia variantă. Oricum, Oltchimul nu poate func­­ționa de unul singur. Combi­na­tul funcționează în sistem integrat cu CET, USG și Salrom. Dacă va pica una, mor toate”, a declarat Mihai Bălan, directorul general al CET Govora. Ca de obicei, la finalul discuțiilor ce au ținut cu orele, președintele Consiliului Județean, Ion Cîlea, a încercat să „pozeze” în salva­to­rul economiei vâlcene. „Cât timp voi fi eu președintele jude­țu­lui, garantez că CET-ul și Olt­chi­mul nu se vor prăbuși. Din câte știu, s-au rezolvat și pro­ble­me legate de conturile bancare, în sensul că au fost deblocate. Fac asta pentru oamenii acestui județ și pentru binele lor”, a mai-marelui pesedist.

http://curieruldevalcea.ro/

#28478: - Re: Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEASCA SUMELE DE BANI...!!! 

#28455: - Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEASCA SUMELE DE BANI...!!! 

#28501: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEASCA  

#28507: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEA 

Bai,daca acest Gaoaza a ajuns sa-si dea cu parerea pe la televiziuni,e vai de mama noastra,aceasta nulitate ce stie acest om despre menegment,despre chimie,nu ca am ceva personal cu el,dar totul are o limita.Un profitor analfabet, este de ajuns ca sa infipt ca musca la rahat in SVO.

#28494: - Re: Re: Re: Re: CREANTE NEPLATITE SI NEACHITATE CATRE CEI CARE TREBUIE SA PRIMEASCA SUMELE DE BANI.. 

#28427: SINDICATELE SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA !!!!! - Re: Re: STOP CENZURA !!!!!!!!!!! 

JOS CENZURA !!! Noi avem  regulile lor U.E. , ONU , Romania, U.S.A. & NATO,

Convenţia europeană a drepturilor omului

#28426: SINDICATELE SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA !!!!! - Re: Re: Tribunalul Vâlcea a decis intrarea "Oltchim" în insolvenţă 

#27146: - Tribunalul Vâlcea a decis intrarea "Oltchim" în insolvenţă CE ESTE PE PETITIE ESTE SCRIS SI-N DECIZIE SI TOT CE EXSITA SUNT PUBLICE, AI INTELES.

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

SC OLTCHIM SA RM VALCEA

Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010 ABROGATA

#28378 CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM )

http://portal.just.ro/

Portal  > Tribunalul VÂLCEA  > Informaţii dosar

Informaţii generale

Acest Gioca i se acorda prea multa importanta acest specimen nu poate fi numit nici macar paduche,in cel mai mult caz un latel neputand sa sara mai sus s-a multumit sa suga de jos.Prea multa importanta ptr.o jigodie.

http://www.capital.ro/

Vânzarea activelor aflate în proprietatea statului pare să devină o soluţie tot mai apetisantă, în contextul crizei bugetare care se anunță în 2015. Renunţarea la participaţiile publice ar putea aduce multe miliarde de euro.

Conform calculelor Capital, în 2015, încasările la buget ar trebui să crească cu cel puţin 15 miliarde de lei pentru a fi respectată ţinta de deficit. Cinci miliarde vor fi necesare pentru a acoperi scăderea de venituri provocată de reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, alte cinci miliarde pentru a reduce deficitul bugetar cu 0,8% din PIB, în timp ce câte 2,5 miliarde de lei vor fi necesare pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi pentru majorarea cofinanţării la proiectele realizate din fonduri europene.

Scenariul ideal ar fi ca economia să revină pe plus şi/sau combaterea evaziunii fiscale să dea roade, astfel încât încasările din taxe şi impozite să se majoreze semnificativ. Scenariul realist este că vor fi introduse noi taxe sau că vor fi mărite cele deja existente, încercându-se acoperirea găurii. Un scenariu mai puţin pomenit este cel al lansării unui proces accelerat de privatizare, în urma căruia să obţinem măcar o parte din banii necesari.

Eşecuri, amânări şi listări

De altfel, potrivit acordurilor semnate cu FMI în ultimii ani, statul ar fi trebuit să vândă, total sau parţial, participaţiile deţinute într-o serie de companii importante. Astfel, au fost menţionate de-a lungul timpului Oltchim, CFR Marfă, CupruMin, Electrica (furnizare şi distribuţie), complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara (unde ar fi trebuit înstrăinate pachetele majoritare de acţiuni), dar şi vânzarea unor participaţii minoritare la Transgaz (15%), Romgaz (15%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%), OMV Petrom (10%) sau Rompetrol Rafinare. Încercările de a privatiza primele trei companii de pe listă s-au soldat cu eşecuri răsunătoare şi chiar cu dosare penale. Vânzarea a aproape 10% din Petrom nu s-a perfectat în 2011 din cauza lipsei de interes şi nu a mai fost reluată, iar listarea Hidroelectrica şi CE Oltenia, ambele programate pentru 2014, au fost amânate.

Cât despre Rompetrol Rafinare, unde statul deţine 44% din acţiuni, Guvernul a tot anunţat vânzarea la licitaţie a unui pachet de 26% din acţiuni. De cealaltă parte, reprezentanţii companiei kazahe spuneau, în vară, că aşteaptă să finalizeze procedura de cumpărare de la stat a respectivei participaţii (conform memorandumului încheiat cu Executivul, adică în schimbul a 200 de milioane de dolari) până la finalul anului. Întrebată recent despre această chestiune, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a refuzat să răspundă.

În acelaşi timp, 15% din Transgaz s-a vândut, în aprilie 2013, cu 72 de milioane de euro, un preţ pe acţiune cu 16% sub cel la care se tranzacţionau la bursă acţiunile companiei şi mai mic (cu circa 10%) şi decât cel obţinut în 2007 la listarea societăţii (asta deşi între timp profitul ei a crescut cu aproape 50%, iar dividendele s-au dublat). În timp ce 15% din Romgaz au adus statului, în toamna lui 2013, o sumă de peste cinci ori mai mare – 390 de milioane de euro. În aceeaşi perioadă au fost cedate, tot prin bursă, 10% din acţiunile Nuclearelectrica (pentru circa 63 de milioane de euro). În plus, în această vară au trecut în proprietate privată, prin BVB, 51% din acţiunile Electrica. „Am obţinut aproape două miliarde de lei pentru titlurile listate. Aceşti bani nu se duc la buget, rămân în companie“, explica, la acea vreme, premierul Victor Ponta. Luând în calcul sumele de mai sus, partea încă deţinută de stat la cele patru companii listate ar valora în prezent peste 3,5 miliarde de euro. Adică, exact cât preconizata gaură din bugetul pe 2015.

Portofoliu colorat

Însă averea statului este cu mult mai mare. Potrivit bazei de date a Ministerului Economiei, în afara societăţilor pomenite mai sus, statul controlează 100% din companiile de minerit Minvest Deva, Remin Baia Mare, MinBucovina Vatra Dornei, Moldomin, Minvest Roşia Montană, Compania Naţională a Uraniului, Societatea Naţională a Cărbunelui şi Băiţa Ştei, dar şi 100% din Ape Minerale SA şi 51% din Salrom. Statul mai deţine (total sau în majoritate) şi o serie de companii importante din domeniul petrol şi gaze, ca Oil Terminal sau Conpet, şi din energie, ca Transelectrica, Termoelectrica ori Electrocentrale, precum şi participaţii minoritare importante în fostele Distrigaz Sud şi Nord şi în filialele Electrica privatizate. Pe listă mai sunt firme din industrie (ca Romplumb ori Şantierul Naval 2 Mai), institute de cercetare sau participaţii în companii din turism (ca Mamaia SA, Neptun Olimp SA, Litoral SA, Predeal SA, Hotel Cota 1400 SA, Bega Turism SA sau THR Marea Neagră SA). De asemenea, sunt în portofoliul Ministerului Economiei firmele din industria de apărare. La prima vedere, acestea nu se pot privatiza, însă o privire mai atentă ne arată că printre ele sunt companii pe care statul a anunţat deja că vrea să le vândă (dacă nu chiar a şi încercat), cum ar fi Romae­ro (care ar deţine active de circa 175 de milioane de euro), IAR Ghimbav sau Avioane Craiova (care s-ar afla la a şasea tentativă de privatizare în ultimele două decenii).

În 2014, Departamentul pentru Energie din subordinea Ministerului Economiei ar fi trebuit să încaseze, potrivit propriului buget de venituri şi cheltuieli, circa 700 de milioane de lei din privatizări. O parte destul de importantă din această sumă (75 de milioane de lei) ar fi urmat să fie alocată cheltuielilor de administrare a privatizărilor (inclusiv pentru plata consultanţilor şi avocaţilor implicaţi), în timp ce circa 617 milioane de lei ar fi urmat să ajungă în Trezoreria Statului. Realizarea ţintei asumate este pusă, în acest moment, sub semnul întrebării.

Noul AVAS şi miliardul său

Nu trebuie uitat că tot în proprietatea statului (prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS) se află nouă societăţi comerciale deţinute total sau majoritar, cărora li se adaugă alte circa 600 de companii (din care cam jumătate catalogate drept „privatizabile“) unde AAAS deţine participaţii minoritare. În total, valoarea capitalului social deţinut de AAAS era de peste un miliard de lei, însă suma ce s-ar putea obţine în urma vânzării acţiunilor ar putea fi, în funcţie de numeroşi factori, mai mare sau mai mică.

Cât despre destinaţia banilor obţinuţi din potenţiale privatizări, în urmă cu doi ani ministrul Finanţelor de la acea vreme, Florin Georgescu, susţinea că ei vor fi investiţi în companii de stat strategice din energie şi transport. „Vor fi investiţii direcţionate către agenţi economici de mare importanţă strategică şi economică, din domeniul energetic şi transporturi, unde avem resurse neexploatate“, explica el. Între timp, Georgescu a părăsit cabinetul Ponta, iar starea actuală a bugetului, dar mai ales calculele pentru anul viitor indică un singur lucru: orice leu în plus va fi folosit la peticirea unei găuri de dimensiuni epice.

1 mld. de lei este valoarea capitalului social deţinut de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului în cadrul celor circa 600 de companii din portofoliul său. Jumătate din acestea sunt considerate privatizabile

2,6 mld. euro La atât a fost estimată valoarea de piaţă a Romgaz în momentul listării la Bursa din Bucureşti a 15% din acţiuni în toamna anului trecut. La cotaţiile actuale, compania valorează circa trei miliarde de euro

15 mld. lei La atât a fost estimată suma suplimentară necesară la bugetul din 2015 pentru acoperirea scăderii CAS şi a deficitului bugetar şi creşterii cheltuielilor militare şi cu proiectele finanţate de UE

#28514: Purice -  

#28522: - Re: Re: Re: E ULTIMUL AVERTISMENT PT. VOI TRADATORILOR DE OAMAENII AI OLTCHIMULUI  

 iar pt. mizeriile de dumitru ,cernev[mort]bica,ertc,care ati dezbinat oamenii si i ati   mintit,o sa va luati premele de la oamenii care vor pleca acasaaaaaaaaaaaaaaaaaaa..............ARPECIMULE EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE,ESTI ORT SAU MORT?    VA SALUTA FOTA FRAIERILOR,PA,PAAAAAAAAAAAAAAAAA

#28524: - Re: Re: Re: Re: Re: E ULTIMUL AVERTISMENT PT. VOI TRADATORILOR DE OAMAENII AI OLTCHIMULUI  

DESPRE ORDONANTA VOASTRA DISPNIBILIZATILOR LUATI LECTII SI CITITI BINE;ACEASTA ORDONANTA ANUL TRECUT PT. VOI, DATA DE GUVERNUL LUI VIOREL[DOCTORAS]PONTA,NU POATE  FI ATACATA DE NICI CEL MAI PUTERNIC SINDICAT DIN TARA[SAU DIN LUME],ASA CA LASATI VA PE SPATE LABAGIILOR CERNEVISTI,CARE L TOT ATACATI PE D L DICULOIU CA SLO NU V A SUSTINUT,IAR TU BURDOAZA MAI POTI MINCA SI ALTCEVA?[MNUTA LUI FOTA]...O SA NE INTILNIM CU SIGURANTA BURDOAZA,SA STAI LINISTIT BULETEANULE IMPUTIT.IN LEGATURA CU ACEIA CARE AU PRIMIT ORDONANTA IN PLIC SI FARA SA LI SE ADUCA LA CUNOSTINTA,NUMAI LA TRIBUNALUL SUPREM DE LA CEDO SAU HAGA MAI PUTETI AVEA O SANSA,ATIT SI NIMIC MAI MULT....LUPTA VOASTRA E CU ACEST GUVERN MIZERABIL NUMIT PONTA VIOREL[DOCTORASUL MAINI MELE DINTRE INGHINALI].....APROPO,VA MERITATI SOARTA CERNEVISTILOR CARE ATI PUS BOTUL,MERGE TI LA CERNEV ACUM SI PUPATI L IN MINA.RESPECT PT. RESTUL  DE DISPONIBILIZATII,CARE NU AVETI NICI O VINA,DAR ASTA I GUVERNUL SI TARA NOASTRA,O TARA DE HOTII ,LASI,OPORTUNISTI,PUPINCURISTI SI MINCINOSII.