Reprezentanţii secţiei Transporturi de la Oltchim au câştigat prima ediţie a Memorialului „Marian Căruntu”

04.11.2014 • Diverse • Fii primul care comenteaza

preluare fabula din articolul "Calul și măgarul. Două povești și o fabulă despre fostul deputat Anton Mițaru" publicat in data de 03.11.2014 de Gheorghe Smeureanu in  http://www.criterii.ro/index.php/en/valcea

"Închei amintind de o frumoasă fabulă a lui Vasile Militaru. 

Se zice că un cal a salvat odinioară un magar care zăcea și trăgea să moară. După ce s-a făcut bine, magarul nu a pregetat să- facă rău calului.

Așa fac și-unii oameni: luați de prin bordeie

Și-nveștmântați în aur, prin sfântul milei har, -

Ei nu-nțeleg pe lume, recunoștința ce e, 

Cum n-a-nțeles aceasta nici secul de măgar!" 

În Râmnicu Vâlcea, datele parțiale ale primului tur al alegerilor pentru de­semnarea președintelui țării atestă că reprezentantul ACL, Klaus Io­hannis, a obținut 37,77% din voturi, urmat de Ponta cu 34%.

http://curieruldevalcea.ro/ramnicul-a-votat-iohannis

Citeste mai mult: adev.ro/neh5ks

Pe 19 noiembrie, se depune tabelul creantelor Oltchim la judecatorul sindic

Data publicarii: 02-11-14 Administratorul judiciar Gheorghe Piperea a precizat că tabelul definitiv al creanţelor Oltchim va ajunge pe masa judecătorului sindic în data de 19 noiembrie. Tot atunci, va fi prezentat şi planul de reorganizare a combinatului din Râmnicu Vâlcea. „Pe 19 noiembrie vom depune, la judecătorul sindic, tabelul definitiv al creanţelor. Este un act de procedură care depinde de multe elemente, inclusiv de evaluarea bunurilor şi a garanţiilor. Din momentul în care acest tabel se afişează, conform legii, în 30 de zile, trebuie să depui planul de reorganizare. Acest plan de reorganizare este gata de foarte mult timp, dar nu vom aştepta cele 30 de zile pentru a-l depune. Un rezumat al acestui plan de reorganizare îl vom depune chiar pe data de 19 noiembrie”, a mai declarat Piperea. DS

Primăria Dăeşti vrea Baza de Agrement Oltchim

În comuna Dăeşti se lucrează la mai multe obiective de investiţii. „În primul rând lucrăm la infrastructura rutieră. Se lucrează la reabilitare, modernizare şi asfaltare la patru drumuri săteşti: La Petrescu, La Albină, La Marinescu şi Muscelu, din satul Fedeleşoiu. Lungimea totală a celor patru drumuri este de 1,5 kilometri. De asemenea, se lucrează la sediul primăriei. Am început deja lucrările la etaj. Am finalizat lucrările la grădiniţă, iar preşcolarii sunt în casă nouă. Totodată, lucrăm la un teren de sport cu gazon sintetic în satul Fedeleşoiu. Vrem să amenajăm în scop recreativ toată zona. Avem stadionul, parcul, iar între cele două rămăsese un teren viran pe care l-am curăţit, l-am nivelat, punem stratul de piatră şi vom face un teren de sport pe un proiect cu fonduri europene obţinut pe Grupul Local de Acţiune Casta Traiană. Va fi un teren de sport multifuncţional care este necesar atât pentru cetăţenii din satul Fedeleşoiu, cât şi pentru cetăţenii din municipiul Râmnicu Vâlcea, care vin în zona de campare din zona de recreere şi agrement Muscel sau la Baza de agrement a Oltchimului, care, din păcate, este părăsită în acest moment”, ne-a spus primarul George Popolan. În ceea ce priveşte Baza de Agrement a Oltchimului, viceprimarul comunei Dăeşti, Călin Ştefan spune că este mare păcat de această zonă, pe care, dacă ar fi a Primăriei Dăeşti, ar putea să o amenajeze. „Ne gândim ce soluţii am putea găsi. Pentru noi ar fi foarte bine să o preia Primăria Dăeşti în administrare. Din păcate este proprietatea Sindicatului Liber Oltchim, au şi o problemă legislativă acolo, pentru că terenul este al SC Oltchim, iar construcţiile ale Sindicatului. Eu consider că vechea administraţie a cedat terenul respectiv cu o prea mare uşurinţă şi cu titlu gratuit. Altfel, în acest moment aveam o mare oportunitate ca această bază să rămână a comunei Dăeşti. Din păcate altfel stau lucrurile, eu nu acuz pe unul sau pe altul, dar în opinia mea a fost o greşeală”, afirmă viceprimarul Călin Ştefan.

Bani lor sunt buni, voturile NU!!!

Huiduieli, oameni nemulţumiţi şi cozi. Acesta este tabloul alegerilor din străinătate. Veniţi să voteze în zori, românii din marile oraşe europene s-au lovit de ceea ce ei numesc dezinteresul şi lipsa de organizare a comisiilor din secţiile de votare.

Oameni care muncesc şi sunt respectaţi în ţările în care trăiesc au dorit în număr mare, spre surprinderea tuturor, să voteze. Aceştia au fost ţinuţi la cozi imense şi după ore în sir de aşteptare, în frig şi în ploaie, nici măcar nu au reuşit să-şi exprime voinţa electorală. Asta datorită hârţogăriilor care ne “mănâncă” de altfel viaţa, că doar nu degeaba a ieşit vorba: “ trăim în ţara hârtiilor şi asta ne ocupă tot timpul!”. Deci, votul din Diaspora a fost îngreunat de aceste declaraţii pe proprie răspundere. De ce era nevoie de ele? Nu cred că puteau, sau erau nebuni, românii din Diaspora, să se plimbe sute de kilometri, de la o secţie la alta, prin Italia, Spania, Marea Britanie sau Franţa, doar să voteze de mai multe ori, ştiut fiind faptul că un vot dublu, egal dosar penal. Şi indiferent care a fost motivul fiecărui român plecat din ţară, când este vorba de a vota preşedintele României, se pare că sunt conştienţi şi devotaţi ţării, nu uită de unde au plecat şi îi interesează soarta celor dragi care au rămas să se chinuie în ţara tuturor lipsurilor. Cu ce scop a fost îngreunat procesul de votare şi de ce s-a procedat aşa? Cine de ce s-a temut sau de ce se tem ei ? Românii din Diaspora care au fost la vot duminică, au fost trataţi ca nişte oameni cărora Guvernul nu le respectă nimic. Au fost trataţi ca nişte delicvenţi care parcă erau acolo pregătiţi doar să fure alegerile şi nimic altceva. Frica de furt i-a făcut pe organizatorii alegerilor să ia măsuri neomeneşti. De 25 de ani nu putem rezolva problema votului, adică nu suntem în stare să gestionăm un sistem de vot atunci când acesta are loc. Şi totuşi, la europarlamentare de ce nu s-a implementat acest sistem ? De ce atunci Ponta nu a fost îngrijorat că se fură ? Al cui interes nu a fost, oare ?
Concluzionând cazul Diaspora, cu siguranţă la următorul tur de scrutin se va mări numărul de secţii de votare, se vor pune mai mulţi reprezentanţi în secţii şi vor fi mai multe ştampile de vot. Cu toate acestea, Victor Viorel Ponta va pierde alegerile prezidenţiale pentru că, ‘’Preşedintele care uneşte’’ separă Diaspora de România sau, Ponta uneşte Diaspora împotriva lui. Datorită haosului creat, românii plecaţi afară, ameninţă cu o prezenţă şi mai mare pe 16 noiembrie, iar Iohannis ar putea câştiga turul II ajutat de greşelile pontiste ! Şi atunci… nu degeaba declaraţia lui Ion Iliescu…

mai multe imagini din Diaspora 

TOPUL prosperităţii: România a coborât cinci poziţii, pe locul 60, sub Mongolia, Trinidad Tobago şi Uzbekistan

de Luiza Chiroiu

România ocupă locul 60 într-un top al prosperităţii pe 2014, în coborâre cu cinci poziţii faţă de anul trecut, fiind depăşită de statele vecine Bulgaria şi Ungaria, precum şi de ţări ca Mongolia, Kazahstan, Uzbekistan sau Belize, potrivit unui studiu realizat de institutul britanic Legatum.

Aceasta este cea mai slabă clasare a României din 2009, de când institutul Legatum efectuează acest studiu, cu excepţia anului 2012, când România a ocupat aceeaşi poziţie ca în acest an.

România se află în clasamentul prosperităţii sub mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Slovenia (24), Cehia (29), Polonia (31), Slovacia (35), Ungaria (39), Bulgaria (48) şi Croaţia (50).

De asemenea, România este devansată de Trinidad Tobago (43), Thailanda (51), Mongolia (52), Belarus (53), Kazahstan (55), Vietnam (56), Uzbekistan (57), Belize (58) şi Grecia (59), (Romania - 60) devansând cu puţin Jamaica (61), Ucraina (63) şi Muntenegru (65).

Dintre cele opt capitole pe care studiul le ia în calcul (economie, antreprenoriat, guvernare, educaţie, libertăţile individului, sănătate, siguranţă şi securitate, capital social), România consemnează cele mai slabe rezultate în ceea ce priveşte capitalul social şi economia, fiind clasată pe locul 109 şi, respectiv 88 în rândul celor 142 de ţări analizate.

Indicele capitalului social măsoară gradul de coeziune socială şi evaluează reţelele familiale şi comunitare, în timp ce capitolul economie ia în considerare politicile macroeconomice ale unui stat, eficienţa sectorului financiar, precum şi baza creşterii economice.

În schimb, România stă cel mai bine la capitolul siguranţă personală şi securitate naţională, ocupând locul 46. România se plasează pe poziţia 50 în ceea ce priveşte antreprenoriatul, care ia în calcul condiţiile mediului de afaceri, egalitatea de şanse şi gradul de promovare al inovaţiilor, şi locul 58 la categoria educaţie, care se referă la accesul la educaţie şi calitatea acesteia.

La capitolul guvernare, care măsoară corectitudinea desfăşurării alegerilor, participarea politică, respectarea legilor şi calitatea conducerii executive, România se clasează pe locul 70, iar în ceea ce priveşte sănătatea şi libertăţile individuale, România ocupă poziţiile 65 şi, respectiv 71.

Performanţa în domeniul sănătăţii este măsurată prin raportarea la infrastructura din domeniul medical şi îngrijirea preventivă, iar libertăţile individuale se referă la progresul consemnat de un stat în garantarea drepturilor omului şi sprijinirea toleranţei sociale.

Norvegia se clasează pe primul loc în topul prosperităţii pentru al şaselea an consecutiv, fiind urmată de Elveţia, Noua Zeelandă, Danemrca, Canada, Suedia, Australia, Finlanda, Olanda şi Marea Britanie.

Susţinerea Oltchim falimentează CET Govora

Conducerea CET cere dizolvarea CA pentru că nu-i răspunde la comenzi

Societatea CET Govora a ajuns să menţină în funcţiune toată platforma chimică prin tot felul de artificii finaciare păguboase aplicate pentru funcţionarea Oltchim pe parcursul anului electoral 2014.

CET-ul are de recuperat de la societatea  Oltchim 204 milioane lei la care se adaugă penalităţi de întârziere. Ca efect al neîncasării creanţelor de la Oltchim, în prezent CET–ul înregistrează o datorie totală faţă de CE Oltenia de aproximativ 181 milioane lei, o datorie pe care Oltenia încearcă să o recupereze prin acţiuni în instanţa de judecată, aflate în prezent în diferite stadii de judecată. Neplata datoriilor curente a forţat Consiliul de Administraţie al CET-Govora să decidă reducerea sau chiar sistarea aburului către Oltchim, decizie care a declanşat un adevărat scandal între managerul Mihai Bălan, preşedintele CJ, social democratul Ion Cîlea şi CA, scandal care s-a lăsat cu schimbarea CA al CET Govora.

Săptămâna trecută, conducerea CET Govora a cerut consilierilor judeţeni să aprobe mandatarea preşedintelui AGA  CET Govora, avocatul Petre Grigore, pentru numirea unui alt Consiliu de Administraţie, deoarece actualul nu mai răspunde la comenzi şi respingerea deciziei de reducere  sau chiar sistarea  aburului tehnologic către Oltchim, decizie luată de actualul CA al societăţii pentru evitarea blocajului financiar.
Prin protocolul de eşalonare înregistrat cu nr. 17735/26 iunie 2014, încheiat de CET Govora cu SC Oltchim SA, combinatul chimic vâlcean s-a angajat ca până la sfârşitul anului 2014 să achite toate datoriile restante în sumă totală de 43 milioane de lei provenind din anul 2013, din care 29,4 milioane de lei provenind din livrări de energie termică şi 13,6 milioane de lei energie electrică aferentă lunii ianuarie 2013. Ca urmare a problemelor de funcţionare a capacităţilor de producţie, SC Oltchim SA nu a asigurat sursele financiare necesare achitării la scadenţă a obligaţiilor asumate, achitând din eşalonare suma de 19,8 milioane de lei din care 10,4 milioane de lei energie electrică şi 9,4 milioane de lei energie termică. Pe de altă parte, SC Oltchim SA nu a achitat în termen energia termică livrată în 2014 şi parţial energie electrică livrată în aceeaşi perioadă, astfel că la data de 29 august 2014 soldul datoriilor acumulate de SC Oltchim SA faţă de CET Govora de la deschiderea procedurii de insolvenţă este în sumă de 62 milioane de lei. În această situaţie, Consiliul de Administraţie al CET Govora a dispus, prin Decizia nr. 57/18 august 2014, ca, în cazul în care SC Oltchim SA nu achită pentru perioada 1 august 2014 – 31 decembrie 2014, lunar suma de 22,6 milioane de lei, sumă necesară pentru acoperirea livrărilor curente şi a restanţelor, începând cu data de 1 septembrie 2014 se vor reduce la minim, tehnologic, livrările de energie electrică şi termică către SC Oltchim SA. Managerul Mihai Bălan a declarat că el nu mai poate să lucreze cu actualul Consiliu de Admnistraţie şi a cerut schimbarea lui cu unul mai maleabil. Conducerea CJ s-a conformat şi a supus cererea spre aprobarea  consilierilor judeţeni, dar proiectul de hotărâre a fost amânat pentru şedinţa din data de 6 noiembrie din cauza unor erori de procedură… politică.

CET-ul la un pas de pierderea liniilor de finanţare din cauza Oltchim

Deşi privatizarea combinatului chimic a eşuat lamentabil, conducerea CET Govora refuză realitatea şi face proiecte de parteneriat în speranţa că respectiva societate va fi salvată de la faliment în luna ianuarie 2014, deoarece pentru luna decembrie nu s-a înscris nimeni, informaţie confirmată de administratorul judiciar al Oltchim, avocatul Gheorghe Piperea. Managerul Mihai Bălan susţine că dispariţia Oltchim va atrage după sine  disfuncţionalităţi majore în activitatea CET, în acoperirea unor costuri, inclusiv plata salariaţilor, poate chiar falimentul. În cazul în care combinatul Oltchim nu va mai funcţiona, CET Govora va pierde 68 milioane de lei pe an. Doar în situaţia în care nu ar mai livra energie electrică combinatului, CET-ul va pierde anual 15 milioane de lei. „Cum bine ştim cu toţii, societăţile de pe platforma chimică funcţionează în interdependenţă. Astfel, în situaţia în care Oltchim se opreşte, CET Govora are o diminuare de venituri pe care nu o poate asigura, diminuare ce depăşeşte valoarea fondului de salarii. Producţia de abur industrial se va diminua la CET Govora cu 55tone/h în medie, energia electrică vândută către Oltchim urmând a fi comercializată pe piaţa concurenţială la un preţ mult mai mic decât cel de livrare Oltchim. Ca urmare a diminuării producţiei de abur industrial, se va diminua şi energia electrică produsă, concomitent cu reducerea necesarului de cărbune, diminuare care va genera pierdere chiar dacă se reduc costurile cu materie primă ”, a spus Mihai Bălan.
Managerul CET-ului a precizat că oprirea Oltchim ar avea un impact negativ şi în relaţiile dintre CET Govora şi băncile cu care a încheiat contracte de finanţare prin sistarea  liniilor de finanţare şi  solicitarea rambursării imediate a tuturor creditelor. Conform ultimelor informaţii, polonezii de la USG vor să cumpere societatea Oltchim, dar nu la preţul oferit de stat, şi  la pachet cu CET-ul, un scenariu posibil în condiţiile în care actualul manager al USG Râmnicu Vâlcea, Witold  Urbanowski a stat blocat cinci ore la şedinţa Consiliului Judeţean de săptămâna trecută.  

Minele Berbeşti bagă CET-ul în datorii pe termen lung

Oficial, situaţia economică a CET Govora este influenţată de trei factori: încasarea creanţelor de la Oltchim, plata datoriilor către Complexul Energetic Oltenia şi preluarea minelor de cărbune de la Berbeşti şi Alunu. În realitate, este influenţată de unul singur: voinţa politică, dar managerul CET-ului nu-şi permite să spună acest mare adevăr pentru că ar zbura din funcţie. “Preluarea minelor nu înseamnă o fericire, avem de muncă. Trebuie să ridicăm capacitatea de producţie de la 1 750 000 de tone la cel puţin 2,2 milioane de tone, să ajungem la pragul de rentabilitate. Vom avea trei ani de graţie (n.r. după preluarea minelor) în care vom plăti din preţ o sumă modică de două milioane, şi şapte ani în care vom plăti o sumă de transfer. Trebuie să dăm o şansă Oltchim, să preluăm minele de cărbune, nu spun că este un lucru uşor, trebuie să ne reorganizăm toată platforma, dar să existăm pentru că numai aşa va exista în continuare economia acestui judeţ”, a punctat Bălan.
În lipsa unui plan de reorganizare al Oltchim, plan promis în urmă cu doi ani de către administratorul judiciar al Oltchim, managerul CET Govora a realizat trei ipoteze de colaborare cu Oltchim, de la cel mai negru care vizeaza falimentul până la cel al reluării fluxului tehnologic, în toate CET-ul îşi va recupera cu greu banii blocaţi în Oltchim şi Miniera Berbeşti.

În prezent, Oltchim are de achitat 200 de milioane de lei pentru aburul tehnologic şi energia electrică primită de la CET Govora, din care 137 de milioane reprezintă datoria anterioară intrării în insolvenţă. Potrivit administratorului judiciar Gheorghe Piperea, dacă Oltchim se va privatiza, CET Govora are şanse să recupereze între 30 şi 35 % din valoarea creanţei, nu mai mult, iar şansele de privatizare sunt extrem de reduse. Între timp, CET-ul va fi nevoit să dea afară peste 1000 de oameni, peste 400 sunt piloşi angajaţi pe bază de ,,bileţele”, oameni care stau acasă şi-şi încasează pe card salariile deloc insignifiante.

Disponibilizaţii Oltchim nu primesc sprijin din fonduri europene

Directorul AJOFM a precizat că plăţile compensatorii vor intra în discuţie abia după ieşirea din insolvenţa Oltchim. Încercările de privatizare ar urma să fie reluate în decembrie.

Disponibilizaţii de la Combinatul Oltchim din Râmnicu Vâlcea nu vor beneficia de sprijin din fonduri europene, după cum se aşteptau foştii angajaţi.

Ei sperau să primească ajutorul finaniciar acordat în cazul altor firme mari din România care s-au închis.

Clarificarea a venit azi din partea conducerii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după ce, în repetate rânduri, cei concediaţi au solicitat acordarea plăţilor compensatorii, conform contractului colectiv de muncă.  

"Ajutorul de la Comisia Europeană nu poate veni pentru că este vorba despre acel fond economic de ajustare la globalizare. Din acel fond se finanţează reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor disponibilizate de la firme care au suferit în urma globalizării sau în urma crizei economico-financiare prelungite.

Noi în ţară am avut două astfel de cazuri, este vorba de "Nokia", la Cluj, care şi-a relocat producţia şi activitatea în altă ţară şi, atunci, cei disponibilizaţi de acolo au trebuit să intre pe acest fond economic; de asemenea, "Mechel", din industria metalurgică, din cauza scăderii comenzilor, a trebuit să se închidă acea fabrică şi, atunci, oamenii au intrat în această zonă", a explicat Gabriel Albinaru, directorul AJOFM.

Încercările de privatizare a combinatului ar urma să fie reluate în luna decembrie

Potrivit acestuia, la "Oltchim" situaţia este complet diferită.

"Oltchim face parte dintr-un program de restructurare guvernamental, face parte din acordurile internaţionale şi pur şi simplu disponibilizările au venit ca urmare a restructurării activităţii şi nu ca urmare a cauzelor pe care le-am menţionat anterior", a afirmat Gabriel Albinaru.

El a mai precizat că plăţile compensatorii vor intra în discuţie abia după ieşirea din insolvenţa Oltchim, plăţile reprezentând o relaţie contractuală între societate şi persoanele disponibilizate. 

Oltchim este în insolvenţă de la începutul lui 2013, situaţie care a dus la disponibilizarea a aproximativ 1.000 de angajaţi.

Încercările de privatizare a combinatului, soldate până acum cu eşecuri, ar urma să fie reluate în luna decembrie.

Potrivit acestuia, la "Oltchim" situaţia este complet diferită.

"Oltchim face parte dintr-un program de restructurare guvernamental, face parte din acordurile internaţionale şi pur şi simplu disponibilizările au venit ca urmare a restructurării activităţii şi nu ca urmare a cauzelor pe care le-am menţionat anterior", a afirmat Gabriel Albinaru.

El a mai precizat că plăţile compensatorii vor intra în discuţie abia după ieşirea din insolvenţa Oltchim, plăţile reprezentând o relaţie contractuală între societate şi persoanele disponibilizate. 

=========================================================

Sa-i transmitem lui Albinaru, ca sumele de salarii plati compensatorii disponibilizati sunt creante impotriva SC. Oltchim SA insolventa ( la care nu specifica nicaieri sa fie platite din privatizare ori profit,  ci chiar urgentate achitarile acestor sume...) si inregistrati la fel ca salariile angajatilor in tabelul final de creante prioritari la plata si primii inantea tuturor intereselor societatii si demonstrata si de domnul Niculae Balan de la Bdo care a specificat foarte clar ca aceste sume trebuiesc platite ( sau mai bine spus trebuiau platite din tabelul de creante....) si pe care domnul Piperea& co. Romnisolv, trebuie sa-l depuna pe 19 noiembrie 2014, primii platiti fiind salariatii ( angajati si disponibilizati ) prin tabelul final de creante, astfel societatea achitandu-si creantele neachitate si pornind aplicarea Legii 85/2006, respectand procedurile de ACHITARE.

SA-I MAI AMINTIM DOMNULUI ALBINARU SI TUTUROR CARE MANANCA MINCIUNI ( VALABIL PENTRU TOTI ), FAPTELE LOR SE PEDEPSESC PENAL PRIN MINCIUNILE SI DEZINFORMARILE CREATE IN PUBLIC.

NICULAE BALAN, reprezentat BDO BUSINESS RESTRUCTURING SPRL a declarat pentru Curierul Naţional că astăzi va avea loc Adunarea creditorilor. "Luni va avea loc Adunarea Creditorilor. Pentru a putea elabora planul de reorganizare al Oltchim va trebui mai întâi să selectăm investitorul care să cumpere SPV-urile şi Rafinăria. În planul de reorganizare vor fi menţionate sumele care trebuie distribuite creditorilor, inclusiv salariile compensatorii ale salariaţilor disponibilizaţi, salariaţii fiind consideraţi salariaţi privilegiaţi", a declarat administratorul judiciar.  [Anul 19. Luni, 12 Mai 2014]  . http://www.curierulnational.ro/

youtube.com  MIN. 1,26  " Eu fac promisiuni pe care eu mi le respect, nu promisiuni doar asa ca sa ma aflu in treaba, pentru ca nu sunt politician..., VA POT GARANTA CA LA SFARSITUL LUNII AUGUST AVEM UN PLAN DE REORGANIZARE LA OLTCHIM... " => PIPEREA&CO 18 iun. 2014

 Pe 19 noiembrie, se depune tabelul creantelor Oltchim la judecatorul sindic

Data publicarii: 02-11-14 Administratorul judiciar Gheorghe Piperea a precizat că tabelul definitiv al creanţelor Oltchim va ajunge pe masa judecătorului sindic în data de 19 noiembrie. Tot atunci, va fi prezentat şi planul de reorganizare a combinatului din Râmnicu Vâlcea. „Pe 19 noiembrie vom depune, la judecătorul sindic, tabelul definitiv al creanţelor. Este un act de procedură care depinde de multe elemente, inclusiv de evaluarea bunurilor şi a garanţiilor. Din momentul în care acest tabel se afişează, conform legii, în 30 de zile, trebuie să depui planul de reorganizare. Acest plan de reorganizare este gata de foarte mult timp, dar nu vom aştepta cele 30 de zile pentru a-l depune. Un rezumat al acestui plan de reorganizare îl vom depune chiar pe data de 19 noiembrie”, a mai declarat Piperea. DS

#28421 Re: Re: CE SPUNE CODUL FISCAL DESPRE VENITURI SALARIALE

Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.*SI ART. 41 DIN CCM CARE SPECIFICA ACEEASI DECIZIE.  (BANII TREBUIAU ACHITATI PE LOC 15.05.2013)

#28420 Re: Re: CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM ) si toate drepturile cuvenite salariatului, fiecaruia in functie de creantele neachitate inpotriva S.C. Oltchim S.A.

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

SC OLTCHIM SA RM VALCEA

Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010 ABROGATA

#28378 CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM )

portal.just.ro

Portal  > Tribunalul VÂLCEA  > Informaţii dosar

Informaţii generale

DECIZIE DE INCETARE A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA DISPONIBILIZAT OLTCHIM :

2014-11-01 09:32