Exceptarea de la semnarea cu cardul de sănătate a internărilor de urgență
Am semnalat printr-o petiție către Ministerul Sănătății și CNAS, pe care vă rog să o susțineți, o anomalie a Sistemului Cardului Național de Asigurat, reprezentată de obligativitatea semnării cu cardul a documentelor medicale la externarea din spital a pacienților internați în regim de urgență.
Deși, în teorie, urgențele sunt exceptate de la prezentarea cardului și acesta nu este solicitat la internare, puțini știu că acesta este obligatoriu la externare, iar în lipsa semnării cu cardul, raportarea internării respective este invalidată automat, ceea ce conduce la respingerea decontării serviciilor de către CNAS. Deoarece această anomalie este puțin cunoscută publicului larg, ea persistă încă de la înființarea Cardului Național de Asigurat, deși creează mari neajunsuri atât pacienților și aparținătorilor în cauză, cât și personalului medical.
Pacienții internați prin urgență nu au întotdeauna cardul asupra lor la internare, fiind uneori în situații critice (comă, stop cardiac, etc.) sau transferați de la mare distanță (eventual, pe cale aeriană), iar la externare pot fi incapabili să îl prezinte (în lipsa unor aparținători care să aibă acces la lucrurile personale sau la domiciliul pacientului, în cazuri de transfer de la mare distanță, pierdere, deteriorare, precum și în cazul transportului cu Ambulanța la domiciliu, la externare). De asemenea, chiar dacă aparținătorii pot aduce cardul de Asigurat la externare, aceasta presupune uneori un efort și cheltuieli inutile și disproporționate față de scopul acestuia (singurul scop al semnării cu cardul fiind certificarea prezenței pacientului la efectuarea serviciilor medicale, sugerându-se suspiciunea decontării fictive a acestora, generalizată asupra întregului personal medical).
De partea personalului medical, nedecontarea serviciilor este interpretată ca neglijență de către managementul spitalelor, reproșabilă personalului medical (în special medicului curant), deși acesta nu are niciun control asupra prezentării cardului de către pacient, în afara presiunilor informale asupra pacientului și familiei. În afară de această etichetare, în condițiile în care cele mai multe spitale de urgență sunt publice, „prejudiciul” creat prin nedecontarea spitalizării poate fi imputat ulterior personalului, după eventuale controale ale Curții de Conturi.
Soluția pentru această anomalie este una foarte simplă, o minimă modificare în legislatia secundară, care să permită exceptarea de la semnarea cu cardul a serviciilor pentru pacienții internați prin urgență, similar cazurilor de transfer interspitalicesc. Totuși, diferit față de transferul interspitalicesc, este necesară, de asemenea, și exceptarea de la semnarea cu cardul a serviciilor medicale conexe (rețete, concedii medicale, etc.), în aceste cazuri, care, de altfel, le sunt actual refuzate pacienților în lipsa cardului, deși aceștia ar avea dreptul la ele.
În final, am solicitat Ministerului Sănătății și CNAS să examineze posibilitatea și oportunitatea creării unui mecanism alternativ de certificare a prezenței pacientului (de exemplu, o declarație pe proprie răspundere a acestuia) în situațiile excepționale în care cardul nu poate fi prezentat sau nu poate fi folosit (de exemplu, pierderea sau deteriorarea acestuia fără a fi timp pentru înlocuire sau în cursul unei internări, precum și malfuncțiile, frecvente și variate, ale sistemului informatic, nerecunoscute ca atare prin Ordin al CNAS), având în vedere că este complet anormal refuzul dreptului la îngrijiri medicale sub condiția administrativă a prezentării cardului, dat fiind că verificarea calității de asigurat este posibilă și în lipsa acestuia.
Mihai Claudiu Ober Contactați autorul petiției