BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!

BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor,

reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!

⚠⚠⚠ EU BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI, ce este programat în perioada  martie-mai 2022, din cauză că este REGLEMENTAT PRIN ACTE NORMATIVE NECONSTITUȚIONALE.

⚠⚠⚠ Fiecare român este liber să procedeze exact cum dorește și este propria alegere a fiecărui cetățean, dacă acceptă să respecte actele normative neconstituționale, pe care le-au adoptat niște politicieni incompetenți și iresponsabili, cărora nu le-a păsat și nu le pasă de Constituția României, care este LEGEA FUNDAMENTALĂ A POPORULUI ROMÂN.

   Începând din octombrie 2019, toate GUVERNELE PENELISTE AU DISTRUS LEGISLAȚIA PRIN ORDONANȚE DE URGENȚĂ ȘI PRIN HOTĂRÂRI DE GUVERN, BATJOCORIND CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE CETĂȚENILOR ROMÂNI. Unele ordonanțe de urgență au fost aprobate prin legi, cu COMPLICITATEA PARLAMENTARILOR PESEDIȘTI, atât în anul 2020, dar și în anul 2021 și în primele luni ale anului 2022.

   Începând din octombrie 2019, s-a putut constata că LEGISLAȚIA DIN ROMÂNIA A FOST ADOPTATĂ CONFORM ORDINELOR PRIMITE DIN AFARA ROMÂNIEI, FĂRĂ SĂ SE ȚINĂ CONT DE CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.  

   Prin urmare, VĂ INFORMEZ CĂ EU BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR, ce este reglementat prin OUG 19/2020, aprobată și modificată prin Legea nr.178/2020.

   Recensământul populației și locuințelor, programat pentru perioada martie-mai 2022 - conform actelor normative ulterioare adoptării OUG 19/2020 - este doar un PRETEXT pentru COLECTAREA DATELOR PERSONALE ale cetățenilor români şi informațiile vor fi folosite pentru VIITOAREA MONITORIZARE ELECTRONICĂ a fiecărui român, așa cum v-am tot atenționat, începând din luna iulie 2020, când am publicat petiția online intitulată ” OPRIȚI DIVULGAREA DATELOR PERSONALE ALE PACIENȚILOR!”, la acest link https://www.petitieonline.com/opriti_divulgarea_datelor_personale_ale_pacientilor (alte detalii în legătură cu acea petiție și răspunsurile primite le-am publicat în secțiunea cu „Anunțuri”, la acest link https://www.petitieonline.com/a/279742?u=187139).

    ⚠⚠⚠ Guvernanții şi parlamentarii au refuzat şi REFUZĂ SĂ RESPECTE PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE, deci, EU REFUZ SĂ RESPECT ACTE NORMATIVE NECONSTITUȚIONALE.

    ⚠ Public această petiție online pentru ca informația să ajungă la cât mai mulți români, inclusiv la cei care nu au profil /pagină pe Facebook, dar și pentru situația în care va interveni vreo cenzură pe Facebook.

   ⚠ Noile informații, ce au legătură cu această petiție online, le voi publica pe pagina mea de Facebook denumită, „MONA PETRUȚ - despre justiție și injustiție”, ce poate fi găsită la linkul https://www.facebook.com/MonaPetrut și în secțiunea cu „Anunțuri” la această petiție, pe care o găsiți la acest link https://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139 (cine va semna petiția online, ar fi util să bifeze că dorește să primească notificări pe e-mailul cu care îşi înregistrează semnătura).

   ⚠ Așa cum am explicat de mai multe ori pe pagina mea, inclusiv la acest link https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2512710468862710 , există probleme la accesare paginii mele de pe Facebook, din cauză că nu plătesc pentru promovarea ei și este necesar să fie actualizată cu butonul „refresh”, de mai multe ori, la fiecare accesare).

   ⚠⚠⚠ O să îi trimit petiția Avocatului Poporului, Renate Weber, dar interesul urgent al cetățenilor români trebuie să fie BOICOTAREA ACESTEI CAMPANII DE RECENZARE, înainte ca perioada alocată recensământului populației și locuințelor să ajungă la final.

  ⚠⚠⚠ Cetățenii români, care vor fi amendați în baza prevederilor neconstituționale din OUG 19/2020 şi ale Legii 178/2020, trebuie să formuleze plângeri contravenționale împotriva proceselor-verbale prin care vor fi stabilite sancțiunile, apoi să solicite instanțelor judecătorești SĂ SESIZEZE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CU EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE A OUG 19/2020, în ansamblul său, și a Legii 178/2020, în ansamblul său.

   ⚠⚠⚠ Avocatul Poporului trebuie să sesizeze Curtea Constituțională, fiindcă este absolut necesar ca judecătorilor Curții Constituționale să li se dea posibilitatea să verifice neconstitutionalitatea OUG 19/2020 şi a Legii 178/2020.

   ⚠ Practica pe care Guvernul României a transformat-o în obicei, respectiv aceea a adoptării ordonanțelor de urgență, are drept scop OCOLIREA CONTROLULUI DIRECT EFECTUAT DE CĂTRE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, adică imposibilitatea ca subiectele de drept care au calitate constituțională de a sesiza CCR, în conformitate cu disp. art.146 lit.a) din Constituția României, să o mai poată face, deci singura instituție publică ce mai poate sesiza direct Curtea Constituțională rămâne Avocatul Poporului, conform disp. art.146 lit.d) teza a doua din Constituție.

   ⚠⚠⚠ Deocamdată, public MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĂ A OUG 19/2020 (ce sunt valabile și pentru românii care au fost amendați în temeiul OUG 129/2020 privind completarea formularului PLF la intrarea in România și pe care le-am publicat pe Facebook la acest link https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2511171765683247).  

   ⚠ Pentru alte motive de neconstituționalitate extrinsecă și pentru motive de neconstituționalitate intrinsecă, va trebui să studiez amănunțit atât OUG 19/2020, cât și Legea 178/2020 și parcursul legislativ al acestei legi.  

   ⚠ SCOPUL PUBLICĂRII PETIȚIEI ONLINE ESTE ACELA CA INFORMAȚIA SĂ AJUNGĂ LA CÂT MAI MULȚI ROMÂNI, ÎN TIMP UTIL, CHIAR DACĂ MOTIVELE PE CARE LE PUBLIC ACUM NU SUNT COMPLETE, DAR SUNT SUFICIENTE PENTRU A FI ÎNȚELEASĂ NECESITATEA BOICOTĂRII RECENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR DIN PERIOADA MARTIE-MAI 2022.

 ~~~~~~~~~

   ⚠⚠⚠ Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență (OUG) nr.19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România  în anul 2021, publicată în Monitorul Oficial nr.106 din 12 februarie 2020.

   ⚠⚠⚠ Prin Legea nr.178 din 18.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr.755 din 19 august 2020 (data intrarii in vigoare: 22 august 2020), Parlamentul României a aprobat și modificat OUG 19/2020.

  OUG 19/2020 a fost adoptată având în vedere:     

- Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referinţă şi a programului de date statistice şi de metadate privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOL 105 din 21.04.2017, care prevede, la articolul 3, că „Fiecare stat membru stabileşte o dată de referinţă care se înscrie în cursul anului 2021 pentru datele privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor care urmează a fi transmise Comisiei (Eurostat). Statele membre informează Comisia (Eurostat) până la 31 decembrie 2019 cu privire la data de referinţă aleasă.“;    

–  Regulamentul (UE) 2018/1.799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acţiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 kmp; care prevede, la art. 9 alin. (1), ca rezultatele RPL2021, validate şi agregate referitoare la populaţia totală, la nivel de griduri de 1 kmp, trebuie furnizate Comisiei (Eurostat) până la data de 31 decembrie 2022.

    ⚠⚠⚠ În continuare, PUBLIC MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE A OUG 19/2020 și LE PUTEȚI FOLOSI când cereți instanțelor judecătorești să sesizeze Curtea Constituțională CU PRIVIRE LA NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL SĂU, A OUG NR.19/2020, cât și a LEGII NR.178/2020.

~~~~~~~~~

   Vă solicit să sesizaţi Curtea Constituţională a României (CCR) pentru a constata NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL SĂU, a Ordonanței de urgență (OUG) nr.19 din 04.02.2020.

   1. În primul rând, menționez următoarele MOTIVE DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII, ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT ŞI NERESPECTAREA DISP. ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI CU PRIVIRE LA AFECTAREA DREPTULUI REFERITOR LA PROTECȚIA DATELOR PERSONALE ŞI A DREPTULUI LA PROTECȚIA VIEȚII PRIVATE (art.26 din Constituție), cât și AFECTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE (consacrat de art.44 din Constituție), precum și LIBERTATEA ECONOMICĂ (prevăzută de art.45 din Constituție), având în vedere că amenzile stabilite prin OUG 19/2020 reprezintă o constrângere de tip economic cu scopul declarării datelor personale şi a unor informații din viața personală a persoanei care este vizată prin prevederile OUG 19/2020.

   ● Analizând obiectul de reglementare şi scopul adoptării OUG 19/2020, se constată că ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.19/2020 NU REPREZINTĂ INSTRUMENTUL CONSTITUȚIONAL POTRIVIT, chiar dacă s-a făcut referire la existența unei situații de urgență și extraordinară.

  ● Chiar dacă Guvernul României ar fi putut invoca o situație urgentă şi extraordinară, este important ca instanța constituțională să constate că REGLEMENTĂRILE CE AU FOST ADOPTATE PRIN OUG nr.19/2020 nu se incadrează în limitele de legiferare pe care Constituția României le permite legiuitorului delegat, PROMOVAREA LOR PE CALEA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ ESTE NECONSTITUȚIONALĂ, pe baza MOTIVULUI DE NECONSTITUȚIONALITATE extrinsecă pe care îl voi argumenta în continuare.

  ● Motivul de neconstituționalitate extrinsecă privește AFECTAREA DREPTURILOR, ÎNDATORIRILE ȘI LIBERTĂȚILOR CETĂȚENEȘTI FUNDAMENTALE PRIN ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.

  ● Așadar, , menționez că, în contextul prezentat și având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, ORDONANȚA DE URGENȚĂ 19/2020 NU REPREZINTĂ INSTRUMENTUL CONSTITUȚIONAL POTRIVIT pentru reglementările din cuprinsul său, prin raportare la prevederile art.115 alin.(6) din Constituția României.

● Prin adoptarea OUG 19/2020, Guvernul României a ocolit Parlamentul României, care are inclusiv posibilitatea de a adopta legi in procedură de urgență, pe baza unui proiect de lege depus de către Guvernul României, iar aprobarea OUG 19/2020 prin Legea 178/2020 este, de asemenea, o procedură neconstituțională, raportat la motivele de neconstituționalitate pe care le voi prezenta.

● Deci, precizez cu insistență că GUVERNUL, ÎN CALITATE DE LEGIUITOR DELEGAT, AVEA OBLIGAȚIA CA, LA ADOPTAREA OUG 19/2020, SĂ RESPECTE PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE ȘI SĂ NU ÎNCALCE DISPOZITIILE ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, referitoare la imposibilitatea afectării prin ordonanță de urgență a unor drepturi, indatoriri şi libertăți cetățeneşti fundamentale.

● În ceea ce privește dispozițiile art.1 alin.(3), teza întâi din Constituție, care consacră principiul statului de drept, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.70 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 19 iulie 2000) că exigențele acestuia privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce îndeobște este numit ca fiind domnia legii, sintagmă ce implică subordonarea statului față de drept, asigurarea acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, existența regimului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele legii și, anume, în limitele unei legi ce exprimă voința generală.

● În privința puterii legiuitoare, prevederile art.61 alin.(1) din Constituție stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.

✅ ARTICOLUL 1 din Constituția României – "Statul român":

"(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."

✅ Art.61 alin.(1) din Constituția României: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării."

✅ Art.115 din Constituția României, intitulat "Delegarea legislativă": https://www.constitutiaromaniei.ro/art-115-delegarea-legislativa/

 „(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”

✅ ARTICOLUL 53 din Constituția României - RESTRÂNGEREA exerciţiului unor DREPTURI sau al unor LIBERTĂȚI (https://www.ccr.ro/constitutia-romaniei/)

"(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi RESTRÂNS NUMAI PRIN LEGE şi NUMAI DACĂ SE IMPUNE, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) RESTRÂNGEREA poate fi dispusă NUMAI DACĂ ESTE NECESARĂ ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ. MĂSURA trebuie SĂ FIE PROPORȚIONALĂ cu situaţia care a determinat-o, să fie APLICATĂ în mod NEDISCRIMINATORIU şi FĂRĂ a aduce ATINGERE EXISTENȚEI DREPTULUI sau A LIBERTĂȚII."

✅ ARTICOLUL 16 din Constituția României – Egalitatea în drepturi

"(1) CETĂȚENII sunt EGALI în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi FĂRĂ DISCRIMINĂRI.

(2) Nimeni NU este mai presus de lege."

✅ ARTICOLUL 26 din Constituția României – "Viaţa intimă, familială şi privată":

"(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri."

  ● Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art.115 alin.(4) și alin.(6) din Legea fundamentală.

  ● REGLEMENTĂRILE CE AFECTEAZĂ DREPTURILE, INDATORIRILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI, stabilite prin ordonanțe de urgență, reprezintă ÎNCĂLCAREA CONDIȚIILOR OBLIGATORII PENTRU ADOPTAREA UNEI ORDONANȚE DE URGENȚĂ, prevăzute in art.115 alin.(6) din Constituția României.

  ● Referitor la condiția instituită prin art.115 alin.(6) din Constituție, privitoare la interzicerea afectării prin ordonanță de urgență a drepturilor, libertăților și îndatoririlor prevăzute de Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că atunci când obiectul de reglementare al unei ordonanțe de urgență îl reprezintă drepturi, libertăți sau îndatoriri fundamentale, INTERVENȚIA LEGIUITORULUI DELEGAT trebuie să fie în sensul neafectării acestor drepturi, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea plenară a tuturor atributelor acestor drepturi.

   ➡️ Prin Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a stabilit înțelesul constituțional al verbului „a afecta”, statuând că sensul juridic al noțiunii, sub diferitele sale nuanțe, este: „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecințe negative”. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, din interpretarea art.115 alin.(6) din Constituție, în domeniul reglementării drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență, dacă prin reglementările pe care le conțin „afectează” sau au „consecințe negative” asupra acestora, așa cum este cazul situației de față. Or, premisa de la care trebuie să plecăm este aceea că statul de drept, chiar și în perioada stării de urgență, consacră o serie de garanții menite să asigure respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor, respectiv încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului. Exigențele statului de drept impun ca garanțiile juridice ale drepturilor prevăzute de Legea fundamentală în beneficiul cetățenilor să fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite.

  ● În jurisprudența sa recentă, respectiv prin paragrafele 110-114 din DECIZIA nr.152/06.05.2020, Curtea Constituțională a statuat limitele de competență a Guvernului României impuse prin dispoziţiile art.115 alin.(4)-(6) din Constituţia României, astfel:

«110. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art.115 din Constituţie, Guvernul are o competenţă normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăşi Constituţia, cu un caracter special şi limitat, specific unei competenţe de atribuire. Exercitarea acestei competenţe se include tot în sfera puterii executive şi constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011).

111. Regimul particular al ordonanţei de urgenţă este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie şi se referă la cazurile în care poate fi emisă: situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la prima Cameră sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi şi de natura legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie; ordonanţa de urgenţă nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituţionale, nu poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Întrucât prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării delegării legislative, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigenţelor constituţionale se poate pronunţa doar instanţa constituţională.

112. Examinând dispoziţiile art.115 alin.(6) din Constituţie, prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.215 din 17 martie 2020, paragrafele 58 şi 59, CURTEA A CONSTATAT CĂ NORMA CONSTITUŢIONALĂ INSTITUIE VERITABILE LIMITĂRI ALE COMPETENŢEI ATRIBUITE GUVERNULUI. Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa sa, prin care a stabilit că „se poate deduce că INTERDICŢIA ADOPTĂRII DE ORDONANŢE DE URGENŢĂ ESTE TOTALĂ ŞI NECONDIŢIONATĂ atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». ÎN CELELALTE DOMENII PREVĂZUTE DE TEXT, ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT FI ADOPTATE DACĂ «AFECTEAZĂ», DACĂ AU CONSECINŢE NEGATIVE, DAR, ÎN SCHIMB, POT FI ADOPTATE DACĂ, PRIN REGLEMENTĂRILE PE CARE LE CONŢIN, AU CONSECINŢE POZITIVE ÎN DOMENIILE ÎN CARE INTERVIN“. În continuare, Curtea a arătat că „VERBUL «A AFECTA» ESTE SUSCEPTIBIL DE INTERPRETĂRI DIFERITE, aşa cum rezultă din unele dicţionare. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CURŢII, ACEASTA URMEAZĂ SĂ REŢINĂ NUMAI SENSUL JURIDIC AL NOŢIUNII, SUB DIFERITE NUANŢE, CUM AR FI: «A SUPRIMA», «A ADUCE ATINGERE», «A PREJUDICIA», «A VĂTĂMA», «A LEZA», «A ANTRENA CONSECINŢE NEGATIVE»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008).

113. CURTEA A STABILIT CĂ „GUVERNUL nu are nicio competenţă de legiferare în domeniul legilor constituţionale («ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale») şi cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică («ordonanţele de urgenţă nu pot viza măsuri de trecere silită»), acestea fiind în competenţa de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează în conţinutul lor normativ, şi ARE O COMPETENŢĂ DE LEGIFERARE LIMITATĂ ÎN DOMENIILE CARE VIZEAZĂ REGIMUL INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE CONSTITUŢIE şi drepturile electorale («ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT AFECTA»), CU PRIVIRE LA CARE APLICAREA INTERDICŢIEI CONSTITUŢIONALE EXPRESE ESTE CONDIŢIONATĂ DE ADOPTAREA UNOR REGLEMENTĂRI CARE SUPRIMĂ, ADUC ATINGERE, PREJUDICIAZĂ, VATĂMĂ, LEZEAZĂ, ÎN GENERAL, ANTRENEAZĂ CONSECINŢE NEGATIVE ASUPRA DREPTURILOR, LIBERTĂŢILOR ŞI ÎNDATORIRILOR CONSTITUŢIONALE. ÎN ACEASTĂ DIN URMĂ IPOTEZĂ, DACĂ REGLEMENTĂRILE NU PRODUC CONSECINŢELE JURIDICE MENŢIONATE, GUVERNUL PARTAJEAZĂ COMPETENŢA DE LEGIFERARE CU PARLAMENTUL, fiind ţinut însă de obligaţia de a motiva în conţinutul actului normativ existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării“.

114. Curtea a mai statuat că INTERDICŢIILE CONSTITUŢIONALE prevăzute la art.115 alin.(6), DE A NU ADOPTA ORDONANŢE DE URGENŢĂ CARE „POT AFECTA“ REGIMUL INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE CONSTITUŢIE, drepturile electorale, AU AVUT ÎN VEDERE „RESTRÂNGEREA COMPETENŢEI GUVERNULUI DE A LEGIFERA ÎN ACESTE DOMENII ESENŢIALE ÎN LOCUL PARLAMENTULUI, IAR NU LIPSIREA TOTALĂ DE COMPETENŢA DE A LEGIFERA ÎN MATERIE“. Prin urmare, „întrucât nu există o interdicţie absolută cu privire la competenţa Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2020“, CURTEA A CONSTATAT CĂ „NU POATE REŢINE ÎNCĂLCAREA, DE PLANO, A DISPOZIŢIILOR art.61 alin. (1) şi ale art.73 alin. (3) lit. a), coroborate cu art.115 alin. (6) DIN CONSTITUŢIE, CI ESTE NECESAR CA, PENTRU A STABILI DACĂ ACTUL NORMATIV AFECTEAZĂ O INSTITUŢIE FUNDAMENTALĂ A STATULUI ŞI DREPTURI FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR, ÎN CADRUL CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE EXTRINSECĂ PE CARE ÎL EFECTUEAZĂ SĂ ANTAMEZE ANALIZA CRITICILOR DE NECONSTITUŢIONALITATE INTRINSECĂ FORMULATE ÎN CAUZĂ, raportate la art.1 alin. (5), art.36, art.37, art.61 alin. (1) şi art.62 alin. (3) din Constituţie“.»

  ● Prin urmare, se constată ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT prevăzut în disp. art.1 alin.(3) din Constituția României și a PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII prevăzut în disp. art.1 alin.(5) din Constituția României.            

   2. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: NERESPECTAREA DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, atât cu privire la imposibilitatea afectării drepturilor şi libertăților cetățeneşti prin ordonanțe de urgență ale Guvernului Romāniei, cât şi cu privire la imposibilitatea de a fi reglementate contravenții şi sancțiuni contravenționale prin ordonanțe de urgență.

              CONFORM JURISPRUDENȚEI CURȚII CONTITUȚIONALE, ESTE NECONSTITUȚIONALĂ REGLEMETAREA UNOR CONTRAVENȚII ȘI SANCȚIUNI PRIN ORDONANȚE DE URGENȚĂ, așadar, OUG 19/2020 este neconstituțională, și din cauza contravențiilor și sancțiunilor reglementate în art.53-57:

    „CAP. VIII     Răspunderea juridică şi sancţiuni

    ART. 53     Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi.

      ART. 54     (1)  Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:     a) împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;     b) refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete;     c) nerespectarea de către personalul de recensământ prevăzut la art. 16 alin. (4) a dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul de înregistrare şi prelucrare a datelor populaţiei  şi de păstrare a caracterului confidenţial al datelor personale declarate de cetăţeni;     d) împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea desfăşurării tuturor activităţilor aferente recensământului;     e) utilizarea de către personalul de recensământ a datelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice.

      (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.

      ART. 55     (1)  Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către furnizorii de date, persoane juridice:     a) refuzul transmiterii datelor solicitate;     b) refuzul transmiterii datelor în mod gratuit;     c) refuzul transmiterii datelor în forma solicitată;     d) transmiterea datelor cu întârziere faţă de termenul solicitat;     e) comunicarea de date incorecte şi incomplete din propria culpă;     f) împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea desfăşurării tuturor activităţilor aferente recensământului;     g) împiedicarea sau îngreunarea activităţilor recensământului;     h) refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea I.N.S. documentele şi evidenţele necesare verificării datelor.

      (2)  Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.

      ART. 56     (1)  Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 54 se realizează de către persoanele împuternicite de prefect sau primar, după caz.     (2)  Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.55 se fac de către personalul împuternicit de preşedintele Institutului Naţional de Statistică prin ordin, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

      ART. 57     Dispoziţiile privind contravenţiile prevăzute la art.54 şi 55 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

  ● Prin OUG 19/2020, Guvernul României A ÎNCĂLCAT PRINCIPIULUI OBLIGATIVITĂȚII DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituția României.

   ● Parag.118 din Decizia CCR nr.152/2020 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/225555):

   "(...) Sancțiunile contravenționale principale și sancțiunile contravenționale complementare sunt sancțiuni specifice dreptului contravențional, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Ele au un rol preventiv-educativ și reprezintă o formă de constrângere juridică, vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. (...)

   Prin urmare, având în vedere natura juridică a sancțiunilor contravenționale, efectele lor asupra patrimoniului contravenientului, precum și jurisprudența Curții, rezultă că reglementarea unor norme în această materie afectează în mod implicit dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constituție, precum și libertatea economică, prevăzută de art.45 din Constituție."

● Așadar, luând in considerare criticile prezentate la primul motiv de neconstituționalitate extrinsecă şi argumentele arătate cu privire la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ce au incidență de aplicare cu privire la adoptarea OUG 19/2020, este evidentă încălcarea principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora ”Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

● Dezvoltând textul constituțional, Curtea Constituțională a statuat pe cale jurisprudențială (Decizia CCR nr.873/2010) că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept şi, în consecinţă, aşa cum a statuat şi în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr.1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009), atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul prezentei decizii.” De altfel, potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr.1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Prin urmare, așa cum a statuat instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa (Decizia 414/2010 și Decizia 415/2010), atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de către Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul deciziilor sale.

● Deci, RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR, cât şi CONTRAVENȚIILE, PENTRU CARE AU FOST STABILITE AMENZI, sunt NECONSTITUȚIONALE, fiind introduse în legislație printr-o ordonanță de urgență (OUG) ce ÎNCALCĂ LIMITELE CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ şi NU RESPECTĂ DECIZIILE CURȚII CONSTITUȚIONALE.              

   3. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ este NERESPECTAREA PRINCIPIULUI COMPORTAMENTULUI LOIAL, ce reprezintă o consecință a încălcării principiilor menționate mai sus, la punctele 1 și 2.

● Prezint câteva aspecte relevante din jurisprudența instanței de contencios constituțional cu privire la LOIALITATEA CONSTITUŢIONALĂ ÎN JURISPRUDENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE, în scopul argumentării motivelor ce stau la baza solicitării subsemnatei că este necesar ca instanța de contencios constituțional să constate că OUG NR.19/2020 ESTE NECONSTITUȚIONALĂ, ÎN ANSAMBLUL SĂU, în condițiile precizate în prezenta cerere de sesizare a Curții Constituționale.

● În scopul respectării principiului legalității prevăzut în art.1 alin.(5) din Constituția României și principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale (CCR) reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituția României, atât Parlamentul României, cât și Guvernul României au obligația să respecte jurisprudența instanței de contencios constituțional, ce are incidență cu privire la LIMITELE CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ şi cu referire la respectarea deciziilor Curții Constituționale.

● Deşi, până în prezent, nu este prevăzut în mod expres în Constituţia României PRINCIPUL LOIALITĂŢII CONSTITUŢIONALE sau AL COOPERĂRII LOIALE, totuşi noţiunea de „loialitate” şi-a găsit locul în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, sub diverse forme.

● Cu ocazia soluţionării unor conflicte juridice de natură constituţională (Decizia CCR nr.356 din 5 aprilie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.322 din 14 mai 2007), Curtea Constituţională a invocat loialitatea constituţională, ca fiind o prelungire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale (Decizia CCR nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

● Curtea Constituţională, păstrând aceeaşi linie jurisprudenţială, a mers mai departe şi chiar a făcut apel, într-o decizie (Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012), la loialitate ca principiu constituţional, sens în care a reamintit importanţa principiului constituţional general al comportamentului loial. Cu această ocazie, a arătat că acest principiu derivă din prevederile art.1 alin. (4) din Constituţie şi este garantat de alin.(5) al aceluiaşi articol constituţional. În acest context, Curtea a constatat că revine, în principal, autorităţilor publice sarcina de a-l aplica şi respecta în raport cu valorile şi principiile Constituţiei, inclusiv faţă de principiul consacrat de art.147 alin.(4) din Constituţie referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale.

● Şi cu alte ocazii (Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012), instanţa de contencios constituţional a reiterat principiul loialităţii constituţionale, subliniind importanţa, pentru buna funcţionare a statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care ar trebui să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, comportamentul loial constituind o garanţie a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (Decizia nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

   ➡️ În consecință, se poate constata că motivele de neconstituționalitate prezentate sunt întemeiate și, în considerarea argumentelor expuse, în scopul scopul apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români şi pentru respectarea Constituţiei României, este necesară sesizarea Curţii Constituţionale în vederea pronunțării unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate.

~~~~~~~~~

⚠⚠⚠ MODEL PENTRU MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CCR, depusă la instanța de judecată care judecă plângerea contravențională (în partea a doua a postării), găsiți pe Facebook, la acest link: https://facebook.com/story.php?story_fbid=2297968760336883&id=388922984574813

~~~~~~~~~

👉🏻 Textul OUG 19/2020 îl găsiți la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228883

 

👉🏻 Textul LEGII 178/2020 îl găsiți la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/229214  

~~~~~~~~~

📢 Pe Facebook, am publicat petiția la acest link: 

https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515333168600440/

📣 Guvernanții reglementează prin ORDONANȚE DE URGENȚĂ, ca să scape de controlul direct al Curții Constituționale❗
Un cetățean poate contesta o OUG numai dacă o încalcă şi dacă e sancționat❗
NU mai respectați OUG NECONSTITUȚIONALE❗
https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515488771918213/

📢 VOM REUŞI SĂ ÎI ÎNVINGEM PE NEMERNICII ĂŞTIA DE POLITICIENI, numai dacă ne mobilizăm, ca să acționăm cât mai mulți în aceeaşi direcție şi cu acelaşi scop❗
📢 FIȚI CURAJOŞI, VIGILENȚI ŞI PERSEVERENȚI❗

~~~~~~~~~

⚠ Noile informații, ce au legătură cu această petiție, le voi publica în secțiunea cu „Anunțuri”, pe care o găsiți la acest link https://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139 (cine va semna petiția online, ar fi util să bifeze că dorește să primească notificări pe e-mailul cu care îşi înregistrează semnătura).

~~~~~~~~~

#MonaPetruț

~~~~~~~~~

boicot_2022-03-18-22-43-51-1-11.png

 


NICOLETA-MONICA PETRUŢ    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnătura mea, autorizez NICOLETA-MONICA PETRUŢ să predea informațiile pe care le furnizez în acest formular celor care au autoritate în ceea ce privește această chestiune.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...