❗Aprobați și accelerați tratamentele eficiente anti-covid-19 în România ❗

❗APROBAȚI și ACCELERAȚI ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR pentru COVID-19❗

❗ Salvați pacienții COVID-19 ❗

CĂTRE, 

Guvernul ROMÂNIEI

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

ANMDM

Având în vedere :

➖Criza sanitară majoră cu care România se confruntă, prin actualizarea situației din teren din data de 11.10. 2021 conform căreia spitalele suport Covid-19 sunt pline de pacienți,
➖Declarațiile medicilor care reclamă că nu au cu ce trata pacienții covid-19, fapt reieșit din declarațiile publice și aparițiile recente în media ale acestora,
➖Faptul că inclusiv pe site-ul oficial EMA se prevede că vaccinul nu poate asigura protecție integrală în privința transmiterii și purtării virusului ( vezi informațiile oficiale EMA pentru cele 4 vaccinuri aprobate pentru administrare conditionată/de urgență pentru copii peste 12 ani) și declarațiile recente ale coordonatorului campaniei naționale de vaccinare, col. Valeriu Gheorghita, care întăresc această opinie

Solicităm :

➖ Aprobarea și accelerarea de tratamente ce și-au dovedit eficiența în prevenirea (tratament profilactic) și tratarea formelor incipiente, medii și cronice ale pacienților Covid - 19. Acestă soluție va asigura respectarea drepturilor constituționale ale pacienților la tratament și va reduce vizibil mortalitatea în rândul persoanelor afectate, având în vedere că aceste tratamente sunt utilizate cu succes în alte țări membre UE (vezi Ungaria, Italia, etc), UK și SUA.

➖ Solicităm emiterea de proceduri la nivelul Ministerului Sănătății pentru folosirea acestor tratamente, atat la nivelul cabinetelor medicale, pe baza emiterii prescripției medicale, cât și în spitalele suport Covid - 19 și spitale din circuitul de stat aparținând Ministerului Sănătății, atat pentru pacienții vaccinati, cât și pentru cei nevaccinati, în funcție de gravitatea simptomelor prezentate de fiecare pacient.

Surprindem mai jos, fără avea pretenția că sunt exhaustive, tratamente pe care le-am identificat ca fiind prezentate în reviste de specialitate recunoscute (prin studii aferente) și folosite de alte state deja, ca fiind eficiente, cât și pe cele în curs de actualizare /aprobare:

Astfel, situația tratamentelor se prezintă după cum urmează :

✅ Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

✅Tratamente eficiente

Pentru aceaste substanțe avem rezultate bune obținute în studii efectuate pe un număr semnificativ de pacienți, motiv pentru care au fost adoptate în tratament.

➖Corticosteroizi
PE SCURT: Dexametazona și alți corticosteroizi reduc mortalitatea în cazurile grave de COVID-19. Dexametazona e folosit în tratament în întreaga lume.

Printre toate posibilele tratamente vehiculate la începutul pandemiei nu se număra și dexametazona. Însă doctorii foloseau de mult corticosteroizii pentru tratarea inflamațiilor, deci privirile s-au îndreptat și în această direcție.

➖Dexametazona

În iunie 2020, britanicii au anunțat că un studiu pe peste 6.000 de pacienți arată că dexametazona reduce semnificativ mortalitatea în cazul pacienților ventilați mecanic (cu o treime) sau care primesc oxigen suplimentar (cu o cincime).

A fost primul medicament care reducea evident mortalitatea, dar același studiu arata că nu s-a descoperit vreo îmbunătățire în cazurile în care nu se apela la oxigenul suplimentar. Practic, medicamentul părea a fi eficient doar dacă este administrat când apare fenomenul numit „furtună de citokine”, adică momentul în care propriul sistem imunitar devine inamicul pacientului.

Dexametazona e un medicament ieftin și ușor de găsit, însă folosirea sa în tratarea COVID-19 este limitată la cazurile severe. În România, protocolul de tratament propus de Ministerul Sănătății în august 2020 prevedea utilizarea dexametazonei (sau, alternativ, a metilprednisolon) în cazurile severe, dar îl oferea ca alternativă și pentru cazurile medii, cu pneumonie, dar care n-au nevoie de oxigen suplimentar.

După publicarea în JAMA Network a unei analize a șapte studii, care au implicat 1.700 de pacienți, concluzia specialiștilor a fost că, în cazurile grave și critice de COVID-19, prima linie de tratament ar trebui să o reprezinte corticosteroizii, și anume dexametazona, hidrocortizonul și metilprednisolonul. Și Organizația Mondială a Sănătății a recomandat aceste medicamente.

➖Budesonida

Nu doar dexametazona a dat rezultate promițătoare. Un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea Oxford și susținut de AstraZeneca a aratat că budesonida, un corticosteroid administrat cu ajutorul unui inhalator la pacienții cu astm, ar putea reduce semnificativ numărul spitalizărilor în cazul pacienților cu COVID-19. Studiul, numit STOIC, a fost făcut pe 146 de pacienți, dintre care jumătate au primit 800 de micrograme de budesonidă, de două ori pe zi, ia jumătate tratamentul standard și a arătat o reducere cu 90% a riscului de a fi nevoie de îngrijiri de urgență sau spitalizare. Și simptomele au trecut mai repede, iar recuperarea a fost mai scurtă.

Un alt studiu, numit PRINCIPLE, la care au participat 2.617 de persoane pozitive la COVID-19, dintre care 751 au primit budesonidă, arată că acest medicament reduce cu trei zile timpul de recuperare la persoanele cu risc de a dezvolta forme severe ale bolii.

➖Anticorpii monoclonali

PE SCURT: Tratamentele cu anticorpi monoclonali au fost autorizate pentru utilizare de urgență în SUA și Europa la pacienții care nu au forme grave de COVID-19, dar au un risc crescut de a le dezvolta.

Dacă plasma convalescentă presupune că anticorpii din sângele unei persoane care a avut COVID-19 ar putea ajuta în tratament, atunci cum ar fi dacă am putea izola anticorpii? Tratamente bazate pe astfel de anticorpi izolați, numiți anticorpi monoclonali au fost aprobate în trecut pentru alte boli, inclusiv cancer.

De la începutul pandemiei, mai multe studii preclinice au găsit cei mai eficienți anticorpi împotriva COVID-19. Un cocktail de doi anticorpi dezvoltat de Regernon a arătat că trata boala în primate și hamsteri. O altă companie, Eli Lilly, în colaborare cu AbCellera, a început în iulie 2020 prima fază a studiilor pe oameni a unui tratament cu anticorpi.

Studiile din ultimele luni au arătat că acesta este cel mai eficient tratament dacă este administrat devreme în boală. După ce o serie de politicieni, inclusiv președintele Trump, au apelat la anticorpii monoclonali, utilizarea lor a fost și mai promovată. Din păcate, aceștia sunt scumpi și greu de produs în cantități mari, destul de greu de administrat (perfuzii ce durează câteva ore), iar asta complică utilizarea acestora pe scară largă. Mai ales că ar trebui administrați înainte de instalarea unor simptome sau la primele semne ale bolii. Comisia Europeană a semnat contracte pentru puțin sub 500.000 de doze, ceea ce înseamnă că un număr redus de persoane vor avea acces la tratament.

O altă problemă este că cel puțin o parte dintre acești anticorpi au fost dezvoltați pentru primele variante ale virusului, iar noile tulpini ar putea să-i ocolească. Chiar și așa, o serie de cocktail-uri de anticorpi au primit autorizare de urgență pentru utilizarea în tratarea COVID-19.

➖REGEN-COV

În octombrie 2020, Regeneron anunța într-un comunicat de presă că tratamentul său experimental anti-COVID-19, numit pe atunci REGN-COV2, a reușit să scadă cantitățile virale și să îmbunătățească simptomele în pacienții nespitalizați, în cadrul unor teste efectuate pe 275 de voluntari. Medicamentul a intrat în atenția publică după ce președintele Trump a primit o doză, la puțină vreme după ce a anunțat că are COVID-19.

Pe 22 noiembrie, FDA aproba pentru utilizare de urgență tratamentul cu anticorpi monoclonali produs de Regeneron. Cei doi anticorpi monoclonali din care este compus, casirivimab și imdevimab, se administrează împreună, sub formă de perfuzie intravenoasă.

Pe 26 februarie EMA aproba utilizarea de urgență a combinației de casirivimab și imdevimab, de la Regeneron, la pacienții cu COVID-19 care nu necesită oxigen suplimentar și au un risc crescut de a dezvolta o formă severă a bolii.

Mai multe studii au arătat că REGN-COV este eficient în tratarea bolii. Mai întâi studiul clinic de faza a III-a efectuat de Regeneron, care a prezentat rezultatele în aprilie a arătat că, administrat după ce pacientul e testat pozitiv, cocktail-ul reduce cu 31% riscul dezvoltării unei forme simptomatice a bolii și ajută la recuperarea mai rapidă, la cei ce dezvoltă simptome. Ulterior, studiul britanic Recovery a arătat că REGN-COV reduce cu o cincime mortalitatea la pacienții care nu dezvoltă un răspuns imun propriu la SARS-CoV-2.

În iunie 2021, Comisia Europeană a semnat un contract pentru 55.000 de doze ale medicamentului.

➖Bamlanivimab și etesevimab

Eli Lily anunțase, la mijlocul lui septembrie 2020, că tratamentul lor cu anticorpi, LY-CoV555, pare a da rezultate pozitive în cazuri ușoare spre moderate, din analiza interimară a datelor unui studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo.

Pe 9 noiembrie, FDA-ul american a autorizat utilizarea de urgență a bamlanivimab în tratarea bolii. Medicamentul era recomandat a fi administrat, cât mai rapid după un test pozitiv, persoanelor care au contractat COVID-19 și care au risc crescut de a dezvolta forme grave ale bolii. Eli Lilly spunea că n-ar trebui să fie utilizat după a zecea zi de la infectare și nici în cazul persoanele deja spitalizate.

În februarie 2021, autorizarea s-a modificat în una pentru combinația de anticopri bamlanivimab și etesevimab, administrați împreună. Aceștia puteau fi administrați, sub formă injectabilă, persoanelor cu forme ușoare sau moderate de COVID-19. Autorizarea pentru bamlanidvimab, administrat de sine stătător, a fost revocată în aprilie.

Noile variante ale virusului, în special Beta și Gama, au dus la oprirea temporară a administrării acestui cocktail de anticorpi în SUA, din vara lui 2021 până în septembrie.

În Europa, Agenția Europeană a Medicamentului evaluează, încă din primăvară, acest tratament, în timp ce Comisia Europeană a semnat un contract cu Ely Lily pe 25 septembrie, pentru 220.000 de doze.

➖Sotrovimab

Sotrovimab, un alt anticorp monoclonal, este dezvoltat de companiile GSK and Vir Biotechnology. Într-un studiu clinic de faza a III-a a arătat o reducere a riscului de spitalizare și deces de 79%.Sotrovimab a fost aprobat pentru utilizare de urgență de către Agenția Europeană a Medicamentului în mai 2021, în așteptarea unei autorizări definitive. Și FDA-ul american l-a aprobat, tot în primăvară. Comisia Europeană a anunțat achiziționarea a 220.000 de tratamente, în vară.

➖Regdanvimab

În februarie 2021, Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat că analizează medicamentul regdanvimab (CT-P59) al companiei coreene Celltrion. Compania a eedenumit ulterior medicamentul Regkirona și a aplicat pentru autorizarea pentru comercializare în octombrie. Studiile de până acum arată că medicamentul ar fi eficient împotriva variantelor noi ale virusului, inclusiv Delta.

➖AZD7442

Și AstraZeneca a izolat doi anticorpi monoclonali, pe care i-a modificat chimic pentru a rezista mai mult în corpul pacientului și i-a combinat într-un singur cocktail, numit AZD7442. În august 2021, compania a anunțat rezultatele unui studiu de faza a III-a: tratamentul lor reduce cu 77% riscul de a dezvolta o formă simptomatică de COVID-19.

✅Tratamente promițătoare
Pentru aceste tratamente există rezultate bune obținute în studii efectuate pe un număr semnificativ de pacienți, dar încă e nevoie de studii suplimentare.

➖Inhibitori de citokine
PE SCURT: Dacă majoritatea studiilor din 2020 au arătat că aceste medicamente n-ar funcționa, studii apărute în 2021 spun că, în special tocilizumab, dar și sarilumab, ar putea reduce mortalitatea în cazul pacienților aflați la terapie intensivă.

Cum furtuna de citokine este un pericol major pentru pacienții cu forme grave de COVID-19, medicii s-au gândit imediat să folosească medicamente care împiedică organismul să le producă în exces. Eficienți în artrită și alte boli inflamatorii, inhibitorii de citokine acționează asupra uneia sau mai multora dintre proteinele produse de organism pentru a lupta cu virusurile.

➖Tocilizumab

Rezultatele preliminare au fost mixte. Unele studii n-au arătat că ar funcționa, altele au arătat îmbunătățiri minore. De exemplu, s-a observat o reducere a mortalității în cazul folosirii tocilizumab, o substanță care acționează împotriva interleukinei-6 (IL-6). Ulterior, Roche, producătorul Acterma/RoActerma (denumirea comercială a tocilizumab) a anunțat că medicamentul nu reduce mortalitatea față de placebo, dar ar putea scurta perioada de spitalizare.

UPDATE (28 noiembrie 2020): Tocilizumab-ul este investigat în continuare ca potențial tratament de studiul britanic Recovery.

UPDATE (20 ianuarie): Un studiu de la Imperial College London, care nu a fost încă peer reviewed, contrazice concluziile anteriore și spune că tocilizumab și sarilumab ar putea avea un efect în reducerea mortalității. Studiul a inclus 803 pacienți aflați la terapie intensivă. Dinte aceștia, 353 au primit tocilizumab, 48 sarilumab și 402 un alt tratament. Dacă în ultimul grup mortalitatea a fost de 36%, aceasta a fost mai scăzută în primele două (28% pentru tocilizumab și 22% pentru sarilumab).

UPDATE (12 februarie): Conform studiului britanic Recovery tocilizumab reduce mortalitatea în pacienții cu forme severe de COVID-19. Testul a efectuat pe 2022 de pacienți care au primit tocilizumab și 2.096 care au primit tratamentul standard, 85% dintre cei testați primind și dexametazonă. Diferența în mortalitate nu a fost mare, dar a existat (29%, față de 33%), ceea ce înseamnă o viață salvată la 25 de pacienți tratați. Medicamentul este folosit în tratarea COVID-19 încă de la începutul pandemiei, inclusiv în România.

➖Sarilumab

Nici la sarilumab, un alt inhibitor de IL-6, produs de Regernon și Sanofi cu numele Kevzara, nu s-a observat o scădere a mortalității.

UPDATE (3 septembrie 2020): Sanofi a anunțat pe 1 septembrie că faza a III-a a studiului clinic pentru Kevzara a eșuat.

UPDATE (20 ianuarie): Sarilumab este inclus în studiul de la Imperial College London, care nu a fost încă peer reviewed, prezentat la tocilizumab.

➖Baricitinib

UPDATE (6 octombrie 2020): La mijlocul lui septembrie, Eli Lily a anunțat că baricitinib, o substanță care inhibă mai multe citokine, vândută sub denumirea comercială de Olumiant și folosit pentru artrita reumatoidă, ar da rezultate pozitive în combinație cu remedesivir.

UPDATE (28 noiembrie 2020): FDA a aprobat utilizarea de urgență a combinației baricitinib + remdesevir la finalul lui noiembrie, pe baza rezultatelor studiului ACTT-2, care n-au fost încă publicate. A fost anunțat un nou studiu, ACTT-4, care va testa combinația dexametazonă + remdesevir împotriva grupului de medicamente care tocmai a fost aprobat.

➖EXO-CD24

UPDATE (10 februarie): Acest medicament, inhibitor de citokine, folosit în tratarea cancerului a atras interesul presei după ce medicii de la spitalul israelian Ichilov au spus că din 30 de pacienți cu forme medii și severe de COVID-19, 29 s-au recuperat în două zile și ultimul după cinci. Momentan, nu au apărut datele despre acest studiu de faza I, pentru a putea fi verificate independent, dar medicii spun că vor continua cercetările.

➖Lenzilumab

UPDATE (26 mai): Pe lista inhibitorilor de citokine testați în tratamentul anti-COVID-19 a intrat și lenzilumab, un anticorp care se atașează unei molecule ce declanșează furtuna de citokine. Conform unui studiu clinic de fază a III-a, apărut în format pre-print în mai 2021, substanța reduce riscul ca pacienții sub 85 de ani în care n-a fost declanșată încă furtuna de citokine să aibă nevoie de ventilator sau să decedeze. Studiul a implicat 520 de pacienți de COVID-19 cu niveluri scăzute de oxigen, dintre care 261 au primit medicamentul și 259 un placebo. Rezultatele studiului nu au fost confirmate independent.

➖Lerolimab

UPDATE (26 mai): Lerolimab, un anticorp monoclonal care a fost încercat inițial pentru virusul HIV, funcționează prin legarea de proteina CCR5 de pe suprafața celulelor, folosită de acel virus pentru a le infecta. Cum proteina are rol și în reglarea citokinelor, CytoDyn, o companie americană, a început să-l testeze ca tratament anti-COVID-19. Studii preliminare, pe un număr mic de pacienți, au dat rezultate bune în toamna lui 2020, iar, într-un comunicat de presă din martie 2021, compania susținea că substanța ar reduce mortalitatea cu 82%.

Însă, într-un comunicat publicat în mai, FDA acuză compania că a folosit doar seturile parțiale de date din studiile clinice efectuate care le confirmau supoziția că substanța ar avea efect, ignorând faptul că, luând în considerare toate datele, cifrele arătau lipsa unui beneficiu. Practic, CytoDyn a ales doar informațiile care-i conveneau pentru a face ca tratamentul să pară eficient, o încălcare clară a modului în care se fac studii științifice.

📌 Tratamente cu rezultate în completare

Pentru multe dintre aceste tratamente este nevoie de studii suplimentare :
➖Remdesivir
PE SCURT: Deși este singurul medicament aprobat special pentru COVID-19, studiul Solidary al OMS nu a găsit vreo dovadă că ar reduce mortalitatea sau durata spitalizării. Combinația remdesivir + baricitinib (vezi pct. 3) ar putea funcționa, dar vom ști asta doar după alte studii.

Acest medicament antiviral experimental a fost produs inițial de Gilead Sciences pentru a trata Ebola, însă a arătat rezultate mediocre, mai slabe decât ale altor medicamente testate pentru această boală. S-a observat însă că medicamentul are un spectru antiviral larg, ceea ce i-a făcut pe cei de la Gilead să se gândească că ar putea funcționa împotriva COVID-19. (Asta, și faptul că au investit o groază de bani în cercetare).

Un raport preliminar publicat în mai în The New England Journal of Medicine al unui studiu dublu-orb pe 1083 de pacienți a observat că Remdesivir poate reduce de la 15 la 11 zile timpul de spitalizare al pacienților cu forme grave de COVID-19. Este posibil să existe și o scădere a mortalității la cei tratați cu acest medicament, susține Gilead. Mecanismul de acțiune al remdesivir duce la împiedicarea SARS-CoV-2 să se multiplice, prin inserarea în genele acestuia.

Patru zile mai puțin de recuperare e semnificativ, dar nu grozav. Studii suplimentare vor arăta dacă, în combinație cu alte medicamente, Remdesivir ar putea fi mai eficient. De asemenea, și detaliile despre eficiență sunt studiate în continuare. Acest medicament este unul dintre cele cercetate de OMS în cadrul studiului global Solidarity și de britanici, în studiul Recovery.

România folosește remdesivir (a cărui denumire comercială e Veklury) în tratamentul bolnavilor de COVID-19, având acces la medicament prin intermediul unui contract semnat între Uniunea Europeană și Gilead.

UPDATE (6 octombrie 2020): Un studiu din august arată că în cazul unui tratament de cinci zile cu remedesivir în cazurile medii pacienții o duc mai bine în a 11-a zi de spitalizare. Un tratament de zece zile n-a dat același rezultate. S-a decis extinderea tratamentului la orice fel de cazuri, deși specialiștii spun că dovezile sunt destul de neclare. De curând, Gilead a primit dreptul de a vinde direct medicamentul către spitale, în SUA, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețului și la probleme de acces pentru pacienții din alte state, inclusiv România.

UPDATE (16 octombrie 2020): Rezultatele studiului Solidarity, organizat de OMS în 405 spitale din 30 de țări, pe 11.266 de pacienți, pentru mai multe medicamente, dintre care 2.750 au primit remdesivir au fost publicate în format pre-print și arată că nu se observă o reducere a mortalității la cei tratați cu acest medicament. Mai mult, medicamentul pare a nu influența nici momentul în care un pacient e trecut pe ventilație mecanică sau durata spitalizării.

UPDATE (1 noiembrie 2020): Cu toate acestea, medicamentul a fost aprobat de către FDA, devenind astfel primul tratament specific pentru COVID-19. Agenția Europeană a Medicamentului cercetează încă datele studiului OMS înainte de a da o aprobare finală.

UPDATE (21 noiembrie 2020): Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă folosirea remdesivirului, după ce a analizat studiul Solidarity și alte patru studii randomizate, pentru că nu a arătat că ar crește șansele pacienților de a supraviețui sau a-și îmbunătăți starea de sănătate.

➖Favipiravir
PE SCURT: Medicamentul este folosit în tratarea COVID-19 în fazele inițiale ale bolii.

Acest medicament antiviral a fost dezvoltat de compania japoneză Fujifilm, cu numele comercial Avignan, pentru a trata gripa. Favipavirul este un inhibitor de ARN polimerază, o enzimă cu rol în multiplicarea ARN-ului, deci ar putea opri virusul să se înmulțească. Până acum însă, datele legate de eficiența favipiravirului sunt limitate. Un studiu din primăvară arată că medicamentul ar putea ajuta în eliminarea coronavirusului din căile respiratorii. Însă studiile serioase și pe un număr semnificativ de pacienți sunt încă în desfășurare.

Existe și o serie de medicamente generice bazate pe această substanță, ceea ce explică de ce țări precum China și Rusia l-au aprobat deja pentru folosirea în tratamentul bolnavilor de COVID-19. În România, este recomandat utilizarea sa doar în cazul lipsei altor antivirale și după ce îndeplinește toate condițiile de siguranță. Asta pentru că medicamentul ar putea cauza defecte la naștere, de aceea este administrat cu anticoncepționale la femei.

UPDATE (6 octombrie 2020): Favipavir a obținut rezultate promițătoare în faza a treia a studiului clinic efectuat de Fujifilm. Cercetarea făcută pe 156 de pacienți din Japonia arată că starea bolnavilor tratați cu Avigan s-a îmbunătățit după 11,9 zile, față de 14,7 pentru cei din grupul placebo. diferența este statistic semnificativă. Alte țări, precum India sau Rusia, au aprobat deja alte variante ale medicamentului, cu aceeași substanță activă.

UPDATE (20 ianuarie): Medici din Emiratele Arabe Unite au raportat două cazuri de nefrotoxicitate, o afecțiune a rinichilor, generate de folosirea favipravir.

➖Interferon
PE SCURT: Studiile OMS arată că interferonul nu are vreun efect în modificarea cursului bolii sau reducerea mortalității, dar încă se lucrează la medicamente noi pe bază de interferon.

Interferonii sunt proteine produse de corpul uman ca răspuns la apariția unor patogeni, în special viruși, și ajută la inhibarea dezvoltării unui virus, odată pătruns în celulă. Specialiștii s-au întrebat dacă nu cumva ar putea ajuta organismul cu interferon artificial. Există însă și îngrijorări, pentru că interferonii sunt citokine, iar furtuna de citokine e una dintre principalele cauze ale mortalității în cazul COVID-19.

Studiile inițiale pe animale au fost încurajatoare. Un studiu chinezesc cu interferon alfa arată că medicamentul ar putea preveni infecția cu COVID-19, iar o companie britanică, Synairgen, susține că medicamentul lor bazat pe interferon ar reduce riscul de cazuri grave. Americanii testează acum combinația remdesivir și interferon beta-1a.

UPDATE (16 octombrie 2020): În studiului Solidarity, 1.412 pacienți au primit interferon și 651 interferon cu lopinavir. Nu s-a observat o scădere a mortalității sau o modificare a cursului bolii.

UPDATE (20 ianuarie): Compania britanică Syanirgen continuă testarea medicamentului SNG001, un interferon inhalabil, într-un studiu de faza a III-a anunțat la începutul lunii ianuarie.

➖Molnupiravir
PE SCURT: Acest medicament experimental este încă faza de testare.

Acest antiviral cu spectru larg ar putea inhiba dezvoltarea coronavirusului arată un studiu pe șoareci. Eficiența substanței, cunoscută inițial ca EIDD-2801, apoi ca MK-4482, va fi testată la oameni de producătorul Merck în această toamnă.

UPDATE (14 noiembrie 2020): Testele au început recrutarea în octombrie. Medicamentul se prezintă sub formă de pilule.

UPDATE (20 aprilie): Merck și Ridgeback Biotherapeutics au anunțat că trec la faza a III-a a studierii medicamentului molnupiravir (MK-4482/ EIDD-2801), însă că se vor orienta spre pacienții care nu sunt încă spitalizați, pentru că testele anterioare au arătat că e puțin probabil ca medicamentul să aibă un beneficiul în pacienții spitalizați.

➖Proteina ACE-2
PE SCURT: Utilizarea proteinei ACE-2 în tratament este încă în fazele inițiale ale testelor.

ACE-2 este proteina prin care coronavirusul pătrunde în celule, atașându-se de ea cu ajutorul proteinei S de pe suprafața virusului. Motiv pentru care oamenii de știință s-au gândit să folosească proteine ACE-2 artificiale pentru a păcăli virusul să se atașeze de ele și a-i împiedica multiplicarea. Momentan, avem doar rezultate promițătoare în testele clinice in vitro, dar nu pe animale sau oameni.

➖Anticoagulante
PE SCURT: Cercetările arată că anticoagulantele nu sunt eficiente în cazurile grave. Se cercetează în continuare pe pacienții cu forme medii ale bolii.

Descoperirea faptului că COVID-19 poate să provoace cheaguri de sânge în pacienții cu forme grave ale bolii i-au făcut pe medici să apeleze la anticoagulante, mai ales în cazul pacienților cu cazuri grave. O serie de teste clinice aflate în desfășurare vor oferi mai multe informații despre eficiența acestora.

UPDATE (20 ianuarie): Imperial College of London a oprit testarea folosirii anticoagulantelor în cazurile grave de COVID-19, pentru că nu s-au observat îmbunătățiri, dar continuă testarea pentru cazurile medii.

➖Aspirina
PE SCURT: Utilizarea aspirinei în tratarea COVID-19 e cercetată de cel mai mare studiu britanic.

Un anunț oarecum surprinzător făcut pe 6 noiembrie a fost că englezii au decis să testeze aspirina drept tratament pentru COVID-19 în cadrul studiului Recovery. Banalul medicament pe care îl ia mai toată lumea când răcește ar putea împiedica formarea cheagurilor de sânge la bolnavii de COVID-19. Asta pentru că aspirina reduce acumularea trombocitelor, care par a fi hiperactive la unii dintre pacienții. Cercetătorii vor încerca să recruteze 2.000 de pacienți care vor primi 150 mg de aspirină, pe lângă tratamentul standard, și alți 2.000 care vor primi doar tratamentul standard, urmând a evalua mortalitatea la 28 de zile pentru a vedea dacă aspirina are vreun rol în reducerea acesteia.

➖Fluvoxamina
PE SCURT: Studii pe puțini pacienți arată rezultate încurajatoare pentru folosirea acestui medicament în tratarea bolii, dar ele trebuie confirmate.

Acest medicament folosit în tratarea depresiei, dedicat mai ales pacienților cu tulburare obsesiv-compulsivă, ar putea reduce riscul deteriorării simptomelor respiratorii ale COVID-19 dacă este administrat din prima săptămână de simptome, conform unui studiu din Journal of the American Medical Association. Studiul, randomizat și dublu-orb, a descoperit că din 80 de pacienți cu simptome respiratorii cărora le-a fost administrat medicamentul, niciunul nu a prezentat o agravare a bolii. În schimb, din 72 de pacienți care au primit un placebo, 8,3% au dezvoltat forme mai grave. E nevoie de cercetări suplimentare, pe mai mulți pacienți, pentru confirmarea rezultatelor.

➖Plitidepsin
PE SCURT: Un studiu preclinic i-a încurajat pe savanți să propună trecerea la studii pe oameni.

Conform unui studiu publicat în Science, acest inhibitor al proteinei eEF1A extras dintr-o nevertebrată subacvatică din Marea Mediterană, Aplidium albicans, propus și pentru tratarea mielomului multiplu, a arătat că ar avea efect în inhibarea virusului SARS-CoV-2 într-un studiu efectuat pe șoareci de laborator și că este mai potent decât remdesivir-ul. Este nevoie însă ca medicamentul să fie testat pe oameni pentru a vedea dacă efectele se confirmă.

➖Proxalutamide
PE SCURT: Rezultatele din testele clinice ale acestui medicament experimental, anunțate de producător, ar trebui să fie confirmate de teste mai ample

Acest tratament experimental dezvoltat de compania chineză Suzhou Kintor Pharmaceuticals, sub numele de cod GT-0918, este un medicament antiandrogenic nonsteroidal care blochează utilizarea testosteronului, gândit pentru a fi utilizat în tratarea cancerului de prostată și a celui de sâni.

Firma a testat medicamentul, într-un studiu clinic de faza a III-a, în Brazilia (într-o zonă în care varianta P1 a virusului e dominantă) și, conform unui comunicat de presă din martie acesta ar fi eficient în reducerea mortalității și scăderea duratei internării. Au fost implicați 588 de pacienți internați de cel mult două zile în spital, care au primit zilnic 300 mg din acest medicament oral sau un placebo, vreme de 14 zile. Medicamentul ar reduce mortalitatea cu 92% (11 cazuri, față de 141 în grupul de control) și durata internării la cinci zile, față de 14, pentru cei care s-au recuperat. Însă aceste date ar trebui confirmate de studii clinice mult mai ample înainte ca medicamentul să fie luat în considerare pentru o eventuală aprobare.

➖Inhibitori de proteaze
PE SCURT: Interesul Pfizer pentru această clasă de substanțe le transformă într-un magnet pentru interesul public, dar momentan testele sunt în faze incipiente.

Această clasă de medicamente funcționează prin blocarea proteazei, o enzimă esențială pentru replicarea virusului SARS-CoV-2. Există un număr destul de mare de substanțe care au acest efect, o parte dintre ele fiind în teste.

Cea mai interesant este PF-07321332, numele de cod al tratamentului cu administrare orală testat de Pfizer într-un test clinic de faza I, „Pfizer Initiates Phase 1 Study of Novel Oral Antiviral Therapeutic Agent Against SARS-CoV-2”, pfizer.com după ce a dat rezultate bune in vitro. Cum Pfizer este producătorul celui mai important vaccin, e de înțeles de ce acest medicament e așteptat cu interes. Pfizer mai testează o substanță injectabilă cu numele de cod PF-07304814.

Și ABBV-744 este văzut ca o substanță cu potențial în inhibarea SARS-COV-2, conform unul studiu din Nature. „ABBV-744 as a potential inhibitor of SARS-CoV-2 main protease enzyme against COVID-19”, nature.com

Tratamente care mai degrabă nu funcționează
Pentru majoritatea tratamentelor de mai jos, există un număr mare de studii care arată că sunt ineficiente, însă se fac în continuare cercetări.

➖Plasma convalescentă
PE SCURT: Tratamentul cu plasmă convalescentă nu reduce mortalitatea, a concluzionat studiul britanic Recovery, dar, conform altui studiu recent, ar putea avea efect dacă e administrat rapid și plasma are o cantitate ridicată de anticorpi.

Plasma recoltată și filtrată de la pacienții care au avut COVID-19 ar putea să-i ajute pe cei bolnavi, pentru că are anticorpi dezvoltați de cei care s-au vindecat. Tratamentul este unul vechi de un secol și se folosește și în alte boli, inclusiv la gripă, dar studiile făcute pentru noua boală abia încep să apară. Concluzia unui studiu timpuriu cu 39 de pacienți ar fi că plasma convalescentă ar putea fi un tratament eficient, în special pentru pacienții care nu sunt intubați. Un studiu recent, de data aceasta pe 136 de pacienți, arată o reducere a mortalității (comparativ cu pacienți care n-au primit plasmă, nu cu un placebo) dacă tratamentul e administrat devreme și nivelul de anticorpi din plasmă e mai ridicat. Pe de altă parte, un studiu olandez a fost oprit prematur atunci când s-a observat că nu există vreo îmbunătățire la cei care primesc plasmă și că oricum pacienții au dezvoltat anticorpi și fără acest tratament.

Există câteva probleme majore în a stabili eficiența acestui tratament. Recoltarea de plasmă de la cei care a avut COVID-19 este greoaie, nivelul de anticorpi diferă de la pacient la pacient, deci nu există o plasmă „standard”, iar cei care vor să facă studii clinice se lovesc de refuzuri, pentru că unii pacienți se tem că ar putea primi un placebo.

De aceea, medicii de la Mayo Clinic au urmărit evoluția a peste 35.000 de pacienți care au primit plasmă convalescentă, majoritatea în faze critice ale bolii. Concluzia observației este că pacienții care primesc tratamentul cu plasmă convalescentă la trei zile de la diagnostic au un risc mai scăzut să moară (21,7%, după 30 de zile) față de cei care o primesc la patru zile sau mai mult (26,7%) și că tratamentul ar putea fi mai eficient dacă nivelul de anticorpi din plasmă este mai ridicat. Faptul că a lipsit însă un grup de control face însă concluziile mai puțin relevante, iar plasma convalescentă rămâne la stadiu de „tratament experimental”, cel puțin în SUA.

În România, plasma convalescentă este aprobată și recomandată pacienților care dezvoltă forme severe de COVID-19, însă există dificultăți în a obține cantități mari de substanță din cauza metodologiei greoaie de recoltare.

UPDATE (6 octombrie 2020): Un studiu indian publicat în septembrie fără a fi peer reviewed, pe 464 de pacienți cu o formă moderată a bolii, spune că n-a găsit vreo diferență în evoluția bolii între cei care au primit plasmă și cei care n-au urmat acest tratament. E nevoie de teste suplimentare, dar specialiștii se plâng că nu găsesc suficienți pacienți pentru a testa așa cum trebuie acest tratament.

UPDATE (28 noiembrie 2020): Din păcate pentru tratamentul cu plasmă convalescentă, studiile nu au confirmat utilitatea acestuia în cazurile severe. Conform unui studiu publicat în New England Journal of Medicine care a comparat 228 de pacienți cu forme severe de COVID-19 care au primit plasmă convalescentă cu 105 care au primit un placebo, nu s-a observat vreo diferență în evoluția bolii după 30 de zile, iar mortalitatea a fost similară în ambele grupuri. Există în continuare speranța ca tratamentul să fie util în prima fază a bolii.

UPDATE (20 ianuarie): Un studiu argentinian publicat la începutul lunii ianuarie în The New England Journal of Medicine pare a fi rezolvat definitiv dilema utilizării plasmei convalescente. Cercetătorii au făcut studiul pe 160 de pacienți în vârstă care au primit fie plasmă convalescentă cu o cantitate ridicată de anticorpi (80 de persoane), fie un placebo (celelalte 80 de persoane) la cel mult 72 de ore de la primele simptome de COVID-19. 13 pacienți din primul grup și 25 din al doilea au dezvoltat forme severe de COVID-19. Concluzia este că tratamentul cu plasmă poate preveni evoluția bolii spre o formă mai gravă dacă are un număr ridicat de anticorpi și este administrată la scurt timp după apariția simptomelor. Concluzia poate fi coroborată cu informațiile despre tratamentele cu anticorpi monoclonali, care par a funcționa tot doar în fazele inițiale ale bolii.

În schimb, pe 15 ianuarie, studiul Recovery a oprit cercetarea acestui tratament după ce audin cei 10.406 pacienți care au primit fie plasmă convalescentă, fie tratamentul standard, 1.873 dintre au murit, iar procentele au fost egale între cele două grupuri (18%). Ceea ce arată clar că plasma convalescentă nu are niciun efect în prevenirea mortalității.

➖Colchicina
PE SCURT: Două studii majore evaluează dacă acest tratament, cu rezultate preliminare interesante, ar putea fi un eficient.

Acest medicament antiinflamator este folosit în cazul atacurilor de gută și este un produs care se găsește în mod natural în brândușa de toamnă. Organizatorii studiului Recovery au anunțat că vor cerceta eficiența acestuia împotriva virusului SARS-CoV-2.

UPDATE (6 februarie): Conform unui comunicat de presă al Institutului Inimii din Montreal (Montreal Heart Institute), rezultatele unui studiu clinic numit Colcorona efectuat pe 4.488 ar arăta că colchicina reduce cu 21% riscul de mortalitate sau spitalizare la pacienții cu COVID-19. În cazul a 4.159 de pacienți cu un test PCR confirmat, mortalitatea ar fi scăzut cu 44%, nevoia de ventilație mecanică cu 50% și spitalizările cu 25%. Studiul a devenit disponibil în format pre-print.

UPDATE (5 martie): Colchicina va fi evaluată ca tratament și într-un studiu al universității Oxford, numit PRINCIPLE.

UPDATE (26 mai) Studiul britanic RECOVERY a concluzionat „Colchicine in patients admitted to hospital with COVID-19 (RECOVERY): a randomised, controlled, open-label, platform trial”, medrxiv.org că nu există beneficii ale colchicinei în tratarea COVID-19. Studiul a implicat 5.61 pacienți care au primit colchicină și 5.730 care au primit tratamentul standard, între sfârșitul lui noiembrie 2020 și începutul lui martie 2021. Cum 21% dintre pacienții din ambele grupuri au murit, la 28 de zile de la administrarea tratamentului, și nici n-au fost observate diferențe în durata spitalizării la pacienții care s-au vindecat, concluzia trasă de specialiști este clară: colchicina n-are efect împotriva SARS-CoV-2.

➖Ivermectina
PE SCURT: Există rezultate in vitro că ar acționa asupra virusului. Studiile pe oameni au dat rezultate bune. Astfel:

 Studii despre eficienta invermectinei:

https://www.pasteur.fr/en/ivermectin-alleviates-covid-19-symptoms-animal-model

Nobel Prize multi use for IVERMECTIN
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8383101/
IVERMECTIN for Cov2
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33278625/
IVERMECTIN Science.org
https://www.science.org/content/blog-post/s-up-ivermectin
IVERMECTIN anti viral action
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32462282/
IVERMECTIN as Ionophore
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5835698/
IVERMECTIN stopping viral repcation
https://www.sciencedaily.com/2020/04/200403115115.htm
IVERMECTIN World Use C19
https://Ivermectinstatus.com/
IVERMECTIN Extremely safe
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3043740/
IVERMECTIN Works when distributed
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8088823/
IVERMECTIN works when administerd
https://www.biznews.com/health/2021/07/29/ivermectin-treatment
IVERMECTIN in India WHO white paper
https://www.financialexpress.com/lifestyle/health/covid-19-states-ignore-who-recommendation-on-ivermectin-heres-what-doctor-who-wrote-white-paper-on-the-drug-has-to-say/2231596/
DHS reports IVERMECTIN has ability to reduce viral shedding... BTFO
https://www.dhs.gov/sites/default/files/publications/mql_

✅ Ca modalități concrete de implementare vă propunem și aceste documente oficiale spre studiu și implementarea tratamentelor profilactice, pentru forme medii și grave ale pacienților Covid-19, conform instrucțiunilor prevazute în cuprinsul lor:

https://worldcouncilforhealth.org/resources/early-covid-19-treatment-guidelines-a-practical-approach-to-home-based-care-for-healthy-families/

✅De studiat și implementat : meta-studii (peste 1000) despre eficacitatea diferitelor medicamente în tratarea Covid-19, inclusiv ivermectina, hidroxiclorochna si quercetina în alte tari, cu succes:

https://c19early.com/

La data de 15.10.2021 procurorul general al statului Nebraska a acordat aviz pentru folosirea Invermectinei și Hidroxiclorochinei pentru tratamentul pacienților Covid-19 :

 https://www.3newsnow.com/news/local-news/nebraska-ag-docs-can-prescribe-controversial-covid-drugs

În concluzie,

Având în vedere:

Art. 34 din Constituție- "Dreptul la ocrotirea sănătății", care prevede la
Alin. 1:
-"Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat"
Alin. 2:
-"Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice",

Vă solicităm, cu respect - asumarea responsabilității pentru punerea în aplicare a celor solicitate mai sus, în virtutea obligațiilor profesionale, prevăzute în actele normative în vigoare pe teritoriul Românie - de a asigura protejarea sănătății publice, reducerea presiunii pe spitale, reducerea ratei mortalității și a ratei de îmbolnavire în rândul cetățenilor infectati cu virusul Sars-cov2.


Coaliția pentru educație și justiție    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnătura mea, autorizez Coaliția pentru educație și justiție să predea informațiile pe care le furnizez în acest formular celor care au autoritate în ceea ce privește această chestiune.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...