Apel privind Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice din Chișinău. Pledoarie pentru justa direcționare a fondurilor statului român pentru patrimoniul construit din Republica Moldova
Comunitățile profesionale și societatea civilă din Republica Moldova și România dezbat public intenția Ministerului Culturii de la Chișinău de a propune spre renovarea o clădire de patrimoniu, pe care s-o transforme în sediu al Ministerului. E vorba de un proiect de Hotărâre de Guvern, pus în dezbatere publică la 1 octombrie 2024, iar în joc sunt fonduri nerambursabile acordate de România Republicii Moldova, printr-un acord între cele două guverne, semnat în 2022. La doi ani de la semnare, Ministerul Culturii din Republica Moldova înaintează părții române un singur proiect privind restaurarea unui monument de patrimoniu, edificiu care în trecut a avut o funcțiune muzeală, dar care acum e destinat să devină sediu ministerial. În conformitate cu dispozițiile alin. (4) al art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, comunitățile profesionale și societatea civilă din Republica Moldova și România pun la dispoziția Ministerului Culturii al României, spre consultare, propunerile și observațiile lor, referitoare la proiectul de act normativ, supus dezbaterii, atașat la acest apel.
În 2014, tot cu sprijin financiar din partea statului român, au fost restaurate clădirile Muzeului Național de Artă al Moldovei și Sala cu Orgă din Chișinău, instituții redeschise acum, în beneficiul publicului și al culturii naționale. Prețuim acest sprijin și ne dorim ca acesta să continue în favoarea proiectelor cu impact major pentru patrimoniu, la care să aibă acces toți cetățenii Republicii Moldova și vizitatorii capitalei.
Comunitățile profesionale și societatea civilă consideră important ca banii oferiți de statul român să fie îndreptați spre proiecte fezabile, implementate în termenii prescriși de lege, proiecte de restaurare a unor clădiri de patrimoniu care să se întoarcă în circuitul public, proiecte semnificative pentru comunitate. Evident, propunerea Ministerului Culturii din Republica Moldova nu îndeplinește aceste condiții, proiectul înaintat de administrația moldoveană nu este realizabil în termenii prescriși de legislația română, și va duce la limitarea accesului cetățenilor la un obiectiv istoric, prin schimbarea funcției îndeplinite de acest edificiu, aceea de Muzeu de Arheologie, într-una de sediu administrativ ministerial.
Comunitățile profesionale și societatea civilă cer redistribuirea finanțării către un alt proiect cu adevărat important pentru public, „Restaurarea, consolidarea și reconstrucția corpului „B” al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (edificiul Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice) din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 16, cu următoarele argumente:
❌ Restaurarea unei construcții de patrimoniu doar cu scopul de a o transforma într-o clădire administrativă nu reprezintă o urgență și nu are o însemnătate vitală pentru societate. Sediul actual al Ministerului Culturii al Republicii Moldova se află într-un alt imobil-monument și este într-o stare foarte bună.
✔ În schimb, restaurarea imobilului care va adăposti Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice (MVDRP) reprezintă o urgență, starea clădirii fiind una deplorabilă și pune în pericol viața și sănătatea angajaților Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a locuitorilor și vizitatorilor municipiului Chișinău.
❌ Schimbarea funcțiunii clădirii din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 35, din Muzeu de Arheologie în sediu administrativ al Ministerului Culturii, va limita accesul consumatorilor de cultură la patrimoniul cultural, prin urmarea investiția făcută de statul român nu va fi valorificată în mod real, vizibil și eficient. Dimpotrivă, comunitatea profesională și societatea civilă pledează ca acest imobil să fie reparat și să-și păstreze funcțiunea de muzeu, cu spații expoziționale moderne și laboratoare dotate pentru cercetare, documentare și restaurarea patrimoniului.
✔ Recondiționată, construcția care va adăposti Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, propusă de comunitățile profesionale și societatea civilă, va deveni o instituție de expunere și cercetare, cu un profil important pentru contextul politic intern și internațional, complicat de astăzi, în care cântăresc greu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, crimele de război și deportările ilegale a mii de copii ucraineni. Conform notei de concept a proiectului, estimările anuale privind fluxul persoanelor care vor vizita Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice sunt: 77461 vizitatori adulți, printre care victimele deportărilor și descendenții acestora, 15000 de copii. Alți beneficiari: 137 angajați ai instituției, 2000 de reprezentanți ai administrației publice centrale, 500 de reprezentanți ai administrației publice locale. Totodată, viitorul Muzeu al Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice se încadrează în politica națională și europeană de promovare a valorilor democrației, drepturilor și demnității omului, a păcii.
❌ Proiectul restaurării imobilului din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 35, înaintat de Ministerul Culturii de la Chișinău, nu are, în acest moment, vreun studiu sau vreun plan de restaurare care să se înscrie în termenii legali. Deoarece termenul de pregătire și aprobare a documentației pentru autorizarea lucrărilor este de 2 ani, și cum lucrările de renovare ar putea dura minim 3 ani, rezultă că va fi depășit limita de 2 ani, impusă de partea română ca termen de execuție în cadrul programului de asistența tehnică şi financiară, menționat mai sus.
✔ Restaurarea clădirii Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice are documentația de execuție aprobată (studiile de fezabilitate, topografie, geologie, proiectul tehnic verificat și avizat), iar lucrările de restaurare, demarate în 2022, în care statul moldovean a investit deja 1 mln. de euro, vor fi sistate în 2025 din lipsă de resurse bugetare. Prin urmare, singura șansă de finalizare a lucrărilor la clădirea Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice rămâne grantul statului român.
Formularul de propuneri și observații referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii și avem speranța că Guvernul României, prin Ministerul Culturii al României, depus pe 7 octombrie 2024, la 10:21, la adresa de e-mail legislativ@cultura.ro, în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică ( https://www.cultura.ro/proiect-de-hotarare-180 ) pledează cauza redirecționării finanțării din Fondul de rezervă bugetară al guvernului român către un obiectiv care să reintre în circuitul comunității, al publicului și al specialiștilor, astfel încât să fie vizibilă voința României de a oferi sprijin financiar pentru un proiect cu real impact.
Inițiatori/semnatari:
Asociația pentru cultură și arte Arbor, Victoria Nagy Vajda
Emilia Ristic
Cosemnatari: Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, prof. dr. hab. Gheorghe Postică, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, dr. Alexandru Postică, Centrul de Arheologie „Ion Niculiță”, Universitatea de Stat din Moldova, dr. conf. univ. Aurel Zanoci, Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova, prof. dr. hab. Sergiu Mustață, Institutul Pro Memoria, Republica Moldova, conf. univ. dr. Virgiliu Bârlădeanu, Fundația Culturală Memoria, România, dr. Nicolae Constantinescu, Memoria – revista gândirii arestate, România, prof. dr. hab. Cosmin Budeancă, Memorialul Revoluției din Timișoara, România, Gino Rado, Muzeului Ororilor Comunismului, Romania, Alexandru Groza, Asociația Culturală Parcova-Nova, Republica Moldova, Ion Bîlba, Asociația Încredere, Republica Moldova, Alexandru Faider, dr. Claudia Florentina Dobre, România, dr. Alexandru-Murad Mironov, România, dr. Gheorghe Negustor, România, dr. Adela Negustor, România, dr. Mihai Negustor, România, Emilia Bobeica, jurnalistă, Republica Moldova, Alexandru Bobeica, scriitor, istoric, descendent din familie de deportați, Andrei Balan, artist plastic, Valeriu Darie, deportat, Minodora Darie, deportată, Larisa Torgai, victimă a deportărilor staliniste, Ana Țurcan, deportată, Teodor Ghieșu, victimă a deportărilor staliniste, Vera Stratan, victimă a deportărilor staliniste, Emil Rusu, deportat, Antonina Topală, deportată, Eleonora Ispravnic, victimă a deportărilor staliniste, Gheorghe Ghieș, victimă a deportărilor staliniste, Areta Gâscă, victimă a deportărilor staliniste, Ștefan Driga, victimă a deportărilor staliniste, Valentina Sturza, deportată, Elena Sajina, victimă a deportărilor staliniste, Galina Morari, descendentă din familie de deportați, Gheorghe Musteață, deportat, Victor Enachi, victimă a deportărilor staliniste.
Victoria Nagy Vajda Contactați autorul petiției