Petiția ARM-Un referendum și o dezbatere necesară: Reforma Constituțională
Contactați autorul petițieiRăspuns la criticile în susținerea referendumului din #PetițiaARM
2025-09-10 09:58:01Răspuns la criticile în susținerea referendumului cu propunerea privind : "Clauza de executare constituțională a referendumului” și combaterea criticilor simpliste, exagerate și lipsite de fundament legal.
Inițiativa introducerii unei „Clauze de executare constituțională a referendumului”, menită să garanteze respectarea voinței populare exprimate prin referendum, a fost întâmpinată de opoziția unor „binevoitori” care, printr-o abordare simplistă și exagerată, o cataloghează drept utopică sau chiar periculoasă. Aceste critici, lipsite de fundament legal și ignorând procedurile constituționale clare, încearcă să discrediteze un demers legitim care urmărește să consolideze suveranitatea poporului și să prevină ignorarea votului cetățenilor, așa cum s-a întâmplat în cazul referendumului din 2009.
Mesajele care califică propunerea „Clauze de executare constituțională a referendumului” drept „o prostie” și o transformare utopică a democrației reprezentative în democrație directă este nu doar simplist, ci și profund eronat, ignorând mecanismele legale și procedurale ale organizării unui referendum constituțional în România. Această critică exagerează intenționat implicațiile propunerii și denotă o înțelegere superficială a legislației și a echilibrului democratic. În cele ce urmează, voi combate aceste afirmații, demonstrând că propunerea este un demers legitim, bine ancorat în principii democratice și în cadrul legal existent.
1. **Acuzația de „prostie” și transformarea voinței majorității în lege – o caricaturizare exagerată**
Critica sugerează că propunerea ar permite orice dorință a majorității, precum „salarii și pensii de magistrat pentru toți”, să devină lege, ducând ideea la un absurd populist. Această abordare este simplistă și ignoră filtrele constituționale și procedurale care guvernează referendumurile. Conform Constituției României (art. 150-152), orice inițiativă de revizuire constituțională, inclusiv introducerea unei clauze de executare, trebuie să treacă prin mai multe etape: inițiativă cetățenească sau parlamentară, avizul obligatoriu al Curții Constituționale, aprobarea Parlamentului cu majoritate de două treimi și, în final, validarea prin referendum. Curtea Constituțională are rolul de a verifica dacă propunerea respectă limitele revizuirii (art. 152), prevenind modificări care ar afecta drepturile fundamentale sau principiile democratice. Astfel, scenarii absurde, precum cel invocat, nu ar trece de aceste filtre, ceea ce face critica o exagerare menită să discrediteze inițiativa fără a o analiza serios.
2. **Acuzația de utopie și înlocuirea democrației reprezentative – o interpretare eronată**
Afirmația că propunerea ar transforma democrația reprezentativă în democrație directă, făcând Parlamentul inutil, este o altă exagerare care denotă necunoașterea scopului clauzei. Propunerea nu elimină rolul Parlamentului, ci îl obligă să respecte voința poporului exprimată printr-un referendum validat. Parlamentul rămâne responsabil pentru elaborarea legislației necesare implementării deciziei populare, respectând termenul de 12 luni propus. Acest mecanism nu înseamnă o democrație directă pură, ci o completare a democrației reprezentative cu un instrument de responsabilitate. Exemple precum Elveția demonstrează că referendumurile cu caracter obligatoriu pot coexista cu un sistem parlamentar funcțional, fără a duce la „utopii” sau instabilitate. Critica ignoră acest echilibru și reduce propunerea la un scenariu extrem, lipsit de fundament.
3. **Ignorarea procedurilor și legislației – o critică neîntemeiată**
Criticii afirmă că propunerea nu ține cont de procedurile și legislația privind referendumurile constituționale, sugerând o abordare derizorie. Aceasta este o acuzație nefondată, deoarece clauza de executare este ea însăși o propunere de modificare constituțională, care respectă integral cadrul legal existent. Procesul de revizuire a Constituției presupune: (1) inițiativa (cetățenească sau parlamentară), (2) avizul Curții Constituționale, (3) aprobarea Parlamentului și (4) validarea prin referendum. Propunerea nu ocolește aceste etape, ci le urmează, adăugând doar o garanție că rezultatul referendumului validat va fi respectat. Mai mult, sancțiunea dizolvării Parlamentului în caz de neimplementare în 12 luni este un mecanism de responsabilizare, nu o încălcare a procedurilor. Criticii omit să recunoască faptul că actualul cadru legal permite ignorarea referendumurilor (ex. referendumul din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari), ceea ce justifică necesitatea unei astfel de reforme.
4. **Referendumul din 2009 – dovada necesității clauzei, nu un contraexemplu**
Critica utilizează exemplul extrem al unui referendum ipotetic pentru „salarii de magistrat” pentru a ridiculiza propunerea, dar ignoră cazul real al referendumului din 2009, când voința clară a cetățenilor de a reduce numărul de parlamentari a fost ignorată peste un deceniu. Acest exemplu nu demonstrează că referendumurile sunt inaplicabile, ci că actualul sistem este viciat, permițând clasei politice să desconsidere suveranitatea poporului. Clauza de executare propusă ar remedia această problemă, obligând autoritățile să acționeze în termenul stabilit și oferind o sancțiune clară (dizolvarea Parlamentului) pentru nerespectare. Critica evită această realitate, preferând să deraieze discuția cu scenarii fictive.
5. **Sancțiunea dizolvării Parlamentului – o măsură legitimă, nu un risc de haos**
Sugestia că dizolvarea Parlamentului în caz de neimplementare ar duce la instabilitate politică este o altă exagerare. Dacă un Parlament ignoră un referendum validat, el își pierde legitimitatea democratică, iar alegerile anticipate devin o soluție logică pentru a restabili încrederea cetățenilor. Termenul de 12 luni este suficient de generos pentru a permite elaborarea legislației necesare, dar și ferm pentru a preveni amânările nejustificate. Această sancțiune nu este un act de destabilizare, ci un mecanism de responsabilitate, care ar forța clasa politică să respecte voința poporului.
Critica formulată este simplistă, exagerată și denotă o înțelegere limitată a legislației și procedurilor privind referendumurile constituționale. Propunerea privind „Clauza de executare constituțională a referendumului” nu transformă democrația reprezentativă în democrație directă și nici nu ignoră cadrul legal existent. Dimpotrivă, ea consolidează suveranitatea poporului, oferind un mecanism clar pentru respectarea rezultatelor referendumurilor validate, fără a elimina rolul Parlamentului. Ignorarea voinței populare, așa cum s-a întâmplat în 2009, arată necesitatea urgentă a unei astfel de reforme. În loc să fie ridiculizată cu scenarii absurde, propunerea merită o dezbatere serioasă, bazată pe realitățile democratice și legale ale României.
#PetitiaARM #ARM
Narciz Bejinariu