SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MINISTRUL SĂNĂTĂȚII
Domnule Ministru, în calitate de Președinte al Societății Române de Medicină Preventivă, am datoria să vă semnalez următoarele erori conceptuale privitoare la remanierea Planului Național de Combatere a Cancerului, pe care Ministerul Sănătății o organizează.
Profilul de Cancer al României elaborat în 2023, la cererea Registrului European privind Inegalitățile în Domeniul Cancerului, evidențiază o speranță de viață la naștere a populației din România mai mică cu 6,4 ani decât media Uniunii Europene, cea mai ridicată rată a mortalității prin cauze tratabile din UE și de peste două ori mai mare decât media europeană, ocuparea locului trei în Europa din punct de vedere al mortalității prevenibile, mortalitatea generală prin cancer a țării peste media europeană și în creștere, deținerea locului I în Europa din anul 2003 la mortalitate prin cancerul de col uterin, (16,9/100 000) cu o incidență a bolii inacceptabil de crescută (32,3/100 000), toate aceste date statistice reflectând grav performanțele reduse ale României în prevenție, screening și detecție precoce a cancerului.
În virtutea acestui profil de țară, vă solicităm includerea organizării și implementării cu celeritate a programelor de screening populațional și diagnostic precoce ca măsuri majore de combatere a cancerului și ca punct de plecare în realizarea traseului standardizat al pacientului între diversele paliere de abord integrat multidisciplinar al cancerului în România.
Conform Recomandării Consiliului Uniunii Europene privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie: O nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului, care înlocuiește Recomandarea 2003/878/CE al Consiliului, “Screeningul reprezintă procesul de testare pentru depistarea unor boli la persoane care nu manifestă niciun simptom. Screeningul permite depistarea cancerului într-un stadiu timpuriu sau, posibil, chiar înainte să devină invaziv. Unele leziuni pot fi apoi tratate mai eficient, cu o șansă mai mare de vindecare a pacienților. Principalul indicator al eficacității screeningului este scăderea mortalității specifice a bolii sau a incidenței cancerelor invazive. Beneficiile pentru sănătatea publică și eficiența din punct de vedere al costurilor ale unui program de screening, inclusiv impactul potențial asupra economiilor pentru sistemele de sănătate și de îngrijire pe termen lung, sunt realizate dacă programul este pus în aplicare etapizat, organizat și sistematic, cuprinzând populația-țintă și urmând orientări europene actualizate și bazate pe dovezi, cu o asigurare a calității care ar trebui să asigure monitorizarea adecvată a calității programelor de screening. Punerea în aplicare sistematică necesită guvernanță, un mod de organizare cu un sistem de contactare/recontactare a pacienților și cu asigurarea calității la toate nivelurile, precum și servicii de diagnosticare, de tratament și de îngrijire post-tratament eficace, adecvate, accesibile și disponibile, în conformitate cu orientări bazate pe dovezi. Sunt necesare sisteme adecvate de date pentru a derula programe de screening organizat. Aceste sisteme ar trebui să includă o listă a tuturor categoriilor de persoane vizate de programele de screening și date privind toate testele de screening, privind evaluările și privind diagnosticele finale, inclusiv datele referitoare la stadiul cancerului atunci când acesta este depistat prin programul de screening. Un screening de calitate include analiza procesului și a rezultatelor screeningului și raportarea rapidă a acestor rezultate către populație și furnizorii serviciilor de screening.”
„Planul european de combatere a cancerului” COM (2021) 44 final, structurat pe patru domenii majore de acțiune: PREVENȚIE, DEPISTARE TIMPURIE, DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT, ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII “a anunțat elaborarea unui nou program de screening pentru depistarea cancerului, sprijinit de UE, pentru a ajuta statele membre să asigure faptul că, până în anul 2025, se va oferi posibilitatea de efectuare a screening-ului unui procent de 90 % din populația UE eligibilă pentru screening, vizând depistarea cancerului de sân, de col uterin și colorectal. Programul va fi sprijinit prin finanțare din partea Uniunii și se va concentra pe realizarea de îmbunătățiri în trei domenii esențiale: ACCES, CALITATE ȘI DIAGNOSTIC.”
În contextul normelor europene prezentate anterior, vă reamintim că aderarea României la Planul European de Combatere a Cancerului nu este o opțiune, ci o obligativitate, ținând cont de responsabilitățile naționale și regionale privind organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de asistență medicală în concordanță cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Reorganizarea comisiei multidisciplinare de oncologie constituită prin OMS 224/01.02.2023 include specialiști din domeniul oncologie medicală, chirurgie generală și oncologică, hematologie, radioterapie, oncologie pediatrică, medicină de familie, anatomie patologică, genetică medicală. Din componența Comisiei de Oncologie a Ministerului Sănătății lipsesc specialități precum obstetrică-ginecologie, urologie, pneumologie, gastro-enterologie, specialități esențial implicate în elaborarea normelor metodologice ale Planului de Combatere a Cancerului, în condițiile în care cancerul mamar, prostatic, pulmonar, colorectal și de col uterin ocupă primele 5 locuri din punct de vedere al incidenței și mortalității prin cancer în România. Primii doi piloni ai Programului European de Combatere a Cancerului se referă la PREVENȚIE și DEPISTARE PRECOCE, domenii care se adresează populației sănătoase și nu pacienților oncologici, însăși denumirea de “Comisie Oncologică” excluzând prevenția și screening-ul din conceptul național de luptă împotriva cancerului. Mai mult decât atât, colaborarea cu Institutul Național de Sănătate Publică ar trebui analizată din punct de vedere al indicatorilor de performanță obținuți până în prezent în cadrul Programului Național de Screening pentru cancerul de col uterin, asigurând pe viitor o reprezentare adecvată, eficientă și înalt calificată a forului partener în stabilirea politicilor de Sănătate Publică și Management pentru România. Pe calea acestei scrisori deschise vă rugăm să reflectați asupra necesității extinderii și augmentării conceptului multidisciplinar al Comisiei de Oncologie.
Dat fiind faptul că prima evaluare a recomandării Consiliului European este stabilită pentru anul 2025, în care Romania ar trebui să raporteze, asemenea tuturor statelor europene, efectuarea screeningul-ui pentru cancer de sân, col uterin și colorectal la 90% din populație, în condițiile în care avem o rată de participare la Programul Național de Screening pentru cancerul de col uterin de 14,2%, și nu avem program național de screening populațional pentru cancerul de sân și pentru cancerul colorectal, cosiderăm că tergiversarea normelor de aplicare a Programului Național de Combatere a Cancerului (PNCC) pe motive de “tehnică legislativă, formulare și lipsă de logică”, realizează un grav prejudiciu sănătății populației din România. Societatea Română de Medicină Preventivă (SRMP) vă solicită pe această cale, în cadrul schimbărilor legislative necesare imputate PNCC-ului, și indentificării surselor de finanțare de care se ocupă la acest moment Ministerul Sănătății, includerea prevederii unui buget specific destinat screening-ului și prevenției, capabil să asigure sustenabilitatea programelor pe termen lung, precum și necesitatea integrării conceptului de prevenție în serviciile bugetate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care la acest moment nu prevede efectuarea mamografiei de screening populației eligibile și nu are fonduri pentru derularea Programul Național de Screening pentu cancerul de col uterin. Vă reamintim că performanța Programului National de Vaccinare împotriva HPV cu participare de sub 10%, reflectă ignorarea importanței educației medicale în rândul furnizorilor de servicii de sănătate și a populației în domeniul conceptului universal de medicină preventivă, a cărui cost-eficiență este incontestabil dovedită științific.
Societatea Română de Medicină Preventivă vă pune la dispoziție Proiectul Centrelor de Screening Populațional interconectate cu registrele naționale și cu centrele de diagnostic și tratament al cancerului, pas cu care ar trebui să înceapă orice plan de combatere a cancerului în România, conform recomăndărilor Consiliului Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății.
Vă asigurăm, domnule Ministru, de întreaga responsabilitate, profesionalism și dedicare a singurei societăți medicale destinată exclusiv medicinei preventive din România, care dorește conlucrarea susținută cu toți factorii de decizie implicați în elaborarea normelor de aplicare a PNCC în interesul populației din România, inclusiv, nu exclusiv, a pacienților oncologici.
Data Președintele Societății Române de Medicină Preventivă, 25.05.2023 Conf. univ. Dr. Roxana Elena Bohîlțea
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ Contactați autorul petiției