Scimbarea numelui bazei sportive Voinicelul din sectorul 3

Ascuns privirilor de blocuri si casute cochete, locul deschide calea catre Balta Alba, cu intrarea prin str. Gheorghe Petrascu, la nici 300 m de Sos. Mihai Bravu, peste drum de Grupul Scolar Industrial "Nicolae Teclu", putem citi pe o tabla ruginita de vreme, prinsa de dupa porti metalice care stau sa cada: Ministerul Educatiei si Cercetarii. Clubul copiilor si elevilor nr. 3. Baza Sportiva "Voinicelul".
Cu ani in urma, multi veneau pana aici pentru a-si plimba copiii. Locul de joaca al acestora era bine delimitat si dotat cu tot felul de aparate nastrusnice, pe care nu le gaseai in prea multe parcuri. Cei mai mici, "inarmati" cu lopatele, galetuse si diverse forme, luau in primire groapa cu nisip. Cei mai rasariti, aparatele. Era harmalaie, intre parinti sau bunici se legau prietenii pasagere, se schimbau informatii pe bancile asezate cu generozitate la marginea patrulaterului care strajuia locul. In continuare era un  teren de fotbal cu iarba, proiectat si amplasat dupa normele de specialitate, apoi terenuri de baschet si volei, culoare de alergare cu zgura, iar in stanga aleii principale mese de tenis. Multa, foarte multa verdeata, pomi si arbusti, iarba proaspata si multe, multe alei pe care se plimbau copii si adulti. "Voinicelul" era mandria cartierului. Ferit de priviri indiscrete, lipsit de zgmomot si, mai ales, primitor. Nu exista taxa de intrare. Se mai zareau uneori oameni de la ADP sadind flori sau cosind iarba. Chiar si muncitori de la Intreprinderea Optica Romana (IOR), care trebaluiau pe langa aparatele si instalatiile aflate mereu in stare de perfecta functionare.

Omul care a proiectat acest parc al copiilor din sectorul 3 si nu numai a fost tatal meu, arhitectul Pavel Bujenita, care lucra pe atunci la Primaria Sectorului 3. In memoria lui, un profesionist dedicat, serios si talentat doresc sa schimb numele acestui parc din "Voinicelul" in "Parcul arhitect Pavel Bujenita".

Ava Paula Negoescu    Contactați autorul petiției