Raportați o petiție

Salvați Revista Transilvania!

Consiliul Județean Sibiu pregătește o hotărâre privind desființarea Centrului Cultural Interetnic Transilvania și trecerea Revistei Transilvania (care rămâne fără personalitate juridică) în subordinea Bibliotecii Județene ASTRA. Efectul, o spun limpede, va fi catastrofal: întâi de toate, Revista Transilvania va rămâne, pentru întâia oară în istoria ei, fără personalitate juridică, putând așadar dispărea oricând; apoi, cum Biblioteca ASTRA nu are rubrică de venituri, revista Transilvania nu va mai putea fi vândută – ceea ce e echivalent cu dispariția, pentru orice publicație de pe lumea asta.

De ce ar vrea CJ Sibiu să facă asta? Simplu: fiindcă, desființând două posturi de conducere de la CCI Transilvania, poate crea alte două posturi de conducere în interiorul CJ Sibiu. Care posturi, coincidență sau nu, tocmai au apărut în organigrama lor zilele acestea.

Justificarea legală pe care o încearcă CJ Sibiu (șubredă, după cum se va vedea mai jos) se leagă de ordonanța 77 a guvernului Ponta. Nu cred însă că Victor Ponta sau președintele CJ Sibiu Ioan Cindrea vor să-și lege numele de suprimarea uneia dintre celei mai vechi publicații românești. Dacă da, atunci revista Transilvania va fi încă o victimă a politicii culturale a USL – după TVR Cultural, Arhivele Statului, Institutul Cultural Român, Revista Tribuna din Cluj etc.

Despre cât de nocivă e preluarea unei reviste culturale de o bibliotecă judeţeană, ne vorbeşte elocvent soarta unor publicaţii precum Tomis, de pildă, practic desfiinţată în urma unui asemenea transfer. Mai pe şleau spus, fie că CJ Sibiu intenţionează asta, fie că nu, transferul revistei lipsite de personalitate juridică la Biblioteca Astra ar putea însemna punerea Transilvaniei pe butuci.

Am încercat să înţeleg motivele pentru care CJ ar vrea să desfiinţeze CCI Transilvania şi să transfere revista la bibliotecă; n-am reuşit. Argumentul lor e, fireşte, cel financiar. Însă economia care s-ar face ar consta în diminuarea salariului directorului şi al contabilei; de la circa 2300, respectiv 1900 de lei, cât reprezintă ele acum, s-ar micşora împreună cu aproximativ 1200 de lei. Or, a desfiinţa o instituţie culturală predcum Transilvania pentru 1200 de lei pe lună mi se pare fie ridicol, fie aberant. În plus, atât directorul, cât şi contabila sunt de acord să li se micşoreze salariile cu cât consideră CJ Sibiu de cuviinţă (în limitele legii, firește), doar să fie lăsat CCI Transilvania să funcţioneze în continuare, iar revista să nu-şi piardă personalitatea juridică (pe care nici dualismul austro-ungar, nici comunismul n-au desfiinţat-o…). Mai există posibilitatea diminuării subvenţiei anuale a CCIT, cu atât mai mult cu cât am făcut întotdeauna economii suficiente (prin renegocierea contractului cu tipografia, de exemplu) pentru a returna la fiecare final de an sume de ordinelor zecilor de mii de lei. Să fie tăiate acestea, pentru că oricum nu le folosim, dar să fie lăsat CCI Transilvania să funcţioneze.

Dacă argumentul acesta financiar, oricum inconsistent, cum s-a văzut, ar veni pe fondul unor cheltuieli masive ale CCIT, aş mai înţelege. Însă se întâmplă să pice taman atunci când avem încasări mai mari – în prima jumătate a anului 2013 am realizat venituri mai mari decât în tot anul 2012, care a fost de asemenea superior ca încasări anului 2011 ş.a.m.d. Astfel încât va fi foarte greu pentru CJ Sibiu să justifice legal desființarea CCIT; transferul în cauză, numit ezitant în proiectul de hotărâre când „fuziune prin absorbţie”, când „comasare prin absorbție” (sunt chestiuni comple diferite juridic!), se vrea justificat prin ordonanța 77 de anul acesta a guvernului Ponta. Or, conform aceleiași ordonanțe, odată integrat în Biblioteca ASTRA, CCIT ar avea dreptul să se păstreze așa cum e acum. Ceea ce face destul de spinoasă problema legală pe care CJ singur şi-o creează.

Se poate ca singura motivaţie reală a transferului să fie aceea ca rapoartele CJ Sibiu privind restructurarea să arate bine. Se pot înființa, adică, două posturi de conducere în Consiliul Județean, echivalente ca număr cu cele două posturi de conducere desființate la CCI Transilvania. (Gurile rele zic că asta s-a produs deja – tocmai au apărut două posturi de directori în cadrul Consiliului Județean Sibiu, după cum se poate verifica pe site-ul lor. Desființezi, adică, CCIT și suprimi revista Transilvania pentru a putea crea alte două posturi de conducere la Consiliu. Noi credem, firește, că e doar o coincidență…) Însă nu e numai trist, ci chiar imoral să faci un lucru rău doar pentru a arăta bine. Pentru că nu poate fi nicicum un lucru bun desfiinţarea singurului centru cultural al unui judeţ. Şi, la pachet cu el, a personalităţii juridice a unei reviste (şi, cum am arătat, a revistei ca atare) care, de la 1868 încoace, reprezintă cu onoare blazonul cultural al Sibiului.

Sper ca, până în ceasul al treisprezecelea, consilierii sibieni şi preşedintele Ioan Cindrea să înţeleagă eroarea în care se află şi să redevină partenerii exemplari care au fost până în urmă cu o lună. Dacă nu, cei mai bine de zece ani de finanţare vor fi şterşi din memoria publică dintr-o singură mişcare, iar imaginea lor va rămâne nu aceea, binemeritată până acum, de protectori ai culturii, ci dimpotrivă, de terminatori ai ei. Şi ar fi mare păcat.

Așadar, lansez aici o listă deschisă pe care o pot semna cei care susțin păstrarea personalității juridice a Revistei Transilvania și a statu quo-ului ei actual.

Radu Vancu,

scriitor, redactor Revista Transilvania