Raportați o petiție

Referendum limitare privilegii parlamentari

Domnule Președinte, vă rugăm să inițiați organizarea unui referendum cu privire la drepturile și îndatoririle parlamentarilor (se votează DA sau NU, separat pentru punctele 1, 2, 3, 4 prezentate mai jos).

Domnule Prim-Ministru, domnule Președinte al Senatului, domnule Președinte al Camerei Deputaților, doamnelor și domnilor parlamentari, semnatarii acestei petiții își doresc ca funcția de parlamentar să reprezinte o onoare, o responsabilitate, un model de corectitudine și transparență, nu un privilegiu. Vă rugăm să luați în considerare cererile menționate în această petiție și să adoptați legi care să vizeze aceste cereri și care să fie în spiritul lor și al principiilor și valorilor ce le caracterizează: transparență, reprezentativitate, onestitate, meritocrație.

Motivare petiție:

87.4% dintre cetățeni nu au încredere în Parlament, conform sondajului INSCOP din martie 2016.

În ciuda acestui grad foarte ridicat de neîncredere, parlamentarii beneficiază de privilegii necorelate cu gradul de mulțumire a cetățenilor (ex.: vacanță 3 luni pe an, pensie normală și specială, venituri ridicate).

În plus, aceste privilegii nu sunt supuse unei transparențe totale. De exemplu, pentru aproximativ 5.000 lei, reprezentând cheltuielile de întreținere a birourilor parlamentare din colegii, parlamentarii prezintă doar o declarație pe proprie răspundere.

Pentru postul de parlamentar nu există criterii de "responsabilizare" sau de "merit" (ex.: gradul de mulțumire a cetățenilor cu privire la activitatea parlamentarului ales, dar și cu privire la câteva priorități naționale: educație, sănătate etc). Un parlamentar poate absenta pe întreaga durată a mandatului de la ședințele Parlamentului și totuși va beneficia de majoritatea privilegiilor (ex.: aproximativ 80% din indemnizație, pensie). Un parlamentar poate absenta pe întreaga durată a mandatului de la biroul parlamentar din colegiul uninominal, și totuși poate câștiga suplimentar față de indemnizație aproximativ 5.000 de lei doar în baza unei declarații pe proprie răspundere. Mai mult, parlamentarii pot să desfășoare alte activități aducătoare de venit pe durata mandatului.

Votul secret este folosit în mod abuziv de către parlamentari, pentru a se ascunde de cei pe care îi reprezintă (cetățeni) și pentru a face alegeri în interes personal sau de grup (ex.: protejarea parlamentarilor de anchete sau arestări); scopul votului secret nu este acela de a proteja parlamentarul de cetățeni, ci de partidele politice și alti posibili factori care l-ar putea influența sau intimida.

Lipsa de transparență, inexistența unor criterii de "merit", suplimentate de prezența unor privilegii necorelate cu gradul de mulțumire a cetățenilor și cu situația economică a țarii, conduc la situația de a avea un Parlament ineficient și disfuncțional. Doar votul cetățenilor la fiecare 4 ani nu poate rezolva aceste probleme fundamentale.

Listă cereri:

<<<<<

1. TRANSPARENȚĂ:

eliminarea imunității parlamentarilor în fața justiției pentru fapte care nu privesc declarațiile politice;

eliminarea votului secret din Camera Deputatilor, Senat și Comisiile de specialitate arondate;

transparență totală în privința veniturilor și a cheltuielilor din banii publici pentru fiecare parlamentar (publicare online a veniturilor încasate, incluzând toate sumele forfetare și indemnizațiile speciale; publicare online a documentelor justificative pentru cheltuiele legate de sumele forfetare, incluzând chitanțe/facturi/contracte);

transparență totală în privința activității parlamentarilor (publicarea online, pentru fiecare parlamentar, a informațiilor privind prezența, modul în care a votat, luările de cuvânt, inițiativele legislative, date de contact actualizate, orarul de lucru pentru birourile parlamentare);

verificarea averilor parlamentarilor și rudelor de gradul 1, la începutul și sfârșitul mandatului;

interzicerea derulării de afaceri cu statul, pe durata mandatului de parlamentar și pe o perioadă de 2 ani de la terminarea mandatului, pentru firmele în care parlamentarul sau rudele acestuia de gradul 1 sunt acționari, asociați sau dețin funcții de conducere ori sunt membri în consiliile de administrare;

eliminarea adoptării tacite a legilor în prima cameră sesizată;

2. MERITOCRAȚIE:

eliminarea posibilității parlamentarilor de a își modifica propriile drepturi bănești și materiale, cu următoarele excepții:

cetățenii și-au exprimat acordul în acest sens prin referendum;

corectarea conform cu rata inflației;

(*Notă: fiecare deputat a primit în mai 2016, în medie, 23.766 lei (5.281 euro) reprezentând indemnizație, diurnă și sume forfetare)

stabilirea indemnizației de parlamentar la o valoare egală cu 5.128 lei net (*echivalentul a 2.5 salarii medii pe economie în martie 2016, similar cu media europeana a raportului indemnizație/salariu mediu; această sumă se va modifica conform criteriilor de merit de mai jos);

introducerea unor criterii de merit individuale (aplicabile individual fiecărui parlamentar), în baza cărora se modifică indemnizația:

absența (penalizare 3%/zi din valoarea indemnizației), pentru cazurile în care:

fie a absentat de la ședințe sau comisii (cu excepția zilelor libere prevăzute de lege),

fie a absentat de la biroul parlamentar în zi cu program de lucru cu cetățenii

gradul de mulțumire a cetățenilor cu privire la activitatea parlamentarului ales (creștere 75% indemnizație pentru grad mulțumire 100%, penalizare 25% pentru grad mulțumire 0%; se calculează anual, prin sondaj, posibil online, efectuat cu cetățenii din colegiul uninominal unde a fost votat parlamentarul; pentru primul an de mandat nu se ia în considerare, cu excepția parlamentarilor realeși; creșterea/penalizarea sunt asimetrice deoarece este improbabil ca toți cetățenii să fie mulțumiți de activitatea parlamentarului)

introducerea unor criterii de merit generale, în baza cărora se modifică indemnizația (aplicate uniform tuturor parlamentarilor, se calculeaza anual pe bază de sondaje și statistici; sondajele pot fi realizate și online; aceste criterii nu sunt luate în considerare în primul an de mandat, cu excepția parlamentarilor realeși):

gradul de încredere a cetățenilor în parlamentari (penalizare 10% pentru încredere 0%, creștere 10% pentru încredere 100%)

gradul de mulțumire a cetățenilor cu privire la domeniul educației publice (penalizare 10% pentru nivel mulțumire 0%, creștere 10% pentru mulțumire 100%)

gradul de mulțumire a cetățenilor cu privire la domeniul sănătății publice (penalizare 10% pentru nivel mulțumire 0%, creștere 10% pentru mulțumire 100%)

gradul de mulțumire a cetățenilor cu privire la infrastructura rutieră (penalizare 10% pentru nivel mulțumire 0%, creștere 10% pentru mulțumire 100%)

rata de scădere a populației (modificare indemnizație cu de 25 de ori rata de modificare a populației față de anul precendent)

procentul persoanelor cu nivel mediu și superior de educație raportat la populația țării (modificare indemnizație cu de 25 de ori rata de modificare a procentului de persoane cu nivel mediu și superior de educație față de anul precedent)

rata de modificare a suprafeței de pădure raportată la suprafața țării (modificare indemnizație cu de 50 de ori rata de modificare a suprafeței de pădure față de anul precendent; de exemplu, pentru o scădere de 0.2% a suprafeței împădurite față de anul precedent, rezultă o penalizare a indemnizației cu 10%)

rata națională de acces la alimentare cu apă curentă sau canalizare (penalizare 10% pentru un nivel acces 0%, creștere 10% pentru acces 100%)

limitarea celorlalte drepturi bănești/beneficii prin:

micșorarea vacanței parlamentare la 1 lună (*de la 3 luni);

eliminarea pensiilor și indemnizațiilor speciale (*între 1.550 și 4.600 lei, în plus față de pensia "normală");

calcularea pensiilor conform cu valoarea contribuției și cu numărul de ani de contribuție;

renunțarea la mașini de serviciu și șoferi în București și în colegiile și circumscripțiile electorale;

reducerea sumei forfetare pentru cazare în București la 2.000 lei (*de la 4.600 lei);

limitarea sumei forfetare pentru funcționarea birourilor parlamentare la maximum 5.000 lei (* de la minimum 10.000 lei);

limitarea sumei forfetare pentru acoperirea cheltuielilor de transport în circumscripțiile electorale la maximum 700 lei (*de la 1.400 lei);

eliminarea indemnizației de ședință;

stabilirea diurnei de deplasare în București/țară la 40 lei/zi;

obligativitatea de a avea un program de lucru cu cetățenii de minimum 8 ore pe săptămână în cadrul birourilor parlamentare (cu excepția vacanței parlamentare);

3. REPREZENTATIVITATE:

aplicarea de urgență a prevederii referendumului din 2009 privind "reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane";

obligativitatea adoptării în maximum 3 luni a deciziilor luate de cetățeni prin referendum, în caz contrar va urma dizolvarea Parlamentului;

4. ONESTITATE:

pierderea calității de parlamentar pentru cei care au avut funcții de conducere politică în perioada anterioară anului 1989 și cei care au lucrat/colaborat cu securitatea sau serviciile secrete înainte și după 1989;

pierderea calității de parlamentar în situația condamnării definitive (cu sau fără executare) din partea instanțelor judecătorești;

>>>>>

Mai jos urmează informații suplimentare pentru semnatari, vă recomandăm să le citiți, în special pe cele de la final.

Motivare petiție:

salariul de parlamentar trebuie meritat, iar acest lucru îl vor stabili cetățenii, nu parlamentarii;

un Parlament mai "curat" prin:

scăderea interesului pentru ocuparea scaunului de parlamentar din partea celor vizați de justiție sau a celor dornici de privilegii/putere;

scăderea "traficului" (comerțului) cu locuri de parlamentar (vezi link) în cadrul partidelor politice;

Justificare/Detalii petiție:

Parlamentarii beneficiază de urmatoarele privilegii:

vacanță de 3 luni pe an [1];

program de lucru săptămânal de aproximativ 34 ore:

luni-joi la sediul Parlamentului (~6.5 ore/zi, luni si joi program scurt 4 ore), vineri-sambata în teritoriu (probabil 4 ore/zi, estimare optimistă) [2];

cele 34 de ore nu includ orele necesare pentru transport la/de la circumscripțiile electorale;

unii parlamentari nu pot fi găsiți la birourile parlamentare, nici măcar cei din București (vezi link)

dreptul de a își vota propriile venituri;

venituri situate în top 5% din România (calculate pentru luna mai 2016, valori medii pentru deputați):

salariu (indemnizație+diurnă deplasare): ~6.430 lei net [3] [4];

diurna pe zi reprezintă 2% din indemnizație, adică aproximativ 100 lei (comparativ cu valoarea diurnei pentru personalul bugetar de 17 lei/zi)

sume forfetare (cazare 3.690 lei, transport 2.273 lei, telefonie mobilă 103 lei, birouri circumscripții 11.270 lei): ~17.336lei [5]

conform legii, parlamentarii beneficiază lunar, inclusiv pe perioada vacanței parlamentare, de sumă forfetara pentru birourile din circumscripții în valoare de minimum ~10.000 lei, reprezentând o indemnizație și jumătate brută (veni link); unii parlamentari nu au birouri parlamentare și totuși primesc acești bani (vezi link)

în prezent, pentru cheltuielile de întreținere a birourilor parlamentare (aproximativ 5.000 lei), parlamentarii prezintă doar o declarație pe proprie răspundere (vezi link);

indemnizație de ședință (100lei/ședință, vezi link);

pensie "nespecială", în funcție de numărul de mandate: în medie 2.100 lei

pensie specială (numită și indemnizație specială): 1.550-4.600 lei [*] în funcție de numărul de mandate, în plus față de pensia "normală";

beneficii la final de mandat: dacă nu mai sunt aleși, parlamentarii primesc 3 salarii brute compensatorii [*];

mașini de serviciu și șofer [6] sau sume forfetare pentru acoperirea cheltuielilor de transport în colegiile și circumscripțiile electorale (1400 lei, vezi link);

transport gratuit cu trenul [7];

transport gratuit cu avionul pentru deplasarea la și de la sediul Parlamentului în timpul vacanțelor parlamentare;

cantină cu prețuri foarte mici (concurează cu cantinele studențești) [8];

penalizare pe zi cu doar 1% din valoarea indemnizației în caz de absență (maximum 17-18%/luna, deoarece se lucreaza doar luni-joi la sediul Parlamentului) [9];

nepenalizare în baza unui cod de conduită [10];

libertatea de a nu se supune cererilor cetățenilor, exprimate prin referendum (ex: referendumul din 2009);

neobligativitatea de a își da demisia în cazul condamnărilor definitive [11];

posibilitatea de a desfășura și alte activități aducătoare de venit, pe lângă cea de parlamentar [12]

și nu în ultimul rând, posibila protecție (imunitate) în cazul arestărilor și desfășurării anchetelor ce îi vizează;

(Notă: aceasta listă conține informații culese din presă sau de pe site-urile Parlamentului, este posibil să conțină erori ori să nu fie în totalitate de actualitate)

Alte informații:

în prezent, România are 588 parlamentari, adica 1 parlamentar la 32 mii locuitori (1:32 mii), în timp ce Olanda are 1:74 mii, Franta 1:72 mii, Polonia 1:68 mii, Germania 1:134 mii, Italia 1:64 mii, Spania 1:76 mii, Marea Britanie 1:45 mii, Belgia 1:47 mii (vezi link)

300 parlamentari ar asigura un raport de aproximativ 1:60 mii locuitori, similar cu al celorlalte țări;

valoarea indemnizației de parlamentar în tările europene, raportată la salariul mediu din țara respectivă:

Germania: Număr salarii medii: 2.44 (salariu mediu net pe economie 2.051 euro - vezi venit net, indemnizație parlamentar 5.012 euro net - vezi indemnizatie si impozitare);

Suedia: Număr salarii medii: 2.8 (salariu mediu net pe economie 1.834 euro - vezi venit net, indemnizație parlamentar 5.136 euro net - vezi indemnizatie si impozitare);

România: Număr salarii medii: 2.8 (salariu mediu net pe economie 2.051 lei - vezi venit net, indemnizație medie deputați 5.742 lei, nu include diurna - vezi venit net);

în medie fiecare parlamentar are 4 angajați, însă există și cazuri cu 16 angajați (vezi link);

modelul suedez:

în Suedia, un parlamentar nu primește bani pentru cazare, ci i se pun la dispoziție gratuit garsoniere (40mp) din spațiile locative deținute de stat (vezi link);

în Suedia, parlamentarii nu primesc bani pentru funcționarea birourilor parlamentare din circumscripții; mulţi dintre ei lucrează de acasă şi utilizează sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se întâlni cu alegătorii (vezi link);

în Suedia, un parlamentar nu beneficiază de mașină de serviciu sau de șofer (vezi link);

unii parlamentari nu au afișate public pe site-urile Camerei Deputaților și al Senatului adresa ori programul de funcționare al cabinetelor din circumscripțiile electorale și nici telefoane de contact valide (vezi link);

cei care au constatat acest lucru sunt câțiva studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca care au realizat o hartă online cu toți parlamentarii români și modalitatea de contactare a acestora (vezi link);

vedeți articolul intitulat "Candidaţii de 300 de milioane de euro. Din afaceri cu statul" (link);

site-ul Parlament Transparent și informații privind adoptarea tacită a legilor

site-ul România Curată

Informații importante pentru semnatarii petiției:

dacă fiecare semnatar ar distribui petiția către alte 3 persoane (ex. Facebook, Tweeter, email), iar acestea la rândul lor ar semna și ar distribui fiecare către alte 3 persoane, atunci s-ar putea strânge în 13 pași mai mult de 500 mii de semnături (1+3+3*3+3*3*3+...)

din acest motiv, este foarte importantă, pe lângă semnare, și distribuirea petiției, pentru că doar în acest fel se poate strânge un număr suficient de mare de semnături

un referendum cu caracter național poate fi inițiat de către (vezi link):

președinte

un sfert dintre parlamentari (exclus în acest caz :)

500 mii cetățeni cu drept de vot (semnături olografe + date personale)

cea mai facilă variantă pare a fi strângerea de semnături prin intermediul unei petiții online, iar în momentul în care aceasta are o susținere suficient de puternică (mai mult de 500 mii semnături), ea poate fi trimisă spre atenția președintelui/presei (în acest fel președintele poate avea legitimitatea necesară pentru a propune referendumul)