Care pasaj este fals? Puteți face clic pe mai multe propoziții din textul petiției și ne puteți spune pentru fiecare ce este adevărat. Acest lucru este opțional.
Propozițiile alăturate sunt grupate într-o singură afirmație. Dați clic din nou pe o propoziție pentru a o elimina.
DEMISIA IOHANNIS ȘI JUDECATORI CCR
Solicităm DEMISIA:
- Președintelui României, Klaus Iohannis;
- judecătorilor CCR: Marian Enache, Livia-Doina Stanciu, Varga Attila, Elena-Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Dimitrie-Bogdan Licu
Ca urmare a încălcării ordinii de drept și a democrației constituționale, împiedicarea dreptului de a alege si a dreptului de a fi ales, în beneficiul președintelui Klaus Iohannis pentru prelungirea nelegală și neconstituțională a mandatului acestuia și acapararea puterii de stat în România, au fost exercitate şi coordonate de la cel mai înalt nivel acţiuni specifice care s-au concretizat în următoarele evenimente, expuse în mod cronologic.
La data de 21 decembrie 2024 expiră cel de al doilea mandat al președintelui României, Klaus Iohannis.
Din acest motiv, Guvernul României a organizat procesul electoral, adoptând în acest sens, potrivit art. 5 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, H.G. 756/2004 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024, iar potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 307/2004, H.G. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
La 24.11.2024 a avut loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Prezența la vot și rezultatul numărării voturilor, după închiderea secțiilor de votare, se putea vizualiza în timp real pe platforma AEP:
https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale24112024/pv/abroad/results/.
La data de 26.11.2024, Biroul Electoral Central a întocmit Procesul - verbal privind rezultatul votării la alegerile pentru Președintele României 24 noiembrie 2024 nr. 1RFT1/26.11.2024, potrivit căruia candidații care vor participa la al doilea tur de scrutin sunt Călin Georgescu (care a obținut 2.120.401 voturi valabil exprimate) și Elena -Valerica Lasconi (care a obținut 1.772.500 voturi valabil exprimate)
https://prezidentiale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/11/PV_RFT1.pdf
În perioada 26.11.2027 - 27.11.2024, după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale din data de 24.11.2024 și stabilirea rezultatelor, doi candidați la alegerile președințiale (Cristian Vasile Terheș și Sebastian Constantin Popescu) au formulat cereri de anulare a alegerilor, întemeiate pe dispozițiile art. 52 din Legea nr. 370/2024, care sunt înregistrate pe rolul Curții Constituționale a României sub nr. 3671F/2024 și nr. 3672F/2024.
La data de 27.11.2024, Curtea Constituțională a României a stabilit termen pentru soluționarea celor două cereri de anulare a alegerilor (dosar nr. 3671F/2024 și nr. 3672F/2024), precum și pentru confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 (dosar nr. 3670F/2024) la data de 28.11.2024, ora 11.00.
La data de 27.11.2024, Președintele României în funcție, Klaus Iohannis (căruia îi expiră ultimul mandat la data de 21.12.2024) convocă ședința CSAT (Consiliului Suprem de Apărare al Țării) pentru data de 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni, cu ordinea de zi: analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491
Se poate observa astfel că abia după anunțarea rezultatelor votului exprimat în primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României și după ce s-a adus la cunoștința publicului că s-au formulat cereri de anulare a alegerilor, președintele în funcție, Klaus Iohannis, a convocat ședința CSAT, invocând posibile atacuri cibernetice asupra unor infrastructuri IT&C suport pentru procesul electoral.
La data de 28.11.2024, potrivit comunicatului de presă al CCR: având în vedere art.146 lit. f) din Constituție, art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art. 37 și 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, judecătorii Curții Constituționale, au dispus:
- în dosarul nr. 3672F/2024, respingerea ca tardivă a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu;
- în dosarul nr. 3671F/2024, având ca obiect cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheș:
1. Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024.
2. Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central.
3. Termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.
- în dosarul nr. 3670F/2024, având ca obiect confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, a stabilit termen pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-28-noiembrie-2024/
Hotărârea judecătorilor CCR de dispunere a reverificării și renumărării tuturor buletinelor de vot și înaintării reverificării de către Biroul Electoral Central este lipsită de temei juridic, aceasta deoarece niciunul dintre articolele invocate pentru pronunțarea acesteia nu conferă un asemenea drept Curții Constituționale a României și nici nu stabilește în competența Biroului Electoral Central reverificarea și renumărarea tuturor voturilor din dispoziția Curții Constituționale a României. Astfel:
- art. 146 lit. f) din Constituție prevede: ”Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”;
- art. 3 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului”.
- art. 37 din Legea nr. 47/1992 prevede: ”(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
(2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.”
- art. 76 din Legea nr. 47/1992 prevede: ”Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate să comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale.”
Din conținutul temeiurilor de drept invocate de către judecătorii CCR, se poate constata că CCR are în competență numai supravegherea procedurii pentru alegerea președintelui României, procedură care este reglementată prin Legea nr. 370/2004, aspect care reiese în mod clar și din prevederile art. 3 din Legea nr. 370/2004 care prevedere că CCR veghează la respectarea prevederilor acestei legi.
Cu toate că în Legea nr. 370/2004 care reglementează procedura de alegere a președintelui nu există nicio normă care să îi permită Curții Constituționale să dispună Biroului Electoral Central să procedeze la renumărarea voturilor, judecătorii Curții Constituționale arogându-și competențe pe care legea nu li le prevedea și cu încălcarea principiului legalității, au dispus renumărarea voturilor.
În Legea nr. 370/2004 există numai două prevederi legale privitoare la renumărarea voturilor:
- articolul 17 alin (1): ”Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: h) dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.”
- articolul 24 alin (4): Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuții: c) numără voturile și consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin. (1); pot decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).
Art. 52 din Legea nr. 307/2004 conține următoarele reglementări în privința cererii de anulare a alegerilor:
”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”
Se poate constata astfel că CCR poate să anuleze alegerilor numai dacă:
- în cadrul primului tur de scrutin, votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin;
- în al doilea tur de scrutin, votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.
Votarea este reglementată de Capitolul II, Secțiunea a 7-a din Legea nr. 307/2004 și conține reglementări referitoare la cabinele de vot, ștampilele de vot, urne, urne mobile, procedura în cadrul secției de votare, sigilare urne, orele între care se exercită votul, etc.
Stabilirea rezultatelor alegerilor este reglementată de capitolul III din Legea nr. 307/2004, capitol în care se regăsește și art. 52 privind condițiile în care CCR poate anula alegerile.
Or, capitolul III privind stabilirea rezultatelor alegerilor reglementează: desigilarea urnelor, numărarea voturilor, încheierea proceselor – verbale cu privire la rezultatele votului în fiecare secție de votare, centralizarea de către birourile electorale de circumscripție (județele, al municipiului București, din străinătate) a voturilor din secțiile de votare aferente și încheierea câte unui proces-verbal aferent fiecărei circumscripții electorale; centralizarea de către BEC a voturilor din circumscripțiile electorale și încheierea unui proces -verbal pe care îl transmite Curții Constituționale.
Important de reținut este faptul că pot fi formulate contestații cu privire la operațiunile electorale pe toată perioada și pot fi corectate neconcordanțele din procesele -verbale. Astfel:
- art. 49 alin. 5 din Legea nr. 370/2004 prevede: ” Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (1), toate contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot nule și cele contestate alcătuiesc un dosar sigilat și ștampilat care trebuie însoțit de ștampila de control. Listele electorale utilizate în cadrul secției de votare alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului București de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază înarmată, însoțit, la cerere, de alți membri ai biroului electoral respectiv.”
- art. 49 alin. 6 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanțelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care contrasemnează și ștampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.”
- art. 49 alin. 7 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei secții de votare, biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București trebuie să solicite președintelui biroului electoral al secției de votare respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.”
- art. 49 alin. 8 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de procesele-verbale primite de la secțiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate trebuie să solicite președintelui biroului electoral al secției de votare să facă corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă sunt atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dispozițiile alin. (6) se aplică în mod corespunzător.”
- art. 50 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 prevede: După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal care cuprinde ...”
- art. 50 alin. 3 din Legea nr. 370/2004 prevede: ” Procesul-verbal prevăzut la alin. (1), împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și cu toate contestațiile și întâmpinările primite de competența Biroului Electoral Central, formând un dosar sigilat, ștampilat și semnat de membrii biroului electoral județean, ai biroului electoral al sectorului municipiului București sau ai biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, însoțite de ștampila biroului electoral respectiv se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secțiilor de votare.”
- art. 50 alin. 4 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de un proces-verbal primit de la un birou electoral județean, un birou electoral al sectorului municipiului București sau de la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central trebuie să solicite președintelui biroului electoral respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei biroului electoral.”
- art. 51 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 prevede ”Biroul Electoral Central rezolvă contestațiile primite de la birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după care încheie un proces-verbal care cuprinde: ...”
- art. 51 alin. 3 din Legea nr. 370/2004 prevede ” Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare, primite potrivit art. 50 alin. (3), se înaintează cu paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.”
Totodată, potrivit art. 17 alin. (1) lit h) din Legea nr. 370/2004, Biroul Electoral Central are ca în atribuții ”dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale”
Din normele legale citate anterior, se poate observa că eventuale contestații cu privire la votare (”operațiunile electorale ale birourilor secțiilor de votare”) și centralizare a voturilor pentru stabilirea rezultatelor se puteau efectua pe întreg procesul electoral și fiecare birou electoral ”superior” era obligat să le soluționeze înainte de a închei procesul – verbal.
Mai mult, BEC putea să dispună renumărarea voturilor dintr-o secție de votare dacă au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele- verbale.
Or, în cererea de anulare a alegerilor formulată de Cristian Terheș acesta nu a invocat:
- nici că ar fi fost formulată vreo contestație la vreo secție de votare privind modalitatea de desfășurare a operațiunilor electorale care nu a fost soluționată sau a fost respinsă;
- nici că ar fi formulată vreo contestație cu privire la numărarea și consemnarea voturilor în procesele – verbale sau că o asemenea contestație nu ar fi fost soluționată sau a fost respinsă;
- nici că s-ar fi formulat vreo contestație la BEC sau s-ar fi comunicat BEC că sunt eronate datele consemnate în procesul – verbal de la vreo secție de votare care ar fi fost respinsă sau nesoluționată de BEC.
Se poate constata astfel că dl. Cristian Terheș care trebuia conform art. 52 alin (2) să depună cererea de anulare a alegerilor motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază, nu a invocat că pe parcursul desfășurării alegerilor s-ar fi formulat contestații cu privire la votare (”operațiunile electorale ale birourilor secțiilor de votare”) sau stabilirea rezultatelor, contestații care nu au fost soluționate sau ar fi fost soluționate în mod greșit. Însă, cu toate acestea CCR a dispus reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot.
Raportat la motivele de contestație invocate care se încadrau în cauzele prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 76 din Legea nr. 47/1992, CCR putea numai să solicite Biroului Electoral Central toate procesele verbale ale secțiilor de votare, pentru a verifica dacă, raportat la motivele și dovezile depuse de contestatorul Terheș Cristian, stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin au fost fraudate și au modificat modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.
CCR nu putea să dispună renumărarea voturilor, deoarece potrivit Legii nr. 304/2004, autoritatea competentă potrivit legii să dispună în acest sens era BEC și o putea face dispune numai anterior întocmirii procesului -verbal cu rezultatul primului tur de scrutin care s-a comunicat către CCR în vederea validării rezultatelor. Cu toate acestea, prin încălcarea competențelor legale și prin adăugarea la lege, judecătorii CCR au dispus renumărarea voturilor și comunicarea de către Biroul Electoral Central a rezultatelor reverificării și renumărării. Or, asemenea atribuții nu intrau în competența judecătorilor CCR, potrivit dispozițiilor Legii nr. 307/2004.
Am detaliat pe larg prevederile legii nr. 370/2004 și competența care îi revenea fiecărei autorități publice, inclusiv CCR pentru a atrage atenția că în contextul general al anulării întregului proces electoral, CCR a dispus renumărarea voturilor, fără să aibă competențe în acest sens, numai pentru a amâna cauza și a aștepta decizia CSAT din 28.11.2024, deoarece era de notorietate faptul că Președintele României convocase, la data de 27.11.2024, ședința CSAT pentru data de 28.11.2024, ora 14.00, la o oră ulterioară ședinței CCR (ora 11.00).
https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/55481
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/2248
La data de 28.11.2024, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 205D/28.11.2024 privind modul de soluționare a solicitării formulate de Curtea Constituțională a României prin adresa cu nr. 11197/28.11.2024, emisă în Dosarul nr. 3671F/2024, înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 cu nr. 781C/BEC/P.R.2024/28.11.2024. Potrivit acestei decizii, în baza hotărârii CCR de renumărare a voturilor, BEC a emis procedura de renumărare a voturilor, stabilind competențe care nu erau prevăzute de lege în renumărarea voturilor, respectiv competențe în acest sens: birourilor electorale județene, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București.
Procedând în acest mod, BEC a adăugat la Legea nr. 370/2004, temeiurile de drept invocate (art. 17 alin 2 și 3 din Legea nr. 307/2024) neprevăzându-i astfel de competențe, deoarece printre atribuțiile BEC pe care le are potrivit art. 17 alin 1 din Legea nr. 307/2024 nu se regăsește și dispunerea renumărării voturilor conform hotărârii CCR, iar birourile electorale de circumscripție nu au în atribuții renumărarea voturilor.
https://prezidentiale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/11/Decizie_205D.pdf
Dovadă în acest sens stă și Comunicatul de presă nr. 60 CP din 29.11.2024 privind dispozițiile legale referitoare la observarea procesului de renumărare a buletinelor de vot la scrutinul pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, potrivit căruia ”aduce la cunoștința opiniei publice că dispozițiile legale incidente organizării scrutinului pentru alegerea Președintelui României 2024 nu stabilesc posibilitatea observării procesului de renumărare a buletinelor de vot, pentru extinderea cadrului de observare fiind necesară modificarea dispozițiilor art. 47 alin (1) din Legea nr. 370/2004”.
Art. 47 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 are următorul conținut: ”La toate operațiunile efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator și a persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, candidații, persoanele acreditate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente și membrii birourilor electorale ierarhic superioare.”
Or, prin Decizia nr. 250D/28.11.2024, BEC a stabilit renumărarea voturilor în sarcina birourilor de circumscripție și nu birourilor secțiilor de votare.
https://prezidentiale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/11/CP_60.pdf
La data de 28.11.2024 a avut lor ședința CSAT, în cadrul căreia, potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul Administrației Prezidențiale:
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806042
Din acest comunicat de presă, privitor la hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 se poate constata că:
a) în condițiile în care ședința CSAT a fost convocată de președintele României cu ordinea de zi: ”analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, hotărârea CSAT: conține o singură mențiune la ordinea de zi, respectiv ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”.
Atacurile cibernetice urmăresc să deterioreze sau să obțină control sau acces la documente și sisteme importante dintr-o rețea de computere de firmă sau personală.
Or, infrastructura IT&C, suport pentru procesul electoral, NU a fost afectată de atacurile cibernetice, neinfluențând corectitudinea procesului electoral.
În acest sens, la data de 28.11.2024, imediat după ce s-a făcut publică ședința CSAT, STS care se ocupă de infrastructura IT&C suport pentru procesul electoral a dat un comunicat de presă potrivit căruia:
”Ca urmare a solicitărilor de presă adresate STS privind posibilele atacuri în spațiul cibernetic în legătură cu procesele electorale, precum și referitor la participarea STS în ședința CSAT din 28 noiembrie a.c., Biroul de presă al STS face următoarele precizări:
Serviciul de Telecomunicații Speciale a pus la dispoziția CSAT toate informațiile necesare în legătură cu suportul tehnic asigurat de către STS pentru Autoritatea Electorală Permanentă.
Astfel, pentru organizarea scrutinului din 24 noiembrie 2024, la nivelul STS au fost implementate măsuri proactive de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele informatice au funcționat în parametri optimi. Nu au fost identificate vulnerabilități în ceea ce privește furnizarea, în condiții de securitate, a serviciilor de comunicații și tehnologia informației puse la dispoziția AEP, organizatorul alegerilor.
În perioada premergătoare alegerilor și pe timpul desfășurării acestora, atacurile cibernetice au înregistrat o creștere numerică și a complexității. Cele mai frecvente tipuri de atacuri sunt cele volumetrice (DDoS) care au scopul de a indisponibiliza infrastructura sau serviciile expuse în internet.
Atacurile cibernetice detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate.
La nivelul instituției noastre nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, nefiind influențată corectitudinea procesului electoral.
Nu au fost identificate disfuncționalități în funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), a Sistemului informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV) și a site-ului prezenta.roaep.ro, acestea având o disponibilitate de 100%. Precizăm că site-ul de transparență prezenta.roaep.ro nu reprezintă un punct de intrare în SIMPV/SICPV, aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. În același timp, orice suspiciune a alterării datelor electronice de la nivelul SIMPV/SICPV se poate verifica și în prezent de către public, în sistemul blockchain compus din noduri naționale și aflate în statele membre ale Uniunii Europene. Acestea au rolul de a asigura trasabilitatea și integritatea datelor.
Reamintim că site-ul public de transparență prezenta.roaep.ro a fost accesibil neîntrerupt, chiar și în condițiile unui număr mare de accesări. Pe acest portal au fost prezentate în timp real datele cu privire la prezența la vot, iar după ora 21:00 au fost prezentate rezultatele cumulate, pe măsură ce au fost centralizate de secțiile de votare. Aceste date au reflectat întocmai rezultatele consemnate în procesele-verbale pe hârtie, semnate și asumate în secțiile de votare și în birourile electorale de circumscripție electorală superioară, inclusiv Biroul Electoral Central. Datele din sistemul informatic au coincis întocmai cu cele consemnate în procesele-verbale pe hârtie, conform verificărilor INS și birourilor electorale superioare. Reiterăm faptul că rezultatele oficiale ale alegerilor sunt cele consemnate pe hârtie.
Terminalele informatice, resursele de comunicații de acces din secțiile de votare și aplicațiile specifice au fost evaluate constant de către specialiștii STS din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii pe timpul desfășurării procesului electoral. Sistemele tehnice puse la dispoziția AEP pentru sprijinirea procesului electoral nu au fost contestate de către organizații, experți sau observatori electorali.”
https://sts.ro/ro/comunicat-de-presa-6/
Aceleași concluzii de regăsesc și în documentul transmis CSAT care a fost postat pe pagina de internet a Administrației Prezidențiale, în urma declasificării, din 04.12.2024: https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193
b) hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 confirmă aspecte care nu făceau obiectul ordinii de zi:
- acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială;
- un candidat la alegerile prezidențiale a încălcat legislația electorală, ca urmare a faptului că a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic. Aceasta în condițiile în care potrivit Legii nr. 334/2006 privind finanțarea campaniilor electorale: autoritatea competentă să constate încălcări ale dispozițiilor acestei legi este Autoritatea Electorală Permanentă (art. 42 alin 1 și art. 54 alin 1); materialele de propagandă electronică online nu se impune a conține codul unic de identificare prevăzute la art. 34 alin. (13) și nu există sancțiune contravențională dacă asemenea materiale de propagandă online nu sunt ”marcate” (potrivit art. 52 alin. (1) raportat la art. 36 alin 2 și 3);
- candidatul a beneficiat de un tratament preferențial (ca vizibilitate pe TikTok), deoarece compania chineză nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC și că este cert că TikTok nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
Aceste mențiuni din hotărârea CSAT sunt contrazise chiar de Nota SRI nr. 00784858 din 02.12.2024 (ulterior ședinței CSAT) declasificată la data de 04.12.2024, în conținutul căreia, la pagina 3, se menționează ”În 22.11.2024, ora 13:47, Tik Tok a transmis AEP confirmarea eliminării postărilor ce fac obiectul Deciziei BEC nr. 175D din 20.11.2024, prin blocarea accesului vizual la acestea de pe teritoriul României, ele rămânând vizibile în alte state și putând fi distribuire”,
Se precizează că membrii CSAT ”au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Pe de o parte, se poate constata că nimic din cele constatate în ședința CSAT nu era cert.
Pe de altă parte, potrivit comunicatului de presă din 04.12.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții:
”Precizări privind declarații publice referitoare la sesizări adresate PÎCCJ în legătură cu modul de desfășurare a procesului electoral
Pentru o corectă informare a cetățenilor și având în vedere solicitările formulate de reprezentanți ai mass-media referitoare la declarații publice și comunicate de presă potrivit cărora au fost transmise către instituția noastră sesizări având ca obiect verificarea unor aspecte de natură a influența corectitudinea procesului electoral, facem următoarele precizări:
Consilul Suprem de Apărare a Țării a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate în cursul zilei de astăzi.
În acest sens, menționăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă.
De asemenea, cu privire la declarațiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfășurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice.”
https://www.mpublic.ro/ro/content/c_04-12-2024-19-12
Mai mult, având în vedere prevederile:
- art. 267 Cod Penal care reglementează infracțiunea de omisiune a sesizării:
”(1) Funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda”,
- Articolul 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații
”În cazul în care din verificările și activitățile specifice prevăzute la art. 9 și 10 rezultă date și informații care indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală.”
în cazul în care personalul din serviciile secrete ale statului român ar fi luat cunoștință cu săvârșirea unor infracțiuni trebuia sesizat parchetul. Însă, PICCJ ne confirmă prin comunicatul din 04.12.2024 că nu a primit astfel de sesizări penale.
Efectul comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale cu privire la hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 a fost acela că a urmat un linșaj mediatic al candidatului Călin Georgescu pe toate canalele media și în mediul online, acesta fiind prezentat ca pro-rus, omul rușilor, rusofil, extremist, neolegionar, omul lui Putin, etc, fapt infirmat ulterior, ca urmare, a mesajelor publice de pe rețeaua de socializare X a cetățenilor americani din echipa noului președinte ales al SUA, Donald Trump.
Or, față de cronologia evenimentelor și comportamentul Președintelui României, avem bănuiala legitimă că scopul convocării ședinței CSAT din data de 28.11.2024 a fost acela de a influența opinia publică cu privire la candidatul Călin Georgescu, precum și rezultatul alegerilor președințiale și scoaterea acestuia din cursa electorală, inclusiv prin exercitarea de presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale a României.
La data de 29.11.2024, dată la care CCR trebuia să soluționeze contestația formulată de Terheș Cristian, aceasta a dat un comunicat de presă potrivit căruia:
” În ziua de 29 noiembrie 2024, Plenul Curții Constituționale, având în vedere că urmează să fie înaintate de către Biroul Electoral Central rezultatele reverificării și renumărării buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, a decis să amâne cauzele pentru data de 2 decembrie 2024, ora 17,00 :
– Cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș (Dosar nr.3671F/2024);
– Confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 ( Dosarul nr.3670F/2024)”
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-29-noiembrie-2024/
La data de 30.11.2024, Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul recepției oferite cu prilejul Zilei Naționale a României (care a avut loc la Palatul Cotroceni și credem că au fost prezenți și judecători ai CCR), a ținut un discurs acesta a ținut să facă trimitere la procesul electoral arătând că:
” Anul acesta a fost unul încărcat electoral. Urmează încă două runde de alegeri, parlamentare și prezidențiale, momente cruciale care vor defini, mai mult decât la alte scrutine din trecut, direcția în care va merge România în următorii ani.
Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru.
Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat.
Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.
Alegerile parlamentare de mâine sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament.
Iar modul în care va arăta această majoritate și, implicit, viitorul Guvern depinde direct de votul dumneavoastră de mâine.
Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației.
De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor.
Dragi români, fiecare vot contează și fiecare cetățean are un rol esențial în conturarea viitorului țării noastre.
Alegem nu doar oameni care să ne reprezinte, ci și valorile și direcția în care vrem să mergem ca națiune.
România trebuie să își consolideze orientarea sa indiscutabilă către valorile europene şi nord-atlantice. Este un parcurs pe care ni l-am asumat și pe care l-am obținut cu mari sacrificii, prin tranziții dureroase.
Nu avem voie să uităm că votul este un drept pentru care semenii noștri au luptat, unii plătindu-l cu sânge, în urmă cu 35 de ani.
Într-o eră în care vedem o creștere alarmantă a extremismului, a populismului și a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrățișează aceste abordări își doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale și răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziție cu cea care reușea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.
Nu există politicieni perfecți și nici personalități mesianice care să fie posesoarele unor soluții miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetățenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toți mai puțină libertate, mai multă suferință, privațiuni și pierderea unor drepturi care acum sunt garantate.”
https://www.facebook.com/AdministratiaPrezidentialaRO/videos/1240722367259600/
https://www.presidency.ro/ro/media/discursul-sustinut-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-in-cadrul-receptiei-oferite-cu-prilejul-zilei-nationale-a-romaniei
Acest discurs al Președintelui Iohannis era în contextul în care începând cu 25 noiembrie au fost proteste de stradă împotriva candidatului Călin Georgescu, iar în mass-media și în online acesta era ca omul rușilor, un fascist, un legionar, că va băga România în război, etc. Prin discursul său, președintele Iohannis a încercat să influențeze intenția de vot a cetățenilor, atât în ceea ce privește alegerile parlamentare, cât și alegerile președințiale.
La data de 02.12.2024, Biroul Electoral Central a întocmit și comunicat către CCR Procesul -verbal nr. 935/ 02.12.2024 privind constatările emise în urma derulării operațiunilor necesare punerii în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea Constituțională a României în Dosarul nr. 3671F/2024 în care a arătat care este rezultatul renumărării parțiale a voturilor (renumărarea voturilor din țară și renumărarea voturilor de la 161 secții de votarea din străinătate
https://prezidentiale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/12/PV_935C.pdf
La data de 02.12.2024, conform comunicatului de presă al CCR, în cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, conferind efectivitate competențelor înscrise în Constituția României, precum și în respectul votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024, judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi:
– respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș;
– confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024;
– organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care participă domnul Călin Georgescu şi doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2024/12/Comunicat-de-presa-2-decembrie-2024.pdf
Facem mențiunea că ședința CSAT a avut loc la data de 28.11.2024, iar potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale în această ședință:
”În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Totodată, hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 era de notorietate, toată presa vorbind despre ea, iar CCR potrivit dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992: ”Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate să comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale”.
Drept urmare, până la data de 02.12.2024, dacă judecătorii CCR considerau că hotărârea CSAT din 28.11.2024 poate să aibă relevanță asupra procesului electoral și asupra soluțiilor pe care le pronunța cu privire la cererea de anulare a alegerilor și de validare a rezultatelor primului tur de scrutin, puteau solicita hotărârea CSAT și documentele care au stat la baza acestora.
În cazul în care considerau că nu au acces la documentele clasificate, puteau să solicite declasificarea și să nu pronunțe soluția de confirmare a rezultatelor primului tur de scrutin, până la declasificare, dacă ar fi considerat că notele informative ale serviciilor secrete care au fost prezentate în ședința CSAT puteau să influențeze procesul electoral.
La data de 03.12.2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 3 decembrie 2024 Hotărârea CCR nr. 31/2024 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024. Potrivit dispozitivului acestei hotărâri, Curtea Constituțională a hotărât:
1. Confirmă și validează rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024, după cum urmează:
– numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente: 18.021.800;
– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 9.465.650;
– numărul total al voturilor valabil exprimate: 9.242.186;
– numărul total al voturilor nule: 223.132;
– numărul de voturi necesare pentru a fi ales Președinte al României, conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: 9.010.901;
– numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat:
Nr. crt. Prenumele și numele candidatului Numărul total al voturilor valabil exprimate obținute
1. Elena-Valerica Lasconi 1.772.500
2. George-Nicolae Simion 1.281.325
3. Ion-Marcel Ciolacu 1.769.760
4. Nicolae-Ionel Ciucă 811.952
5. Hunor Kelemen 416.353
6. Mircea-Dan Geoană 583.898
7. Ana Birchall 42.853
8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru 14.502
9. Sebastian-Constantin Popescu 14.683
10. Ludovic Orban 20.089
11. Călin Georgescu 2.120.401
12. Cristian Diaconescu 286.842
13. Cristian-Vasile Terheș 95.782
14. Silviu Predoiu 11.246
2. Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 se aduce la cunoștință publică.
3. Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
4. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștință prin mass-media.”
La data de 04.12.2024, pe pagina Administrației Prezidențiale a fost postat un Comunicat de presă prin care ni se aducea la cunoștință:
”Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Vă prezentăm în anexă documentele declasificate:
Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20MAI.pdf
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20SIE.pdf
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20SRI%20I.pdf
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20SRI%20II.pdf
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20STS.pdf”
https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193
Aceste documente declasificate comportă mai multe discuții având în vedere dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate:
- Articolul 22
”(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se comunica Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecție.”