PETIȚIE PENTRU EVACUAREA BÂLCIULUI DE LA CURTEA DOMNEASCĂ TÂRGOVIȘTE

Ansamblul Monumental Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște este unul dintre cele mai importante complexe aulice din țara noastră, fiind singura Curte Domnească dintre reședințele voievodale care au existat în capitalele medievale ale Țării Românești care are statutul de muzeu în întregimea ei, după ce, la Curtea de Argeș, Biserica Domnească a fost transformată în biserică de mir. Timp de peste trei secole, începând cu domnia lui Mircea cel Bătrân(1386-1418) și până la voievodul Constantin Brâncoveanu(1688-1714), aici s-au scris pagini importante din istoria țării, s-au emis documente, s-au purtat bătălii, una dintre acestea lăsându-ne până astăzi moștenire ghiuleaua înfiptă în peretele Bisericii Mari Domnești.

Ansamblul monumental cuprinde: Turnul Chindia, ruinele și beciul palatului lui Mircea cel Bătrân, ruinele și pivnițele palatului construit de Petru Cercel, Biserica Mare Domnească, ruinele bisericii paraclis, Biserica Sfânta Vineri, turnul de poartă, ziduri de incintă, precum și urmele, marcate la sol, ale unor construcții care nu s-au mai păstrat decât ca monumente arheologice. Este singura reședință Domnească din Muntenia unde au loc în continuare săpături arheologice, după ce șantierul a fost redeschis în urmă cu câțiva ani. Cercetările desfășurate în campaniile de până acum au oferit noi date menite să îmbogățească istoricul acestei curți domnești, dar și colecțiile muzeului. Așadar, un ansamblu monumental medieval unic, dublat de un foarte valoros și necercetat pe deplin sit arheologic trebuie să beneficieze de toate măsurile de protecție prevăzute de reglementările în vigoare referitoare la protejarea monumentelor istorice și a siturilor, la care adăugăm obligațiile care revin din statutul de muzeu, în conformitate cu legislația aferentă.

Potrivit Legii Muzeelor și Colecțiilor Publice, proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor şi colecţiilor publice au, printre altele, următoarele obligaţii:
„a) să asigure integritatea, securitatea, conservarea şi restaurarea bunurilor clasate în patrimoniul cultural naţional mobil care fac obiectul patrimoniului muzeal;
f) să prevină folosirea patrimoniului muzeal în alte scopuri decât cele prevăzute de reglementările legale în vigoare.”

Ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 378/2001 prevede că:

”Statul garantează și asigură protejarea patrimoniului arheologic în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.
Ministerul Culturii și Cultelor este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care răspunde de elaborarea strategiilor și normelor specifice de cercetare în vederea protejării patrimoniului arheologic și care urmărește aplicarea acestora.”

Legea nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice explică ce este un ansamblu, respectiv - „grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;”

De asemenea, același act normativ prevede că:

„Monumentele istorice proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date în administrare instituţiilor publice, pot fi concesionate, date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închiriate, în condiţiile legii, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.”

Toate reglementările de mai sus sunt încălcate acum pentru Curtea Domnească de la Târgoviște în cadrul evenimentului intitulat „Crăciun la Turn”, organizat de Consiliul Județean Dâmbovița prin Centrul Județean de Cultură Dâmbovița. Pe tot parcursul lunii decembrie, destinația firească a o parte însemnată din Curtea Domnească a fost schimbată spre a găzdui: un patinoar, scenă, căsuțe destinate comerțului, mașini parcate în incinta curții, generatoare electrice de mari dimensiuni, totul asezonat cu decorațiuni și iluminat festiv de prost gust, care dau zonei înfățișarea unui veritabil bâlci sătesc. Nu doar vizitatorii care achită bilet de intrare la muzee trebuie să suporte zgomotul, poluarea vizuală și fonică, dar inclusiv locuitorii din zonă, întrucât ansamblul se află situat într-o zonă de case, pe Calea Domnească, la rându-i inclusă pe Lista Monumentelor Istorice ca Ansamblu Urban. Pentru a pregăti terenul care face parte din grădina curții, s-a utilizat un utilaj de mari dimensiuni, un excavator, fără să se țină cont de protejarea vestigiilor istorice din subteran. Generatoarele electrice au fost mai mari decât dimensiunea porții, astfel încât a fost nevoie să fie ridicate peste nivelul acesteia. Totodată, din cauza greutății foarte mari a generatoarelor transportate acolo, a apărut o fisură în aleea de acces către Turn, dinspre Calea Domnească, alee reabilitată anul acesta în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene. Tot spațiul verde existent în imediata vecinătate a Turnului s-a transformat acum în noroiul prin care înoată vizitatorii din bâlci.

În seara de 1 decembrie, de Ziua Națională a României, batjocura la adresa acestui simbol național, a atins cote inimaginabile, când la Curtea Domnească au răsunat manele cântate de taraful invitat pe bani publici să susțină un spectacol grotesc. În chiar curtea voievodală unde s-au dat atâtea bătălii și unde-și dorm somnul de veci eroi ai țării este acum paranghelie în toată regula. Timp de o lună de zile activitatea muzeului va fi perturbată de acest târg cu care trebuie să împartă aceeași curte. Trebuie precizat de asemenea că se încasează venituri din aceste activități care nici măcar nu au legătură cu muzeul, ci cu o altă societate din subordinea Consiliului Județean Dâmbovița, Carpatmontana și evident cu comercianții, respectiv proprietarul acelui patinoar instalat lângă turn.

Solicităm evacuarea imediată a bâlciului de la turn și oprirea supliciului la care este expusă Curtea Domnească de la Târgoviște.

Dealtfel, Asociația Târgoviștea Restaurată a atras atenția asupra poblemelor care vor apărea odată cu desfășurarea acestui eveniment și a transmis o scrisoare de protest către Ministerul Culturii și Identității Naționale, însă, așa cum îi este obiceiul, instituția menționată a transmis solicitarea către Direcția Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului Dâmbovița de unde nici până la această oră nu am primit răspuns. Redăm, în cele ce urmează conținutul scrisorii de protest și vă rugăm să semnați această petiție spre a transmite o nouă adresă către Ministerul Culturii, în speranța că se vor lua măsuri înainte de a fi prea târziu.

Asociația „Târgoviștea restaurată” își exprimă consternarea și protestul față de intenția Consiliului Județean Dâmbovița de organizare a sărbătorilor de iarnă la Curtea Domnească de la Târgoviște. Deschiderea în incinta celui mai important ansamblu monumental medieval al Țării Românești a unui târg de Crăciun (cu tot ceea ce implică acesta din punct de vedere gastronomic, olfactiv și al salubrității), a unui patinoar public și a unei scene pe care vor evolua formații muzicale și chiar un taraf (!!!) de muzică lăutărească, precum și iluminarea și sonorizarea improprii, contrare reglementărilor UNESCO și normelor naționale și internaționale în vigoare referitoare la monumentele istorice, constituie nu doar o impietate adusă memoriei colective naționale și locale – care conservă amintirea marilor figuri ale voievozilor Țării Românești și a deciziilor de o importanță decisivă pentru trecutul acestei țări adoptate în palatele și edificiile reședinței domnești – și o dovadă a lipsei unor elementare noțiuni de istorie și de patrimoniu cultural, dar și un risc major cu privire la integritatea monumentelor pe care nu întâmplător nicio autoritate nu și l-a asumat anterior. Care ar fi, de exemplu, consecințele declanșării unui incendiu în vecinătatea Bisericii Mari Domnești, cu fresca sa de o valoare inestimabilă, sau a monumentelor începute din vremea lui Mircea cel Bătrân și continuate de Alexandru Aldea, Vlad Dracul, Vlad Țepeș, Petru Cercel, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu, pentru a-i numi numai pe câțiva dintre cei mai importanți? Nicio măsură, oricât de strictă, nu poate garanta că un asemenea scenariu, cu consecințe pe care nicio instituție responsabilă nu și le poate asuma, nu s-ar putea întâmpla în condițiile aglomerației și a prezenței unor mari consumatori de energie electrică, având în vedere și evenimentele recente petrecute nu doar în mai îndepărtata Capitală a Luminilor, dar și la cetatea Râșnov sau mănăstirea medievală de la Nucet, în imediata apropiere a Târgoviștei.

Curtea voievodală de la Târgoviște nu se poate transforma într-un kitsch cultural de cel mai prost gust, într-un bâlci în care se amestecă de-a valma băuturile calde cu taraful, ciocolata cu muzica pop, nici într-o arenă de defilare a colindătorilor care să fie primiți de aspiranții de fotolii voievodale din fruntea județului și a orașului într-o scenografie care aduce în amintire traumele regimurilor dictatoriale recente, condamnate de Parlamentul României, de care speram să ne fi despărțit definitiv.

Supusă unui asediu urbanistic fără precedent, parazitată de chioșcuri, restaurante, terase, blocuri de locuințe și, mai nou, de nocturnele unui stadion care afectează major integritatea ansamblului monumental, Curtea Domnească nu poate deveni ea însăși un soi de local în aer liber, nici scenă de taraf sau platformă pentru a clădi imaginea unor personaje politice locale: aceasta trebuie să rămână deschisă iubitorilor de istorie, vizitatorilor, celor care, asemenea lui Vasile Cârlova, percep aceste ziduri „de cuvinte și de idei izvor”, sau care, precum Grigore Alexandrescu, trăiesc la umbra „mormintelor cu suvenire grele” „gloria străbună şi umbra de eroi”.

Solicităm, prin urmare, anularea cu efect imediat a proiectului Consiliului Județean Dâmbovița „Crăciun la Turn” și repunerea ansamblului monumental în circuitul turistic obișnuit în luna decembrie, iluminarea sa corespunzătoare, potrivit normelor internaționale, și protejarea acesteia față de orice agresiune fonică sau vizuală. De asemenea, adresăm cerința firească ca orice decizii majore care privesc Curtea Domnească să fie adoptate în condițiile consultării reale cu societatea civilă, astfel încât să evităm repetarea unor decizii de o gravitate asemănătoare.

Asociația Târgoviștea Restaurată    Contactați autorul petiției