O FLOARE PENTRU DOAMNA ÎNVĂŢĂTOARE

Cu toţii am fost copii şi am păşit sfioşi, emoţionaţi, nedumeriţi, dar mândri de ghiozdanul nostru, în prima zi de şcoală. Flori, emoţii, bucurie...speranţă!

Vă mai aduceţi aminte? Am fost întâmpinaţi cu căldură si un zâmbet cald de cea care urma să ne călăuzească paşii în următorii ani de şcoală: doamna învăţătoare, mai simplu, ,,Doamna''.

An de an am crescut alături de ea şi prin ea, apoi am prins aripi să zburăm mai departe, cât mai departe...

Când ne-am despărţit, în colţul ochilor noştri licărea o lacrimă. Era lacrima recunoştinţei ! I-am dăruit Doamnei o floare. Atunci, lacrima noastră şi a ei s-au contopit. Era împlinirea! Misiunea doamnei  învaţătoare se oprea aici, dar a noastră abia începea...

Şi acum după mulţi ani de-atunci, părinte fiind, îmi duc copilul la şcoală, retrăind alături de el aceleaşi emotii. Şi vreau să-i ofer ,,DOAMNEI'' , o floare. Dar, ciudat! ,,Cineva '' , îmi şopteşte că nu am voie, că este considerată această nevinovată floare drept ,, MITA''.

Cum???  Am atins absurdul?!... Ne-am pierdut minţilte???... Floarea mea a ajuns un corp delict!!!...

Bine ,,domnilori'', dar cu sentimentele noastre, cu amintirile noastre, cu trăirile noastre, ce faceţi? Unde le încadraţi, în ce articol din  CODUL PENAL???... pentru că, daţi-mi voie să cred că, măcar pe acestea mai sunt încă stăpân!

Iar cei care au aceleasi amintiri,  sentimente şi convingeri, îi rog să mi se alăture, luând atitudine şi să semnăm împreună petiţia ,, O FLOARE PENTRU DOAMNA ÎNVAŢĂTOARE''!

GABRIELA CALITESCU    Contactați autorul petiției