NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !
NU SUNTEM DE ACORD SĂ FIE ÎNFIINŢATĂ “CASA REGALĂ A ROMÂNIEI” prin act normativ, NU VREM să fie finanţată din bani publici şi NU ACCEPTĂM să-i fie acordate privillegii din bunurile ce aparţin statului român!
Această petiţie va fi trimisă către Senatul României și Camera Deputaților, în cadrul dezbaterii publice a propunerii legislative privitoare la înfiinţarea şi funcţionarea "Casei Regale a României", dar o voi trimite şi următorilor destinatari:
- CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS-WERNER IOHANNIS
- CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT DIN SENATUL ROMÂNIEI
- CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL DIN SENATUL ROMÂNIEI
- CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR ALDE (Alianţa liberalilor şi democraţilor) DIN SENATUL ROMÂNIEI
- CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT DIN CAMERA DEPUTAŢILOR
- CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL DIN CAMERA DEPUTAŢILOR
- CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR ALDE (Alianţa liberalilor şi democraţilor) DIN CAMERA DEPUTAŢILOR
Subsemnaţii semnatari ai prezentei petiţii, ne exercităm dreptul de petiţionare prevăzut în disp. art.51 din Constituţia României şi vă solicităm ca PROPUNEREA LEGISLATIVĂ, referitoare la înfiinţarea şi organizarea “CASEI REGALE A ROMÂNIEI” ca persoană juridică de utilitate publică, SĂ FIE RETRASĂ, de îndată, şi SĂ OPRIŢI ORICE DEMERS CU PRIVIRE LA ÎNFIINŢAREA “CASEI REGALE A ROMÂNIEI” PRIN ACT NORMATIV.
Conform prevederilor cuprinse în propunerea legislativă publicată pe site-ul Senatului României la acest link https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L493FG.pdf, expunerea de motive fiind publicată la acest link https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L493EM.pdf, (în anul 2016, a fost postat un proiect de lege pe site-ul Secretariatului General al Guvernului la acest link http://sgg.gov.ro/legislativ/docs/2016/06/6p_q01rng9tbm8vdz2jk.pdf), “CASA REGALĂ A ROMÂNIEI” va avea personalitate juridică şi VA DEVENI O INSTITUŢIE DE UTILITATE PUBLICĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI REPUBLICAN DIN ROMÂNIA.
Dacă legea va fi adoptată, Statutul de persoană juridică de utilitate publică ar aduce Casei Regale următoarele BENEFICII:
- Palatul Elisabeta va fi sediul Casei Regale a României, pe care va putea să-l folosească gratuit în următorii 49 de ani, cu păstrarea dreptului de proprietate publică a statului.
- Cheltuielile curente pentru funcţionarea Casei Regale vor fi suportate din fonduri publice.
- Şeful Casei Regale va avea poziţie de demnitate publică şi va primi o indemnizatie lunară ca a unui fost şef de stat, în cuantum de peste 16.000 de lei brut (75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu, conform art.2 lit.d din Legea nr.406/2001, ce poate fi găsită la acest link http://www.presidency.ro/files/documente/Legea_406-2001.pdf).
- Casa Regală va avea un serviciu administrativ format din cel mult 20 de persoane, care vor fi plătite de la bugetul de stat, dar cu posibilitate de a atrage bani şi din surse private.
În prezent, Regele Mihai primeşte indemnizaţie ca fost şef de stat, în cuantum lunar de aproximativ 16.000 lei, iar Palatul Elisabeta este locuinţa de protocol a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, în condiţile Legii nr.406/2001:
" ART. 2 Persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi: a) folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de resedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Paza, potrivit reglementărilor în vigoare.
ART. 4 (1) Persoanele beneficiare de prevederile prezentei legi îşi pierd drepturile acordate în cazul săvârşirii unei infracţiuni, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la o pedeapsa privativă de libertate. (2) Locuinţa de protocol acordată potrivit art.2 lit. a) NU poate fi resedinţa pe care titularul a avut-o ca Preşedinte al României în funcţie. (3) Membrii de familie ai titularului beneficiază de dreptul de folosinţa gratuită, potrivit art.2 lit. a), numai pe durata vieţii titularului şi vor elibera locuinţa în termen de 60 de zile."
Este important să fie observată reglementare din art.4 alin.(4) rap. la art.2 lit. a) din Legea nr.406/2001, potrivit căreia LOCUINŢA DE PROTOCOL ce este dată în folosinţă gratuită persoanei care a avut calitatea de şef al statului român, NU POATE FI RESEDINŢA PE CARE TITULARUL A AVUT-O CÂND A FOST ÎN FUNCŢIE.
Prin urmare, se constată că, în dispreţul acestor prevederi legale foarte clare, Regelui Mihai i-a fost stabilită locuinţa de protocol la “Palatul Elisabeta”, care a fost reşedinţa pe care Regele Mihai a avut-o în calitate de şef al statului, ceea ce, în mod evident, a creat un privilegiu comparativ cu ceilalţi şefi de stat care, aşa cum e prevăzut în Legea nr.406/2001, au primit locuinţe de protocol diferite de reşedinţele pe care le-au avut ca Preşedinţi ai României în funcţie.
Precizăm, în mod ferm, că nu suntem de acord ca autorităţile statului român să înfiinţeze “CASA REGALĂ A ROMÂNIEI” ca INSTITUŢIE DE UTILITATE PUBLICĂ, cu finanţare de la bugetul statului român pe toată perioada funcţionării ei, NU suntem de acord să-i fie încredinţate bunuri ce aparţin statului român şi NU acceptăm acordarea unor privilegii din bani publici pentru reprezentanţii instituţiei denumită “CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”.
Având în vedere că este vorba despre un proiect de lege postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, scopul fiind acela ca oricare cetăţean român să-şi prezinte propunerile şi observaţiile în cadrul dezbaterii publice cu privire la înfiinţarea „Casei Regale a României”, anexez în format „pdf” toate comentariile pe care le-au scris unii dintre semnatarii petiţiei intitulată «NU VREM "CASĂ REGALĂ" înfiinţată şi FINANŢATĂ din bani publici !».
EXISTĂ MOTIVE DE NECONSTITUŢIONALITATE constatate în Decizii ale Curţii Constituţionale, ce sunt valabile pentru proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”.
In ceea ce priveşte Legea de înfiinţare a "Casei Regale a României", SUNT VALABILE MOTIVELE DE NECONSTITUŢIONALITATE STABILITE DE CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI (CCR) în DECIZIA nr.600 din 9 noiembrie 2005 cu privire la constituţionalitatea Legii pentru reglementarea situaţiei juridice a unor bunuri care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I, DECIZIA nr.970 din 31 octombrie 2007 referitoare la sesizarea asupra neconstituţionalităţii Legii privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu, precum şi cele din DECIZIA nr.755 din 16 decembrie 2014.
MOTIVE din DECIZIA CCR nr.600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial nr.1.060 din 26 noiembrie 2005, APLICABILE în legătură cu proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”: “1. Chiar în absenţa unei prevederi prohibitive exprese, ESTE DE PRINCIPIU CĂ LEGEA ARE, DE REGULĂ, CARACTER NORMATIV, natura primară a reglementărilor pe care le conţine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale. Aşa cum rezultă din chiar titlul său, legea dedusă controlului are ca obiect de reglementare situaţia juridică a unor bunuri, identificate nu doar prin nominalizarea lor in terminis ori prin enunţarea unor criterii de identificare, cât mai ales prin precizarea apartenenţei lor la patrimoniul unei anumite persoane, fostul suveran al României, Mihai I. Indicarea apartenenţei bunurilor în chiar titlul legii nu are însă exclusiv finalitatea unui criteriu de identificare, de vreme ce acestea ar fi putut fi la fel de bine identificate prin simpla menţiune că fac parte din domeniul Peleş, ci în primul rând pe aceea de evidenţiere a raţiunii intuitu personae a reglementării. Or, ÎN MĂSURA ÎN CARE DOMENIUL DE INCIDENŢĂ A REGLEMENTĂRII este astfel determinat, aceasta ARE CARACTER INDIVIDUAL, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, CI, de plano, ÎNTR-UN SINGUR CAZ PRESTABILIT FĂRĂ ECHIVOC. […] ÎN IPOTEZA ÎN CARE, însă, REGLEMENTAREA SPECIALĂ, diferită de cea constitutivă de drept comun, ARE CARACTER INDIVIDUAL, FIIND ADOPTATĂ INTUITU PERSONAE, EA ÎNCETEAZĂ DE A MAI AVEA LEGITIMITATE, DOBÂNDIND CARACTER DISCRIMINATORIU ŞI, PRIN ACEASTA, NECONSTITUŢIONAL.Curtoazia şi respectul pe care le impune o personalitate de amplitudinea celei a fostului suveran al României nu pot fi convertite juridic în argumente de natură să impună şi să justifice instituirea unui regim juridic reparatoriu intuitu personae, în absenţa consacrării unui statut juridic privilegiat sau, cel puţin, diferit de acela al celorlalţi cetăţeni, în ceea ce îl priveşte. Or, Constituţia - singura care o putea face - nu numai că nu prevede nimic în acest sens, ci, dimpotrivă, înţelege să prohibească o asemenea reglementare, aşa cum rezultă din prevederile art.4 alin.(2), potrivit cărora "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, FĂRĂ DEOSEBIRE de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, DE AVERE sau DE ORIGINE SOCIALĂ", precum şi din cele ale art.16 alin.(1), în termenii căruia "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".Aşa fiind, Curtea constată că Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor bunuri care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I, contravine principiului constituţional al egalităţii între cetăţeni, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este, sub acest aspect, în totalitate neconstituţională. 2. Prin definiţie, LEGEA, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia. SOLUŢIA LEGISLATIVĂ ADOPTATĂ PE CALEA PREZENTEI LEGI NU UTILIZEAZĂ CA PREMISĂ O ANUMITĂ REALITATE SOCIALĂ, aşadar un "dat" obiectiv, CI O PREALABILĂ ÎNŢELEGERE, altfel spus, UN ACORD DE VOINŢĂ ÎNTRE FOSTUL SUVERAN ŞI GUVERN, REALIZAT PRACTIC PE CALE DE OFERTĂ ŞI ACCEPTARE. […]”
MOTIVE din DECIZIA CCR nr.970 din 31 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr.796 din 22 noiembrie 2007 (https://www.ccr.ro/files/products/D0970_07.pdf), APLICABILE în legătură cu proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”: “Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulată, prevederile legii criticate, prin raportare la dispoziţiile din Constituţie incidente, Curtea Constituţională constată că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată şi urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente: ASUPRA UNOR ASPECTE CONSTÂND ÎN REGLEMENTAREA PRIN LEGE A UNEI SITUAŢII CU CARACTER PERSONAL, precum şi invocarea încălcării prevederilor constituţionale ale art.4 alin.(2) şi ale art.16 alin.(1), Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr.600 din 9 noiembrie 2005. Cu acel prilej, în esenţă, S-A STATUAT CĂ, şi «ÎN ABSENŢA UNEI PREVEDERI PROHIBITIVE EXPRESE, ESTE DE PRINCIPIU CĂ LEGEA ARE, DE REGULĂ, CARACTER NORMATIV, NATURA PRIMARĂ A REGLEMENTĂRILOR PE CARE LE CONŢINE FIIND DIFICIL DE CONCILIAT CU APLICAREA ACESTORA LA UN CAZ SAU LA CAZURI INDIVIDUALE», că «ESTE DREPTUL LEGIUITORULUI DE A REGLEMENTA ANUMITE DOMENII PARTICULARE ÎNTR-UN MOD DIFERIT DE CEL UTILIZAT ÎN CADRUL REGLEMENTĂRII CU CARACTER GENERAL SAU, ALTFEL SPUS, DE A DEROGA DE LA DREPTUL COMUN, PROCEDEU LA CARE, DE ALTFEL, S-A MAI APELAT ÎN ACEASTĂ MATERIE», precum şi că, ÎN IPOTEZA ÎN CARE «REGLEMENTAREA SPECIALĂ, DIFERITĂ DE CEA CONSTITUTIVĂ DE DREPT COMUN, ARE CARACTER INDIVIDUAL, FIIND ADOPTATĂ INTUITU PERSONAE, EA ÎNCETEAZĂ DE A MAI AVEA LEGITIMITATE, DOBÂNDIND CARACTER DISCRIMINATORIU ŞI, PRIN ACEASTA, NECONSTITUŢIONAL». Aşa fiind, urmează să se constate că şi prezenta lege, care instituie un regim juridic intuitu personae, contravine, pentru considerentele reţinute în decizia menţionată, dispoziţiilor constituţionale ale art.4 alin.(2) şi ale art.16 alin.(1) şi, în consecinţă, este neconstituţională.”
MOTIVE din DECIZIA CCR nr.755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr.101 din 9 februarie 2015, APLICABILE în legătură cu proiectul de lege privind „CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”: “23. Cu privire la incidenţa art.16 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, PRINCIPIUL EGALITĂŢII ÎN DREPTURI PRESUPUNE INSTITUIREA UNUI TRATAMENT EGAL PENTRU SITUAŢII CARE, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT, NU SUNT DIFERITE (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, SITUAŢIILE în care se află anumite categorii de persoane trebuie SĂ DIFERE ÎN ESENŢĂ PENTRU A SE JUSTIFICA DEOSEBIREA DE TRATAMENT JURIDIC, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr.86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr.573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr.366 din 25 iunie 2014).
Cel puțin un adevăr este recunoscut de către deputatul Dragnea și senatorul Tăriceanu, semnatarii propunerii legislative (la pagina 2): FOSTUL REGE MIHAI I A DOMNIT DOAR ÎN PERIOADA 1927-1930, fiindcă ÎN PERIOADA 1940-1947 A OCUPAT TRONUL ROMÂNIEI ÎN MOD NECONSTITUŢIONAL. Deci, „ABDICAREA” FOSTULUI REGE MIHAI I A FOST O FORMALITATE ILEGALĂ, FIINDCĂ MIHAI DE HOHENZOLLERN SIGMARINGEN NU ERA REGE ÎN 1947 și NU AVEA DIN CE FUNCŢIE SĂ ABDICE, CONFORM CONSTITUŢIEI DIN 1923.
PROPUNEREA LEGISLATIVĂ e la acest link pe site-ul Senatului României: https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L493FG.pdf
Conform informaţiilor existente pe site-ul Wikipedia (https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mihai_I_al_României), MIHAI DE HOHENZOLLERN SIGMARINGEN (fostul Rege Mihai I) S-A NĂSCUT LA DATA DE 25 OCTOMBRIE 1921 şi a domnit în perioada 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 (predecesor Ferdinand I, succesor Carol al II-lea), adică de la vârsta de 5 ani şi 8 luni până la vârsta de 8 ani şi 7 luni, iar a doua oară a domnit în perioada 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947 (predecesor Carol al II-lea), adică de la vârsta de 18 ani şi 10 luni până la vârsta de 26 ani şi 2 luni.
În data de 29 martie 1923, Parlamentul a adoptat CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, ce a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 1923.
Conform art.83 alin.(2) din Constituţia României din anul 1923, “REGENŢA va exercita totdeodată şi tutela succesorului Tronului în timpul minorităţii lui”, iar în art.82 al Constituţiei din 1923 s-a stabilit că Regele este major la vârsta de optsprezece ani împliniţi, iar ÎNAINTE DE suirea sa pe Tron, el va depune un jurământ:
“ART. 82
Regele este major la vârsta de optsprezece ani împliniţi.
La suirea sa pe Tron, el va depune mai intâiu în sânul Adunărilor întrunite următorul JURĂMÂNT: «Jur a păzi Constituţiunea şi legile poporului român, a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului».”
JURĂMÂNTUL la care se face referire în prevederile imperative ale art.82 din Constituţia României din anul 1923, NU A FOST DEPUS DE CĂTRE MIHAI DE HOHENZOLLERN SIGMARINGEN, ceea ce conduce la concluzia evidentă că acesta NU A FOST REGE în perioada 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947 (după împlinirea vârstei de 18 ani), în conformitate cu prevederile constituţionale ce erau în vigoare pe perioada în care se susţine că ar fi fost “Rege al României”, deoarece SUIREA SA PE TRON SE PUTEA REALIZA NUMAI DUPĂ DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI prevăzut în art.82 al Constituţiei României din 1923.
Contăm că vă veţi exercita autoritatea instituţională pe care o reprezentaţi în interesul tuturor românilor şi avem speranţa că solicitările noastre vor reuşi să vă determine să le luaţi în considerare şi să faceţi demersurile necesare pentru a OPRI ÎNFIINŢAREA, PRIN ACT NORMATIV, A “CASEI REGALE A ROMÂNIEI”, aşa cum s-a propus în propunerea legislativă publicată pe site-ul Senatului României.
Cu stimă!
Notă: Consiliul Legislativ NU a luat în considerare prevederile cuprinse în Consttuţia din 1923 şi nici cele din Constituţia României revizuită în 2003, situaţie în care a acordat un aviz favorabil pentru propunerea legislativă, ce a fost publicat la acest link: https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L493LG.pdf
Dragi susţinători ai petiţiei, NOILE INFORMAŢII şi RĂSPUNSURILE PRIMITE la petiţiile pe care le voi trimite, LE GĂSIŢI ÎN SECŢIUNEA "ANUNŢURI", la acest link: http://www.petitieonline.com/a/153337
Pentru informațiile false cuprinse în Expunerea de motive a propunerii legislative, voi sesiza DNA și PÎCCJ.
De asemenea, voi sesiza PÎCCJ pentru a solicita instanței de contencios administrativ să anuleze HG prin care Palatul Elisabeta a fost atribuit, în mod nelegal, fostului Rege Mihai I ca locuință de protocol, chiar dacă în acel imobil a fost reședința regală (la adoptarea HG, a fost încălcat art.4 alin.(4) rap. la art.2 lit. a) din Legea nr.406/2001).
PROCURORII VOR AVEA OCAZIA SĂ DEMONSTREZE DACĂ APĂRĂ INTERESELE GENERALE ALE SOCIETĂȚII, așa cum sunt obligați prin disp. art.131 din COnstituția României.
Monica Petruţ Contactați autorul petiției