Masacru ecologic STOP exploatarii gazelor de sist in BARLAD

http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRUI20neTfGgufgNgNpsLD5ovu2lYpXiTmpUAPbvm4aBwWDL-aXLgGazele de șist. Bani și boală la Bârlad,

Rezultatul este tentant: scăderea la jumătate a dependenței Europei de gazul rusesc. Dacă, acum, 27% din gazul european vine din Rusia, exploatarea gazelor de șist ar coborî acest nivel la 13%. Însă, înainte de se lăsa tentată de rezultat, societatea trebuie să testeze metodele, mijloacele care conduc la el. Vorbim inclusiv de societatea românească.

Polonia și Ucraina au mari rezerve de gaze de șist, dar resurse însemnate s-ar găsi și în România, Bulgaria și Ungaria. Dacă Polonia a ales să exploateze gazele de șist printr-o companie de stat, în celelalte state menționate au intrat în joc "privații". Gigantul Chevron, o companie de miliarde de dolari din SUA, ungurii de la Mol și Midia Resources, reprezentanta în România a companiei Sterling Resources (companie petrolieră din Canada).

Iată perimetrele în care se face explorare, în vederea stabilirii valorii zăcământului și, implicit, a oportunității de a exploata gazele de șist:

- perimetru din BÂRLAD, pentru care firma Chevron România Exploration and Production SRL are un acord în vigoare, preluat prin transfer în anul 2011, de la firma Regal Petroleum SRL;

- perimetrele: ADAMCLISI, COSTINEȘTI şi VAMA VECHE, din Dobrogea de sud, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu Chevron România Exploration and Production SRL, aflate în curs de aprobare prin HG;

- perimetru la sud de CRAIOVA, pentru care firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând şi ea intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale (gaze de șist).

- perimetre în VOIVOZI şi ADEA, din Câmpia Panonică, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector - inclusiv gaze de șist), semnate cu firma Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu S.C. Expert Petroleum S.R.L., aflate în curs de aprobare prin HG;

Articol recomandat: Gazele de şist. Ce pierde şi ce câştigă România din exploatarea lor

Dintre aceste patru zone, cea mai prielnică pentru foraj pare a fi cea din Bârlad. Însă sunt două probleme: metoda de forare și istoria nu prea luminoasă a Chevron. Le luăm pe rând.

Forarea după gazele de șist: 596 de substanțe chimice, unele cancerigene

Metoda folosită se numeşte fracturare hidraulică şi implică folosirea de apă, aditivi şi nisip. Se face un foraj până în stratul din care se exploatează gazul de şist, aflat sub nivelul de la care este extras gazul convenţional. Forajul acesta necesită mii de kilolitri de apă şi, cel mai grav, rocile sunt fisurate cu substanţe chimice periculoase. Aceste substanţe ar putea ajunge în pânza freatică, acuză unele organizaţii de mediu.

Într-o declarație din decembrie 2011, redată de Reuters, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruți, spunea că România trebuie să creeze cadrul legislativ pentru înființarea sectorului de exploatare a gazului de șist. Înainte de crearea unei astfel de legi, un grup format din 10 deputați și senatori PSD a venit cu o "propunere legislativă privind interzicerea explorărilor și exploatărilor perimetrelor cu zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea ) hidraulică și anularea licențelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la această tehnică".

Scopul inițiativei poate fi unul uman, dar și unul electoral. Altfel spus, cei 10 reprezentanți ai opoziției fie au sesizat consecințele grave ale acestei metode, fie se așteaptă ca luarea de poziție să aducă un mic succes electoral pentru partidul lor. Fie ambele. Cert este că, în expunerea de motive, se arată că metoda de extracție implică folosirea a "596 substanțe chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute astăzi ca fiind cancerigene)". Asta ar însemna poluarea pânzei freatice, cu consecințe majore în agricultură și acvacultură.

Chevron se apără: aditivi "reglementați în UE" pentru extragerea de gaze de șist

În schimb, într-un interviu acordat publicației economice Bursa, Tom Holst, directorul pentru România al Chevron spunea: "Aditivii utilizaţi în acest proces sunt cei folosiţi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi în statele membre UE". Mai mult, Holst adăuga că "Chevron protejează acviferele subterane de fluidele de fracturare şi de gaze prin căptuşirea sau "cămăşuirea" sondelor cu straturi multiple de oţel şi ciment".

Însă, un eveniment foarte important a avut în februarie 2011, când presa americană a acordat o atenție sporită unui caz interesant: un primar din Texas, Calvin Tillman, a hotărât să părăsească sătucul cu 200 de suflete pe care îl conducea, Dish.

Primarul care și-a părăsit satul din cauza gazelor de șist

Ales în 2007, primarul a decis să plece după ce a văzut că micuții lui se trezeau cu sângerări nazale. Nu erau singurii care au sesizat că ceva ciudat se întâmplă: locuitorii din zonă se plângeau de tulburări circulatorii, amețeli și sângerări. Dish se află în apropierea unui important zăcământ de gaze de șist. În localitate sunt 60 de sonde folosite pentru exploatare. Prima sondă a început să lucreze în 2005.

Studiile de aer au arătat că deasupra zăcământului Barnett, din apropiere de Dish, nivelul de benzen este mult prea ridicat. Produsul chimic este cancerigen, atrag atenția specialiștii. Primarul a luat decizia de a se muta destul de greu, abia după ce fiul său de cinci ani a avut mari probleme.

Copilul s-a trezit în mijlocul nopții, chinuit de abundente sângerări nazale. "Avea mâinile pline de sânge, era sânge pe pereți - casa noastră arăta de parcă avusese loc o crimă în ea", spunea Tillman, într-un interviu acordat The Huffington Post.