Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei

Având în vedere atacurile lipsite de orice urmă de bun simț, venite dimineață, prânz și seară din partea dlui. Călin Valentin Cătălin, mă simt nevoit să am o replică.

Astfel de dejecții vin din frustrarea nebăgării în seamă. Din luna februarie personajul în cauză și cu mine nu am mai discutat, ca urmare a unor bârfe la adresa mea împrăștiate cu mult sârg de trâmbițașul de serviciu. Nu mă mir, pentru că omul bârfește până și persoanele foarte apropiate lui (nu le nominalizez, din respect pentru acestea). Iar reacții de copil crizat are de fiecare dată când nu primește ceea ce își dorește.

Ce se întâmplă? Investiția de timp și disponibilitate a domnului creator de scandaluri, din păcate, nu s-a finalizat pozitiv pentru el. Certitudinea că va deveni director de comunicare la CPR, s-a spulberat. A fost ocupată și funcția de consultant PR - altă dezamăgire. În SANITAS nu a reușit să obțină niciun post, în ciuda lobby-ului puternic făcut pentru ei. După 7 ani de supervizare neterminată, izgonit din C.N. Ion Neculce şi fără perspective, domnul în cauză își varsă amarul în toate direcțiile - totul în funcție de interes și pe fondul unei personalități cu probleme, dar și al unor abilități cognitive deficitare. De ce spun asta? Pentru că domnul în cauză a picat cu brio testarea psihologică ce reprezenta începutul concursului pentru ocuparea unui post de ofițer psiholog la penitenciarul Giurgiu, în martie 2017.

Așadar, perspective 0, venituri 0 = disperare la cote maxime.

Din perspectivă personală, bine ar fi ca acest guru, care practică profesia fără drept, de 5 ani, să fie puțin mai adecvat statutului său trecut, prezent și viitor.
Adică, ce făcea dl. Călin în 2004? Se apăra în fața instanței penale pentru acuzații destul de grave: loviri și alte violențe, amenințare și sechestrare de persoană.
Ce făceam eu în 2004? Lucram la documentele care au pus colegiul pe picioare.
Diferențe mari aș zice...și mă opresc la acestea.

Deci, ce face când este supărat pe viață? Aruncă mizerii!
Am înțeles! Logica este simplă (complexă nu poate fi)! Acesta este modul său de a-și manifesta sprijinul pentru actuala conducere. Prin discreditarea mea, vizează decredibilizarea mesajelor mele, în speranța că așa va intra în grațiile factorilor de decizie din Colegiu. E în regulă! De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!

Cu un astfel de om, aflat într-un delir confabulatoriu, nu este cazul să interacționez mai mult decât am făcut-o prin intermediul acestui mesaj. Înțeleg că suferă, dar nu am ce să fac!

În încheiere, îl sfătuiesc pe dl. Călin să își vadă de procesele pe care le are acum în instanță - cred că acoperișul său ar trebui să fie mai importat pentru el, decât persoana mea.

Cu imensă dezamagire,

Edmond Cracsner