Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei

,,Catalin Nedelcea  

Ce il motiveaza pe ILS? In momentul acesta simt nevoia sa completez putin tabloul discutiilor despre CPR, ca sa fie clar pentru toata lumea ce poate explica insistenta dementa a lui ils de fi stapanul absolut al CPR. Scuze pentru cititorii care nu sunt interesati de subiect. Asa cum ne arata mai multe postari facute zilele trecute pe grupurile care discuta situatia existenta la CPR, interesul cel mai important al lui ils & co nu vizeaza in principal cei peste 1 milion si cateva sute de mii de euro incasati anual de CPR din cotizatii si taxe, ci piata de servicii de formare pentru psihologi (a nu se confunda cu piata de servicii psihologice). Cu alte cuvinte, oamenii astia au transformat psihologii intr-o masa de cumparatori de atestate, sursa de venit pe care sperau s-o poata mulge pe viata. Cum au facut asta? Prin: 1. infiintarea programelor de formare complementara in diferite specializari, asociata cu 2. adoptarea uor reglementari prin care aceste programe au statut echivalent cu al unui program de master, 3. ruperea specializarilor consacrate in psihologie in subspecializari inguste si restrangerea competentelor pentru specializarile consacrate, 4. prin acordarea unor exclusivitati pentru formarea psihologilor catre anumiti furnizori de formare si 5. prin campania foarte ofensiva impotriva programelor de master, universitatilor si universitarlor derulata pe arcursul ultimilor ani. Daca sunteti interesati, puteti consulta unele postari mai vechi din cronologia mea in care discut problema asta (Universitar sau Practician sau De cata scoala e nevoie pentru a forma un psiholog). In continuare voi argumenta succint fiecare dintre aceste puncte si voi exemplifica cu ajutorul cazului cunoscut al Institutului de Psihologie Judiciara - IPJ, emanatia lui ils. 1. In ultimii ani, in diferite domenii de specializare a psihologilor au functionat multiple programe de formare complementara private care au promis accesul absolventilor la treptele superioare de specializare / atestare profesionala, de exemplu programele de formare complementara in Psihologie Clinica si ca Expert derulate de IPJ. Cu exceptia specializarii psihoterapie, in toata lumea (inclusiv in Romania pana acum cativa ani), dupa studiile de licenta formarea psihologilor se completeaza prin studii de master, pentru atestarea autonomiei profesionale. Aceste programe s-au dovedit in multiple cazuri a fi mai degraba comert cu atestate decat scoala, dupa cum relateaza unii dintre absolventi. Mentionez de asemenea faptul ca formarea complementara in sine este un concept exclusiv al CPR, care nu exista in legislatia europeana si romaneasca cu privire la educatie (acestea facand distinctie intre educatia initiala si cea continua). 2. Prin intermediul Hotărârii nr. 2 din 2016 a CPR, de aprobare a Standardelor privind organizarea formării profesionale pentru psihologii cu drept de liberă practică, publicată în MO nr.134 din 22.02.2016, completata de Hotararea nr. 3 din 2016 a CPR pentru modificarea Standardelor de calitate în serviciile psihologice – Partea generală, Cartea I, publicată în MO nr. 161 din 03.03.2016 au fost ”legiferate” aceste programe de formare pentru psihologi si piata nou deschisa. Ma abtin sa discut aici modul in care au fost adoptate la vremea respectiva cele doua hotarari, cred ca membri CD al CPR pot furniza detalii mult mai exact. Va atrag atentia insa ca aceasta a fost cea de-a treia tentativa in aceasta directie, primele fiind in 2014 si 2015, stopate in special pe baza reactiilor publice ale reprezentantilor mediului universitar si a reactiilor membrilor CD al CPR. Istoricul acetor tentative si luari de pozitie poate fi consultat la adresa http://socpers.psihologietm.ro/announcements/ . 3. Pe parcursul ultimului mandat al conducerii CPR (2013-2017) am asistat la un proces continuu de ingustare a competentelor acoperite de specializaile consacrate in psihologie, acompaniat de apartitia unor subspecializari din ce in ce mai inguste si din ce in ce mai numeroase. Exemplul cel mai elocvent este cel al Expertului Psiholog produs in mod exclusiv de IPJ. In momentul de fata CPR atesta 11 specializari in psihologie, in conditiile in care media europeana este de 3 specializari. Sa nu uitam ca atestarea fiecarei specializari presupune parcurgerea unui program de formare complementara, supervizare si atestarea la CPR si iata cum se poate crea o piata. 4. Fiind si in situatia si de a reglementa si de a beneficia de reglementari, evident ca oamenii si-au creat o serie de exclusivitati in formarea psihologilor, unde cel mai elocvent exemplu este din nou cel al Expertului Psiholog, care poate fi fabricat exclusiv de IPJ. 5. Campania derulata in utimii ani de catre binomul din varful conducerii CPR, impotriva universitatilor care formeaza psihologi, a fost ultimul element menit sa contribuie la consolidarea acestei piete. Prin aceleasi hotarari 2 si 3 / 2016 au fost impuse conditii restrictive pentru avizarea profesionala a rogramelor de master la CPR (ex. obligativitatea de a avea un numar minim de 5 formatori avizati CPR). Pentru pregatirea si apoi in completarea acestor doua hotarari, binomul a dus o campanie sustinuta de dezinformare a psihologilor si denigrare a invatamantului universitar psihologic, la care am asistat cu totii, derulata in special prin intermediul comunicatelor si luarilor de pozitie ale presedintelui postate pe site-ul CPR (www.copsi.ro). Poate va intrebati care-i legatura dintre campania impotriva universitatilor si piata de servicii de formare pentru psihologi. Raspunsul este simplu si evident: programele de master ocupa o parte din piata si incurca piata serviciilor private de formare pentru psihologi. Numai la Universitatea din Bucuresti, prin intermediul celor 10 programe de master in psihologie existente, sunt formati anual in jur de 600 psihologi (anul I + II). Din cele aproximativ 320 locuri la master scoase anual la concurs, ceva mai putin de jumatate sunt gratuite (fiind finantate de la bugetul de stat) iar pentru restul taxa de scolarizare este ecivalentul a 750 Euro anual. Nu stiu exact cat costa un an de formare la IPJ, insa unele postari de pe facebook vorbesc despre suma de 2300 Euro / an. Nu stiu nici cati cursanti are anual IPJ, dar cu siguranta ar putea avea mult mai muti daca n-ar exista competitia facuta de programele de master. Sa recunoastem, ceea ce a facut IPJ este un business de departe mut mai profitabil decat programele de master. Singurele probleme aici sunt conflictul de interese si faptul ca toti banii astia s-au facut pe seama psihoogilor, care n-au primit nici macar nu stiu ce formare in schimbul banilor cotizati (exista mai multe relatari de acest tip pe facebook). N-as indrazni sa fac o aproximare a valorii businessului IPJ si cu atat mai putin a valorii pietei nationale de servicii de formare pentru psihologi, insa cu siguranta este vorba despre foarte multi bani. Ete vorba de asemenea despre posibilitatea de a castiga si mai multi, avand in vedere ca oamenii lucreaza de ani la crearea uni monopol in formarea psihologilor si ajunsesera destul de aproape de a-l avea. Ca atare v-as intreba, in loc de concluzie, cine ar renunta cu inima usoara, de dragul unor principii democratice, la o asa pleasca? In fine, daca la asta adaugam si necesitatea obiectiva de a ascunde matrapazlacurile trecute (avem si aici destule, de exemplu constructia sediului CPR, angajarea de credite garantate cu sediul etc), e clar ca ziua de ce ils nu vrea sa se lase dus nici in ruptul capului din scaunul pe care l-a asezat Anitei."