Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!


Musafir

/ #50225 Ce-am avut şi cu ce-am rămas sau cum să distrugi economia unui judeţ în două decenii de tranziţie?

2017-04-20 11:40

#50224: - Până în prezent, din realitatea crudă reiese că doar firma domnului Pipera, a avut de castigat. 

 

 

Infoplus

Ce-am avut şi cu ce-am rămas sau Cum să distrugi economia unui judeţ în două decenii de tranziţie originală

SNS SALROM

 

Singurul producător de sare din România – Societatea Naţională a Sării SA – Salrom, are ca obiect de activitate atât exploatarea, gestionarea şi comercializarea sării şi a substanţelor nemetalifere (calcar, mică, grafit, feldspat), cât şi promovarea turismului de tratament şi agrement în saline. Persoană juridică română cu capital majoritar de stat, Societatea Naţională a Sării SA este o societate pe acţiuni înfiinţată în baza Hotărârii de Guvern numărul 767/21.11.1997, fiind continuatoarea a diverse forme de organizare specifice etapelor de dezvoltare a societăţii: direcţie generală, centrală, regie autonomă. Sucursala Exploatarea Miniera Râmnicu Vâlcea a luat fiinţă în anul 1965, prin comasarea mai multor exploatări miniere din jurului oraşului Râmnicu Vâlcea, care aveau ca obiect de activitate extracţia şi prepararea următoarelor substanţe minerale utile: sare în soluţie, sare gemă, calcar, grafit, feldspat, mică şi tuf vulcanic. Aceste activităţi au fost menţinute în continuare, iar în decursul timpului au fost completate şi diversificate. În anul 1992 au început lucrările de investiţii pentru deschiderea unei noi saline la Ocnele Mari, care să acopere necesităţile de sare gemă şi sare în soluţie din zonă, în special ale Platformei Chimice Vâlcene ţi să creeze disponibilităţi pentru export. Sarea formează un important zăcământ, situat la 12 km sud-vest de Municipiul Râmnicu Vâlcea, în localitatea Ocnele Mari. Eforturile organizaţiei sunt concentrate în vederea asigurării calităţii produselor  în conformitate cu Standardele ISO 9001. Conştientizând că procesele de extracţie şi preparare a sării au influenţe asupra mediului şi asupra siguranţei alimentelor, în conformitate cu politica SNS, conducerea sucursalei a decis implementarea şi menţinerea următoarelor sisteme de management integrat calitate – mediu HACCP, în conformitate cu standardele SR EN ISO 14001: 2005 şi DS 3027 E/ 2002.

Cu sarea stăm bine, cu toate că în iarna anului trecut am cumpărat material prim din alt judeţ.

Exploatarea Minieră de Carieră Berbeşti a făcut parte din SNLO până în 2015, când a fost preluată de la CEO de către CET Govora. Oficial, schimbarea a fost de bun augur. Neoficial, societatea este pe butuci din cauza lipsei de utilaje. Toate utilajele folosite până la data preluării de către CET Govora aparţineau SNLO. Autorităţile judeţului se mint, şi ne mint, că totul va fi bine, că activitatea va dudui, deşi CET – ul va fi obligat să investească câteva milioane de euro în utilaje, bani de care nu dispune.

În realitate, CET Govora cumpără cărbune tot de la SNLO.

Tot oficialii recunosc că “sectorul de producere a energiei electrice pe carbune din Romania poate deveni competitiv la nivel european cu ajutorul unor investitii majore in modernizarea acestuia care vor avea drept rezultat o eficienta crescuta şi, implicit, un nivel redus al emisiilor de CO2. Strategia energetica pe termen lung a Romaniei prevede utilizarea in continuare a combustibililor fosili in vederea asigurarii securitatii in alimentarea cu energie. De aceea, sectorul energetic din Romania, reprezinta atat in prezent cat si in viitor, o oportunitate semnificativa pentru dez­voltarea tehnologiei CCS la scara nationala si regionala. Comisia Departamentului pentru Energie a făcut mai multe recomandări către Exploatarea Miniera de Cariera Berbeşti general valabile pentru cele trei cariere. Astfel, se va urmări permanent realizarea geometriei carierelor, stabilitatea treptelor de lucru şi definitive din cariere şi hălzile interioare, în vederea asigurării indicelui de normalitate în carieră; se vor respecta tehnologiile de haldare şi parametrii geometrici şi geotehnici, prevăzuţi în documentaţiile privind tehnologiile de haldare interioară; se va solicita pro­iectantului general şi direcţiei de specialitate din unitate, realizarea unor programe de gestionare eficientă a apelor de la baza hălzilor interioare; se vor respecta geometriile carierelor şi a halzilor, gestionarea apelor şi a suprafeţelor; se vor asigura dotări minime cu utilaje terasiere şi de curăţenie pe fiecare carieră.”

Realizarea geometriei carierelor nu ne ajută decât dacă CET-ul, aflat în insolvenţă, sparge o bancă şi investeşte banii în carierele de la Berbeşti.

În traducere liberă, suntem “varză” şi la acest capitol…