VREM DREPTATE PENTRU PAKI!!

Sunt foarte multe cazuri de acest gen si aici la Iasi. La UPU am stat cu tatal meu pe targa, o noapte intreaga! Una dintre doctoritele de acolo, cind ne a vazut cu tatal meu ne a spus ca si ea este racita si nu mai cheama salvarea. Tatal meu era paralizat pe partea dreapta si cu diabet!!!!!!! A si murit cam la o luna. Stiam ca sansele sunt minime de supravietuire, dar m a deranjat atitudinea, aroganta acelei femei. Multe dintre cadrele medicale (aici ma refer si la medici si la asistente) vorbesc urit cu pacientii, desi, si noi contribuim la bunastarea lor! Asta nu ar trebui sa uite. Vor doar cistiguri financiare. Noi suntem datori la ei, nu ei s au facut medici pentru a salva viata unui om. De multe ori poate si o vorba spusa cum trebuie, mai alina din suferinta. Nu i mult, dar conteaza!Trebuie sa schimbam ceva! Nu se mai poate asa!