Am semnat aceasta petitie si inca una pe aceeasi tema ! Nu sunt de acord cu deshiderea a zeci de petitii care sustin o singura idee si anume "NU !" acestei legi aberante si propun sustinerea uneia dintre ele, cea mai bine argumentata, pentru a se evita disiminarea sustinerii si a permite promovarea acestei idei !

Personal nu sunt impotriva actiunii impotriva anihilarii unui atac cibernetic. Stiu ca aceste atacuri sunt rapide si presupun luarea unor masuri imediate pentru a contracara efectele ! Ce nu inteleg este de ce nu se prevede in lege ca este OBLIGATORIU obtinerea unui mandat judecatoresc in termen de hai sa zicem 2 ore (dar poate fi si de 10 minute) de la luarea masurilor de anihilare ? Am urmarit mai multe filme americane si cu totii am vazut cat de operativa este justitia de acolo in eliberarea unui mandat. Se face in mai putin de o ora si atunci de ce sa nu dam o lege care sa eficientizeze eliberarea unui mandat judecatoresc si se da o lege care incearca sa eludeze CONSTITUTIA ? In petitia inaintata as face si aceasta propunere de eficientizare a eliberarii mandatelor judecatoresti in caz de forta majora ! Sau sa se prevada CLAR in lege ca in urma punerii in aplicare a acesteia va fi informat IMEDIAT CSAT si/sau Parlamentul cu privire la natura demersului, datele colectate si rezultatele obtinute ? Orice ar fi mai bun decat a permite accesul discretionar al anumite structuri la date private !

 PRESEDINTELE TUTUROR ROMANILOR KLAUS IOHANNIS!!!!!

Ce spune Traian Basescu despre legea de supraveghere a internetului. “Poate preveni atacuri teroriste si ciberbnetice la adresa Romaniei”

Presedintele Traian Basescu a salutat, sambata, adoptarea ”ultimei legislatii” care ofera instrumente legale serviciilor de informatii in cazul internetului, dar a avertizat asupra modului in care este controlata activitatea serviciilor secrete, pentru ca ”internetul a devenit un mod de viata”.

Freedom House: Libertatea pe Internet este în declin la nivel global

Multe guverne din jurul lumii au suprimat libertatea de exprimare pe Internet în acest an, incluzând ameninţarea, pedepsirea şi reducerea la tăcere a jurnaliştilor online, a bloggerilor şi a cetăţenilor jurnalişti, conform unui raport publicat săptămâna trecută de Freedom House – un institut de cercetare cu sediul în Washington al cărui obiectiv principal este promovarea democraţiei la nivel global.

Este cel de-al cincilea raport anual asupra libertăţii pe Internet, realizat şi publicat de Freedom House, care a studiat evoluţia situaţiei în 65 de ţări în perioada mai 2013 – mai 2014.

România nu este cuprinsă în analiză.

Concluzia raportului: libertatea pe Internet se află în scădere pentru cel de-al patrulea an consecutiv. Studiul susţine că din cele 65 de ţări examinate, libertatea pe Internet a scăzut în 36.

În ultimul an, multe state şi-au intensificat activităţile de monitorizare online, au introdus legi represive împotriva mass mediei sociale şi au arestat utilizatori ai site-urilor de socializare şi cetăţeni jurnalişti, conform raportului.

Raportul acordă un scor între 0 şi 100 fiecărei ţări, unde “0” înseamnă liber şi “100” reprezintă cel mai grav scenariu. Conform raportului, libertatea pe Internet este cea mai ridicată în Islanda (cu un scor de 6 puncte) şi în Estonia (8). Cele mai slabe puncte au fost înregistrate de Iran (89), Siria (88), China (87) şi Cuba (84).

În Statele Unite ale Americii, Internetul este considerat a fi liber, câştigând un scor de 19 puncte. Totuşi, raportul susţine că informaţiile dezvăluite recent cu privire la programele guvernamentale de supraveghere a populaţiei în SUA vor avea un efect negativ asupra libertăţii jurnalismului. “Autocenzura în rândul jurnaliştilor şi scriitorilor a crescut datorită ameninţărilor la adresa anonimatului impuse de supravegherea comunicaţiilor online”, susţine raportul.

Astfel de programe de supraveghere vor afecta nu doar mass media ci şi întreaga societate, a cărei neîncredere în organele de conducere ar putea duce la tulburări sociale.

De asemenea, raportul concluzionează că reducerea libertăţii pe Internet în acest an a fost mult mai făţişă ca în anii anteriori.

“Spre deosebire de trecut, când majoritatea guvernelor preferau o abordare ascunsă a controlării Internetului, în prezent ţările adoptă în mod rapid noi legi care legitimizează represiunea existentă şi criminalizează părerile diferite exprimate online”, susţine raportul.

“Tot mai mulţi oameni sunt arestaţi din cauza activităţii lor pe Internet şi se fac tot mai multe presiuni asupra mass-media online pentru a-şi cenzura singure conţinutul sau sunt ameninţate cu acţiuni în justiţie, iar companiile private trebuie să facă faţă solicitărilor guvernelor de a le furniza date sau de a le şterge”, susţine raportul.

Entităţile media online se numără printre puţinele surse de ştiri independente care sunt lovite puternic în multe dintre ţările examinate. Bloggerii din Iordania, Rusia şi Singapore trebuie să se înregistreze la guvern sau să obţină licenţe guvernamentale, ceea ce ar putea duce la autocenzurare.

Reporteri online au fost arestaţi în 25 dintre cele 65 examinate de Freedom House. “În Etiopia, şase scriitori ai blogului de ştiri Zone9 au fost arestaţi în aprilie 2014 şi înfruntă acuzaţii legate de acceptarea de fonduri străine şi incitarea la violenţă prin intermediul mass mediei sociale”, susţine raportul. “În Iran, 16 angajaţi ai site-ului de recenzii Narenji au fost arestaţi pentru presupuse legături cu guverne străine şi cu mass media anti-iraniană, iar fondatorul website-ului a primit cea mai grea sentinţă: 11 ani de închisoare.”

Raportul oferă şi alte exemple de jurnalişti independenţi întemniţaţi pentru lucruri care nu au legătură cu ceea ce au raportat ei. “În Uzbekistan, Serghei Naumov a fost arestat în septembrie 2013 pentru presupus huliganism şi a primit o sentinţă de 12 zile de închisoare, după ce s-a raportat că s-ar fi lovit de o femeie pe stradă, care ulterior l-a acuzat de hărţuire. Acuzaţiile au avut loc la câteva zile după ce Naumov a început să înregistreze materiale video despre practicile muncii forţate în timpul perioadei anuale de recoltare a bumbacului”. Raportul menţionează poveşti similare ce au avut loc în Azerbaidjan, Belarus şi Vietnam.

Printre ţările examinate, Rusia, Turcia şi Ucraina au suferit cele mai puternice lovituri comparativ cu anul precedent, se arată în raport. În Moscova, Kremlinul restricţionează libertatea presei online cu noi legi care îi permit să suprime site-urile de ştiri care critică politicile sale.

“În Turcia, blocarea mass mediei sociale, atacurile cibernetice împotriva site-urilor de ştiri ale opoziţiei şi atacarea jurnaliştilor online au fost printre cele mai proeminente ameninţări în decursul anului”, susţine Freedom House. În Ucraina, principala problemă a fost violenţa împotriva jurnaliştilor şi a utilizatorilor mass mediei sociale în timpul protestelor antiguvernamentale de la începutul acestui an.

Tot mai multi oameni, arestati din cauza activitatii lor pe internet

Libertatea de exprimare pe internet a avut anul acesta de suferit în urma sporirii cenzurii în tot mai multe țări, pretextul autorităților fiind adesea operațiunile de spionaj electronic practicate de Agenția de Securitate Națională (NSA) a SUA, transmite AFP, care citează un raport publicat joi de organizația Freedom House.

Conform documentului, libertatea pe internet s-a restrâns în 36 din cele 65 de țări analizate. 'Unele țări adoptă legi care legitimează represiunea deja existentă și efectiv consideră disidența online drept infracțiune', se subliniază în raport.

'Tot mai mulți oameni sunt arestați din cauza activității lor pe internet și se fac tot mai multe presiuni asupra mass-media online pentru a-și cenzura singure conținutul sau sunt amenințate cu acțiuni în justiție, iar companiile private trebuie să facă față solicitărilor guvernelor de a le furniza date sau de a le șterge', se mai atrage atenția în text.

Țara care respectă cel mai puțin libertatea pe internet este, potrivit Freedom House, Iranul, urmată de Siria, China, Cuba, Etiopia și Uzbekistan. Dintre țările analizate, 19 sunt considerate ca respectând pe deplin libertatea pe internet, cel mai bun scor obținându-l Islanda și Estonia, 31 o respectă parțial, iar 19 nu o respectă. România nu este cuprinsă în analiză.

Totuși, în majoritatea statelor se observă o diminuare a libertății pe internet, sesizează organizația, menționând că 41 de țări au adoptat ori au propus legi ce limitează libertatea de exprimare în mediul online sau transformă în delicte unele activități pe internet, constatându-se de asemenea o intensificare a supravegherii internetului de către autorități. În 38 din cele 65 de state, mai ales în cele din Orientul Mijlociu și Africa, au existat persoane arestate ca urmare a pozițiilor politice exprimate pe internet.

În plus, 'presiunile asupra site-urilor de actualitate politică, principalele surse de informare liberă în multe țări, au crescut semnificativ', avertizează Freedom House, amintind că zeci de ziariști au fost agresați în timp ce-și desfășurau activitatea pe frontul din Siria sau în timpul manifestațiilor antiguvernamentale din Egipt, Turcia și Ucraina, în timp ce 'alte țări au înăsprit regulile de acordare a licențelor pentru platformele pe internet'.

Cea mai puternică diminuare a libertății pe internet a fost constatată în Turcia și în Rusia. În cazul Turciei, raportul evocă cenzura în creștere, mai ales pe rețelele de socializare, iar în cel al Rusiei — numeroasele legi noi prin care se încearcă blocarea conținuturilor online și identificarea activităților de disidență politică.

Legea securităţii cibernetice

Senatul a aprobat proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, pe baza caruia serviciilor secrete pot sa aiba acces la datele deţinute de furnizorii de internet şi telefonie, care trebuie să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, CERT-RO, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, ANCOM, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii Externe sau a Ministerului Apărării Naţionale. Legea a trecut si de Camera Deputaţilor, in mod tacit, pe 17 septembrie 2014.

LEGEA Securitatii informatice scoate românii în stradă! VEZI cum pot intra SRI și SIE în viața ta

Legea privind securitatea informatică adoptată ieri de Senat, cameră decizională, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților, a stârnit numeroase critici.

Pentru mâine este organizată o acțiune de protest în fața Parlamentului, la ora 12, protestatarii cerând președintelui ales Klaus Iohannis să nu promulge legea și Curții Constituționale să o declare neconstituțională. 

"La fix 25 de ani de la evenimentele liberatoare din 1989, parlamentarii ne-au aratat ca 25 de ani au trecut degeaba! Si ne-au adus in punctul din care am plecat. Astazi, 19 decembrie 2014, Senatul Romaniei a adoptat, cu UNANIMITATE, Legea 580/2014, numita si Legea SECURITATII (sic !) cibernetice, care propune o serie de masuri cu efect limitativ asupra dreptului la viata privata in zona digitala si incalca flagrant reglementarile europene in materie" este mesajul lansat pe Facebook.

Ce prevede legea

Potrivit Revistei 22, articolul 17 din proiectul de lege, se prevede că, “pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice (categorie în care intră toate persoanele juridice care dețin cel puțin un computer – n. red.) au următoarele responsabilităţi”:
-    să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora
-    să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării
-    să informeze, de îndată, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la lit.a) cu privire la incidentele cibernetice identificate, conform procedurilor stabilite prin normele metodologice la prezenta lege.
Proiectul nu vorbeşte despre mandat, ci despre “solicitare motivată” a respectivelor instituţii, fără niciun alt fel de alte lămuriri.