Eliminarea literei f) din Art 70 alin (3) al Proiectului Legii Înv Preuniversitar, care prevede evaluarea elevilor prin calificativul ADMIS-RESPINS la disciplinele artistice si sportive
Prin prezenta petiție solicităm eliminarea literei f) din Articolul 70, alin. (3) al Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar „România educată”, pe care îl cităm:
Art. 70. (3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz: (...) f) la disciplinele care fac parte din ariile curriculare „Arte” și „Educație fizică și sport” și la alte discipline stabilite prin ordin al ministrului educației, se acordă calificative de tip „Admis”/„Respins”, cu excepția învățământului vocațional, la care rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 pentru profilul corespondent fiecărei arii curriculare.
Solicitatea noastră este argumentată după cum urmează: Articolul 70, alin.(3) litera f) prevede anularea evaluării prin note și medii pentru disciplinele educație plastică, educație muzicală, sport, cu alte cuvinte anularea caracterului de discipline care formează cele opt competențe cheie europene (alături de limbă și comunicare, științe, TIC) ele fiind numite „preponderent practice”. Dacă la Art.71 alin (1) se specifică faptul că „evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor, rezultatele acesteia au scop formativ”, de aici rezultă că se dorește anularea valorii formative a disciplinelor mai sus amintite. Se deduce că disciplinele acestea sunt privite doar ca formatoare de abilități, când în realitate ele sunt axate pe toate cele trei componente specifice formării de competențe, în egală măsură cu celelalte discipline (dacă nu cumva în mai mare măsură):
1. asimilarea de cunoștințe (teoretice, practice, de istoria artei, de limbaj vizual, de patrimoniu cultural)
2. formarea de abilități practice (de mânuire a diverselor instrumente și materiale, de aplicare a diverselor tehnici cu care operează)
3. formarea unui sistem de valori și atitudini, raportându-se la întreaga civilizație a omenirii.
În urma acestei „reforme”, atragem atenția că în principal elevii sunt privați de interpretarea rezultatelor învățării în urma unei evaluări corecte, axate pe formarea de competențe, care să fie folosită ulterior pentru consolidarea cunoștințelor, pentru întreprinderea unor acțiuni de învățare remedială și pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare. Aliniatul (1) al articolului 71 din proiectul de lege este elaborat doar în teorie, fără aplicabilitate practică și doar de ochii lumii: „Evaluarea se centrează pe competențe, (...) rezultatele acesteia au scop formativ și stau la baza planurilor individuale de învățare realizate de profesorul de la clasă”. După cum se vede, prevederile articolului 70 anulează exact sensul evaluării, în cazul disciplinelor artistice și sportive. De asemenea, Articolul 60, litera f) din proiectul de lege arată: „învățământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, abilități și atitudini, necesare pentru (...) f.) dezvoltarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural”. Prin introducerea art. 70 litera f), este anulat sensul articolului citat mai sus, cu alte cuvinte este anulată întocmai finalitatea învățământului preuniversitar!
Disciplinele care fac parte din aria curriculară ARTE (în continuare, ne vom referi strict la disciplinele artistice, în calitate de profesori de educație plastică și muzicală) sunt extrem de importante în formarea oricărui viitor adult, deoarece ele vin în sprijinul formării tuturor celor opt competențe cheie europene, aducându-și aportul în următoarele aspecte:
1. Competența de comunicare în limba română/maternă: elevul folosește în educația artistică (plastică/muzicală) limbajul oral și scris de specialitate în limba română sau maternă, în activitățile de analiză a unei opere plastice/muzicale, în scrierea unui eseu argumentativ având la bază opera plastică/muzicală, în susținerea unui proiect individual sau în echipă, în fața unui auditoriu (aici intră în funcțiune organizarea eseului/prezentării, logic structurat și argumentat, exprimarea opiniei proprii, exprimarea unor atitudini și exersarea deprinderilor de comunicare orale și scrise); în prezent, au fost dezvoltate tehnici muzicale care ajută la îmbunătățirea dicției;
2. Competența de comunicare într-o limbă străină: elevii selectează bibliografie de specialitate - folosind internetul - și surse bibliografice într-o limbă de circulație internațională (albume, enciclopedii), vizitează muzee virtuale sau vizitează pe viu obiective culturale în mobilități, vizite de studiu și schimburi cu școli din străinătate, elaborează prezentări în cadrul unor proiecte, într-o limbă de circulație internațională.
3. Competențe matematice, științe și tehnologii: artele vizuale/muzicale dezvoltă aria corticală logico-matematică, dezvoltă actul de percepție, de voință în relația creier-mână, de judecată a fomelor spațiale, de relație creier-sunet-semne și simboluri muzicale ale muzicii scrise. Studiul desenului ajută la înțelegerea relațiilor de proporționalitate, a calculului suprafețelor, a „citirii” unor desene tehnice, planuri, hărți, a arhitecturii în 3 dimensiuni. Desenul, pictura, muzica „organizează” spațiul de lucru, stabilesc relații între mărimi, exprimă forme/sunete cu ajutorul instrumentelor, disciplinează creierul, deschid canale energetice. Multitudinea de tehnici ajută la însușirea unor deprinderi tehnologice pentru punerea în operă a unor idei artistice (modelaj, gravură, grafică, pictură, pictură pe sticlă, desen de arhitectură etc., coruri, serbări, ansambluri artistice, scenografie, teatru, fotografie, arhitectură, etc). Elevul învață la această disciplină fenomene științifice și optice, în strânsă relație cu disciplinele științifice (în studiul culorii de exemplu), pentru a înțelege mai bine lumea. Elevul ia contact cu descoperirile Antichității, ale Renașterii, sau ale Epocii Moderne, pentru înțelegerea cunoștințelor științifice de astăzi, în relație strânsă cu discipline ca istoria, fizica și geografia. Cine și de ce consideră că: desenarea graficului unei funcții, desenarea fațadei unei clădirii, reprezentarea prin desen a geometriei formelor, reprezentarea grafică a unei hărți, reprezentarea unor vietăți (fotografică sau prin desen), a structurilor lumii minerale, nu necesită cunoștințe de desen? Muzica, artele plastice își aduc aportul în dezvoltarea creierului pentru achiziții și raționamente științifice. Îmbunătățirea aportului de sânge în timpul practicării muzicii canto duce la activarea activității creierului: începe să funcționeze mai intens, memoria se îmbunătățește, orice informație este mai ușor percepută.
4. Competențe digitale: în cadrul disciplinlor artistice se folosește calculatorul și alte instrumente (telefonul, tableta grafică), pentru a realiza un desen digital, pentru a realiza animații, prezentări ale unor subiecte cu caracter artistic sau cultural, pentru a lucra cu filmul/cinematografia, teatrul și tot ce înseamnă IMAGINE, în ERA IMAGINII, pe care o traversăm. Elevii creează site-uri web sau bloguri de prezentare, portofolii de prezentare personale, manifestând atitudini, aptitudini și cunoștințe acumulate la această disciplină. Când structurează un proiect la oricare altă disciplină, elevul compune texte, imagini, culori, efecte vizuale, animații, film, fundal muzical. Cu alte cuvinte, creează o compoziție, care trebuie să fie originală, atractivă, echilibrată, unitară, fapt pentru care trebuie să dețină cunoștințe, abilități, atitudini artistice! Arta este un indispensabil mijloc de expresie, în ziua de azi nu ne putem dispensa de imagine!
5. Competența „a învăța să înveți”: desenul pune în funcție memoria fotografică, dezvoltă percepția vizuală și impulsionează elevul în actul învățării, în sistematizarea informațiilor (prin organizarea informațiilor pe foaia de hârtie, prin colorarea definițiilor și a cuvintelor cheie, prin realizarea diagramelor și a schemelor) în scopul facilitării învățării. Reprezentările grafice sunt extrem de utile în învățarea pentru orice disciplină. De asemenea, contribuie la ordonarea scrisului, îmbunătățește caligrafia, datorită deprinderilor motrice achiziționate prin studiul desenului grafic, al valorației, îmbunătățește comunicarea orală, dicția, datorită folosirii aparatului fono-articulator în muzică.
6. Competența antreprenorială: în cadrul acestor discipline, elevii sunt încurajați să realizeze lucrări cu valorare comercială, pe care apoi să le pună în vânzare la diverse târguri și expoziții, iar bugetul astfel obținut să fie folosit în punerea în practică a proiectelor cu finanțare din fonduri proprii, ceea ce conduce la structurarea unui buget și a strategiilor de administrare a resurselor; de asemenea, elevii participă cu ansambluri, coruri, serbări în cadrul unor festivaluri, pentru care sunt obligați de împrejurări să valorifice nu doar potențialul creator, ci și pe cel administrativ, de gestionare eficientă a tuturor resurselor.
7. Competențe sociale și civice: în cadrul evaluării lucrărilor, la finalul orei de educație plastică, prin metoda Turul Galeriei, atât de îndrăgită, elevii dezvoltă competențe sociale, de inter-relaționare, de evaluare intercolegială. Dincolo de spațiul clasei, unde sunt tot timpul provocați să explice de ce au folosit o tehnică sau alta, de ce au structurat spațiul de lucru într-un anume fel, sau de ce au avut o atare viziune asupra unei teme plastice, elevii participă la expoziții în afara spațiului școlii, unde e necesar să-și prezinte munca, să explice tehnicile abordate în susținerea ideii artistice, să „facă față” unei întâlniri cu publicul. Celelalte discipline investesc enorm în acest potențial, atunci când solicită elevii să realizeze diverse proiecte, cu care mai apoi participă la diverse concursuri și olimpiade, expunându-le public. Și mai mult decât atât, elevii sunt încurajați să aibă opinii ferme, să emită judecăți de valoare, să ia atitudiune în fața provocărilor sociale din jurul lor, iar arta este un foarte portivit mijloc de expresie.
8. Competența de exprimare și sensibilizare culturală: artele, practicate din cea mai fragedă copilărie, dezvoltă inteligența emoțională a copilului. Apoi, întîlnirea la orele de educație plastică cu patrimoniul național și cel universal pe parcursul școlarității reprezintă o cale spre formarea sensibilității și exprimării culturale. Și nu în ultimul rând, una din funcțiile importante ale artelor rămâne funcția terapeutică, utilă în viața elevului pentru corectarea unor tulburări de comportament, sau corectarea unor situații de blocaj emoțional. Spectacolele realizate în comunitatea școlară - activități interdisciplinare - valorifică informații, abilități și atitudini artistice, de la scenografie, costum, muzică la spectacolul de lumini, gesturi și expresii, dramatizare, joc de rol, transmiterea de mesaje artistice.
Încheiem pledoaria, amintindu-vă că este cazul să suțineți ca această disciplină să nu fie eliminată din viața copiilor noștri prin anularea caracterului ei formativ, prin bagatelizarea ei, să vă amintiți că la grecii antici era apreciată ca fiind prima materie în catalog, în condițiile în care civilizația modernă se bazează pe ceea ce a oferit antichitatea greacă și romană în materie de cultură și civilizație. Este cazul să conștientizați că, dacă doriți un om al viitorului complet din elevul de astăzi, să nu lipsească această esențială parte a formării lui. Educație înseamnă libertate! De asemenea, copilul va putea deosebi valoarea de kitsch, de derizoriu și prost-gust și va putea să fie creativ și original, indiferent de profesia pe care o va alege. În situația bagatelizării artelor, scoatem amputați, incapabili să recunoască o imagine sau să se exprime prin intermediul ei. Amputăm formarea viitorului adult!
CUI FOLOSEȘTE ȘI DE CE SE PROMOVEAZĂ ELIMINAREA NOTĂRII? După părerea noastră, celor care doresc să coboare nivelul intelectual al copiilor noștri! Sau poate celor care se tem să nu li se strice media copiilor lor, să nu se simtă timoraţi, că n-au talent artistic sau aptitudini fizice, însă la matematică, română, ştiinţe (fizică, chimie, biologie) limbi străine, toţi au talent, acolo nu li se „strică media”? Cine dorește mase amorfe de inculți? Aceasta este „România educată”, la care se face referire?
În urma tuturor argumentelor evocate aici, solicităm eliminarea integrală a literei f), alin (3) din Art.70, ca fiind nejustificată de nimic, contraproductivă și în flagrantă contradicție cu finalitatea învățământului! Până la urmă este și absurdă, această uniformizare a elevilor de nota 5 și a celor de 10, cu o valoare motivațională egală cu zero!
Irinel-Lucia Oltean, profesor educație plastică, Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca/Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
Liana Opriș, profesor educație muzicală, Școala Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod”/Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu”
10 august 2022
Cluj-Napoca
Irinel-Lucia Oltean Contactați autorul petiției