Desfiintati Politia Locala Piatra-Neamt
DESFIINTATI POLITIA LOCALA PIATRA-NEAMT DEOARECE ACEASTA INSTITUTIE COMITE UN MARE ABUZ IN SERVICIU CU AMENZILE DATE LA REGIMUL RUTIER!
Prin Sentinta civila nr. 37/16.01.2015, Judecatoria Mangalia a admis plangerea petentului G.V.L. in contradictoriu cu Consiliul Local Mangalia – Politia Locala Mangalia si a anulat Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, seria PL nr. 14139/46/ 03.04.2014. Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a stabilit ca la data de 03.04.2014 politistul local G.M din cadrul Politiei Locale Mangalia a intocmit Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, seria PL nr. 14139/46/03.04.2014 prin care s-a retinut savarsirea de catre petent a contraventiei prevazute de art. 142 lit. f) si sanctionate de art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, constand in aceea ca “a oprit autoturismul marca Volvo de culoare albastru avand nr. de inmatriculare XXX in sensul giratoriu deranjand traficul rutier”. Pentru aceste motive, petentului i-a fost aplicată sancțiunea principală contraventionala constand în 2 puncte-amenda în cuantum total de 170 lei si sanctiunea complementara constand in 2 puncte de penalizare. Petentul a refuzat semnarea procesului-verbal.
Sub aspectul legalitatii, instanta a retinut ca potrivit art. 15 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 “contraventia se constata printr-un proces verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite generic agenti constatatori”.
In cauza, petentul a fost sanctionat pentru savarsirea unei contraventii prevazute de O.U.G. nr. 195/2002, respectiv oprirea neregulamentara a autovehiculului. Calitatea de agent constatator in cazul contraventiilor stabilite si sanctionate de acest act normativ apartine politistilor rutieri, astfel cum reiese din cuprinsul art. 109 alin. 1, potrivit caruia “constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, de catre politistii de frontiera”. Pentru a descoperi întelesul notiunii de „politist rutier” utilizate de legiuitor, trebuie analizate dispozitiile Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, care la art. 177 alin. 2 prevede ca „politistii rutieri sunt ofiterii si agentii de politie specializati si anume desemnati prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului Generala al Politiei Romane”.
Pe cale de consecinta, pentru a putea aplica sanctiuni contraventionale pentru savarsirea contraventiilor stabilite prin O.U.G. nr. 195/2002, trebuie sa existe o dispozitie a Inspectorului General al Politiei Romane prin care persoana in cauza sa fie desemnata ca politist rutier. In cauza, o asemenea dispozitie nu exista, intimatul apreciind ca nu este necesara, data fiind dispozitiile art. 7 din Legea nr. 155/2010. Acest articol, la litera h), care intereseaza in cauza, prevede ca in domeniul circulatiei pe drumurile publice politia locala “constata contraventii si aplica sanctiuni pentru încalcarea normelor legale privind oprirea, stationarea, parcarea autovehiculelor si accesul interzis, avand dreptul de a dispune masuri de ridicare a autovehiculelor stationate neregulamentar”.
Instanta ar trebui sa aprecieze ca norma redata confera politiei locale atributii de constatare si aplicare a sanctiunilor in domeniul circulatiei pe drumurile publice la modul general, urmand insa ca, in functie de actele normative care prevad respectivele contraventii, sa fie indeplinite toate conditiile prevazute de acestea pentru detinerea calitatii de agent constatator. Spre exemplu, potrivit art. 2 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, asemenea contraventii pot fi stabilite prin hotarare a consiliului local, caz in care, in aplicarea dispozitiilor art. 15 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, prin aceeasi hotarare se va putea stabili si care sunt persoanele care pot incheia procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor.
Atata timp insa, cat este sanctionata o persoana pentru savarsirea unei contraventii prevazute si sanctionate de O.U.G. nr. 195/2002, doar persoanele prevazute în acest act normativ vor putea încheia procesul verbal. Legea nr. 155/2010 invocata de intimat nu este de natura a deroga de la dispozitiile speciale ale O.U.G. nr. 195/2002 in domeniul constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute de acest din urma act normativ, intrucat nu ar fi indeplinite rigorile Legii nr. 24/2000 privind derogarea. Astfel, art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative prevede ca “pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula < >, urmata de mentionarea reglementarii de la care se deroga”, conditie neindeplinita in cauza.
Eventualele sustineri ale intimatului privind faptul ca Legea nr. 155/2010 aduce completari la O.U.G. nr. 195/2002 si la Regulamentul de aplicare a acestuia sunt total lipsite de temei juridic. Simplul fapt ca un act normativ este ulterior altuia nu inseamna ca prin aceasta este completat actul initial. In acest sens trebuie avute in vedere dispozitiile art. 60 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, potrivit caruia „completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi < <Dupa articolul … se introduce un nou articol, … cu urmatorul cuprins:>>” . Cum Legea nr. 155/2010 nu cuprinde nici o dispozitie expresa privind completarea actelor normative invocate, nu se poate sustine ca aceasta ar avea un asemenea efect.
In concluzie, instanta ar trebui sa retina ca Legea nr. 155/2010 a politiei locale instituie doar la modul general posibilitatea agentilor de politie locala de a constata si sanctiona contraventii in domeniul circulatiei pe drumurile publice, urmand ca pentru constatarea si sanctionarea unei contraventii prevazute de O.U.G. 195/2002, politistii locali sa obtina in prealabil dispozitia I.G.P.R. prevazuta de art. 177 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002.
O situatie asemanatoare se regaseste în cadrul legislativ actual al Romaniei în cazul Politiei Romane. Astfel, art. 26 alin. 1 pct. 10 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, prevede ca una dintre atributiunile principale ale Politiei Romane este aceea ca „constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii”. Acest text normativ stabileste doar atributia generala a politiei de a aplica sanctiuni contraventionale, urmand insa ca actele normative ce stabilesc contraventii sa prevada si competenta concreta in aplicarea sanctiunilor. Spre exemplu, textul legal redat nu acorda politistilor competenta de a sanctiona contraventii la regimul de munca, stabilite prin Codul Muncii. Acceptand interpretarea propusa de intimat am ajunge la concluzia ca orice politist din cadrul Politiei Romane poate constata si aplica sanctiuni pentru orice contraventie prevazuta de lege. Ori, tocmai acesta este rolul art. 15 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, de a impune regula ca fiecare act ce stabileste si sanctioneaza contraventii sa stabileasca si persoanele in masura sa le aplice.
In temeiul tuturor celor aratate, instanta ar trebui sa ANULEZE procesul verbal contestat, constatand faptul ca acesta a fost incheiat de o persoana ce nu indeplinea calitatea de agent constatator, incalcandu-se dispozitiile art. 15 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu art. 109 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 si art. 177 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, norme imperative ce ocrotesc un interes public, atragand asadar sanctiunea nulitatii absolute a actelor intocmite cu nerespectarea lor.
Anonymous Piatra-Neamt Contactați autorul petiției