Arhitecți împotriva măririi cotizației OAR

Dragi colegi arhitecți,

Împreună cu autorii acestei petiții, în calitate de cosemnatar, îmi exprim dezaprobarea privind creșterea cuantumurilor cotizației anuale pentru membrii OAR, în virtutea memoriului care face parte integrantă din acest document.

Pentru autenticitate, semnez indicându-mi numele, poziția în TNA, filiala OAR din care fac parte, adresa de E-mail și numărul de telefon.

Dlegaților la CONFERINȚA NAȚIONALĂ EXTRAORDINARĂ OAR DIN 2025

MEMORIU PRIVIND CUANTUMUL COTIZAȚIEI OAR

De la înființarea sa, Ordinul Arhitecților din România și-a finanțat activitatea din cotizațiile plătite de arhitecții și conductorii arhitecți, la care s-au adăugat și alte venituri, ajungând la următoarele:

• Taxa de înscriere / reînscriere:
• Cotizații
• Taxă de eliberare Dovadă de înregistrare a proiectului de arhitectură. Această taxă a apărut târziu, eliberarea dovezilor fiind gratuită la început, apoi fiind taxată cu 40 de lei, 50 de lei, 100 de lei, 150 de lei...
• Timbrul de arhitectură        
• Taxă Interviu pentru obținerea dreptului de semnătură.
• Alte surse de finanțare:
  • Organizarea concursurilor de arhitectură
  • Contracte de publicitate și sponsorizare
  • Contracte de închiriere (sporadice).
  • Cursuri plătite.

Servicii oferite de OAR arhitecților

Argumentul conducerilor succesive ale OAR este că noi, arhitecții, primim o serie de servicii:

1. Înscrierea și reînscrierea în TNA
2. Suspendarea/reluarea dreptului de semnătură
3. Înregistrarea proiectelor de arhitectură
4. Aplicarea de sancțiuni disciplinare
5. Cursuri de pregătire continuă. Acestea nu sunt agrementate de foruri academice și nu au un conținut peer-reviewed. Majoritatea participanților la aceste cursuri sunt arhitecții stagiari care sunt nevoiți să-și cosmetizeze rapoartele de stagiu.
6. Reprezentarea în conferințe și congrese internaționale.

Prin defalcarea pe diverse proceduri, Ordinul prezentase aceste servicii ca fiind 50, atunci când, în 2017, ne propune #TransformareaOAR.

Numărul de servicii oferite de OAR membrilor săi este limitat, cu predilecție administrativ, sau cu alte surse de finanțare în afară de bugetul de cotizații.

Arhitecții și OAR

În decursul celor aproape 25 de ani, numărul arhitecților, conductorilor arhitecți (și celor asimilați conductorilor arhitecți), a crescut de la 2.000, la peste 10.000. Concomitent, a crescut și aparatul birocratic, cu 20 de filiale teritoriale. Acum, OAR are 21 de președinți, 105 președinți, 21 de secretari, 21 de sedii etc.

Cu toate acestea, alte mii de arhitecți lucrează fără a avea confirmat dreptul de semnătură, atât în proiectare, cât și în administrațiile publice locale, auto excluzându-se pentru a evita plata inutilă a cotizației care, în fapt, nu le-ar aduce niciun beneficiu.

Drepturile acestor colegi nu sunt recunoscute, ei lucrând ca desenatori. Politica OAR privind acordarea dreptului de semnătură proaspeților absolvenți, forțează mii de stagiari să se angajeze, cu orice preț, dezechilibrând astfel, piața muncii. Așa se face că arhitecții au adesea venituri considerabil mai mici decât salariul mediu pe economie.

Veniturile obținute de OAR

Deși este evident că OAR supraviețuiește tot mai greu de la an la an, trebuie menționat că nici nu a încercat, nici nu a reușit să atragă mai multe surse de finanțare. Cu toate acestea, veniturile OAR au crescut, deoarece:

• Cotizațiile se colectează de la de peste 5 ori mai mulți membri.
• Timbrul de arhitectură egalează, în cei mai mulți ani, veniturile din cotizații.
• Veniturile din dovezi egalează, la rândul lor, veniturile din cotizații.

Veniturile totale ale OAR sunt, în fapt, de 10-15 ori mai mari decât în primii ani de funcționare.

Lipsa unui audit

În activitatea OAR nu s-au realizat audituri privind modul în care s-au cheltuit fondurile. În urmă cu ceva ani, totuși, un consultant financiar a solicitat să fie realizat, cel puțin pe Timbrul de Arhitectură. În Consiliul Național sE solicitase aceasta cu obstinație. Președintele de atunci, Domnul Găvozdea, s-a opus. Ulterior a fost bugetat un audit, dar nu tim dacă acesta s-a realizat, iar dacă s-a realizat, nu știm care sunt cincluziile sale.

Ce alte surse de venituri ar mai putea avea OAR?

1. Mărirea numărului de membri:
   1. Atragerea în Ordin a arhitecților din proiectare, dar fără drept de semnătură, prin modificarea regulamentului de confirmare a dreptului de semnătură și obținerea unor beneficii reale.
   2. Atragerea în Ordin a arhitecților pensionari care renunță la statul de membru OAR prin subvenționarea cotizației din Timbrul de Arhitectură, fapt permis de legea Timbrului Cultural.
2. Crearea unui registru al birourilor și firmelor de proiectare de arhitectură. Înregistrarea în astfel de directoare specializate costă, în mediul online, circa 1000 de lei/an.
3. Crearea unor registre de firme de proiectare de rezistență sau instalații, sub girul OAR.
4. Crearea unui sistem de parteneriat cu OAR, de tipul „Material aprobat de Ordinul Arhitecților”, sau „Sponsor al Ordinului Arhitecților”.
5. Publicații online și/sau offline și atragerea de publicitate.
6. Activități comerciale nonprofit
7. Atragerea finanțărilor nerambursabile:
   1. Cursuri agrementate academic și peer-reviewed.
   2. Informatizarea și digitalizarea activității.
   3. Alte finanțări nerambursabile

De ce ar trebui mărit cuantumul cotizațiilor în viziunea OAR?

Conducerea OAR nu explică exact de ce ar trebui mărit cuantumul cotizațiilor. Argumentul suprem pare să fie doar acela că, de mai bine de 20 de ani, nu a fost actualizat. Cu toate acestea, nu știm nici de câți bani ar avea nevoie în plus, nici ce va face cu ei. Apare, totuși, ideea că, dacă am plăti cotizații mai mari, ei ne-ar pute oferi mai multe servicii de calitate.

10 Motive pentru respingerea creșterii cotizațiilor

1. Creșterea cuantumului cotizațiilor nu are o fundamentare reală, argumentul că nu au fost actualizate din 2001 nefiind, de fapt, un argument.
2. Nici cheltuielile actuale, nici cele viitoare nu sunt fundamentate pe diverse scenarii bugetare.
3. Cotizațiile nu sunt singura sursă de finanțare a Ordinului.
4. Nu sunt prezentate și scenarii de diversificare a surselor de finanțare. 
5. Nu sunt prezentate și evaluate niciun fel de scenarii de creștere a numărului de cotizanți care ar duce la creșterea veniturilor din cotizații.
6. Serviciile oferite nu sunt mai complexe decât acum 20 de ani (înscriere, Tablou Național)
7. Interviurile de acordare a dreptului de semnătură sunt susținute din taxele plătite de stagiari, adică din altă sursă, deși ar putea fi un serviciu gratuit, după minim doi ani de cotizare ca stagiari.
8. Concursurile de arhitectură sunt susținute din Timbrul de Arhitectură și din taxele plătite de autoritățile care organizează aceste concursuri și nu depind de creșterea bugetului din cotizații.
9. Nu s-a prezentat, pentru variantele de creștere a cuantumului cotizațiilor, niciun scenariu cu privire la impactul asupra numărului de membri cotizanți. Astfel, scăderea drastică a numărului arhitecților înscriși în Tabloul Național se poate diminua atât de mult, încât veniturile să scadă, deși cotizațiile ar crește.
10. Niciuna dintre metodele de actualizare (inflație, putere de cumpărare etc) nu este fundamentată.

Efectele negative ale creșterii cuantumului cotizațiilor:

• Scăderea numărului de arhitecți care cotizează. Oricum, foarte multe firme au doar câte unul sau doi arhitecți care își exercită dreptul de semnătură.
• Limitarea accesului la profesie. Cotizațiile mai mari vor face ca tot mai mulți absolvenți să renunțe la profesia de arhitect proiectant.
• Restrângerea concurenței în piețele de proiectare.
• Perturbarea pieței muncii prin reducerea numărului de angajatori. Cotizațiile mai mari vor limita numărul arhitecților care dețin firme de proiectare și va lărgi numărul arhitecților, fără drept de semnătură, care vor fi nevoiți să se angajeze.
• Creșterea fenomenului de semnătură de complezență. Un număr limitat de arhitecți va semna proiecte întocmite de arhitecți fără drept de semnătură.

Din aceste motive, creșterea cuantumului cotizațiilor OAR, fără o fundamentare reală, fără proiecții privind veniturile și cheltuielile, fără audit, fără studii de impact privind accesul la profesie, impactul asupra numărului de arhitecți cu drept de semnătură, asupra pieței muncii și pieței proiectării, fără o viziune privind beneficiile, nu poate fi aprobată în Cadrul Conferinței Naționale Extraordinare!

Vă invit să semnați această petiție, indicând numele, numărul din TNA, filiala, precum și datele de contact (adresă de email și număr de telefon-care nu vor fi făcute publice).

Arh. Octavian Ungureanu

TNA 4059

Filiala București

arhoctavianungureanu @ gmail . com

0758090257

Octavian Ungureanu    Contactați autorul petiției