Apel la trezire civica!!! Opriti demolarea a trei cladiri istorice din orasul Focsani!

Apel la trezire civică!!!

Carol_I_la_Fs._in_1912_.jpg

Sosirea Regelului Carol la Focșani în 1912

Focșăneni,

Haideți să salvăm, împreună, ultima bucățică de istorie a orașului nostru!

Prin această petiție publică încercăm să convingem autoritățile muncipale focșănene, recte Primăria municipiului Focșani si Colegiul National "Al. I. Cuza" Focsani, să scoată de pe lista de demolări trei dintre clădirile istorice care spun ceva despre identitatea istorică și culturală a municipiului de pe Milcov și care vor fi eliminate din peisajul urban fără să avem cunoștință de existența vreunor expertize care să susțină aceste decizii. 

Prin acest articol-apel continuăm să încercăm, chiar și în al doisprezecelea ceas, să vă cerem ajutorul, vouă, celor care citiți aceste rânduri, ca să nu permitem acțiunea demarată de demolare a trei construcții valoroase a căror soartă depinde de implicarea noastră civică.

Este vorba despre Cancelaria Cimitirului Nordic, clădire edificată la 1873 și realizată după planurile marelui arhitect focșănean Ion Mincu, fost inginer-șef al orașului, Țesătoria Buium Strulovici, construcție-martor situată pe strada Ana Ipătescu ce poartă cu sine o istorie a industriei vrâncene, și bătrâna casă Pruncu, ce a servit ca locuință de oaspeți pentru regii României, dar pe care municipalitatea vrea să o facă una cu pământul pe lașul și incriminatoriul motiv-scuză că “e mai ușor să dărâmi decât să repari”. Pentru toate aceste trei construcții s-a emis autorizația de demolare și doar implicarea energică a locuitorilor orașului, laolaltă cu presiunea publică, ar putea duce la stoparea deciziei și implicarea autorităților în reabilitarea și repunerea în valoare a acestor mărturii care au traversat timpul. Cel mai mult i-am blamat pe comuniști pentru distrugerea vechilor Focșani însă și  după 1989 s-a dărâmat la fel de mult, fără să avem niciun fel de reacție publică fermă. Desfigurarea orașului a continuat, continuă și va continua dacă nu vom realiza că cei care decid în numele nostru nu ne șterg doar istoria, ci ne deformează și viitorul, anulând inconștient orice șansă de a pune în valoare chipul orașului în concordanță cu istoria sa.

casa_Pruncu_1934.JPG1. Casa starostelui Iordache Pruncu (situată în curtea Colegiului Al. I. Cuza) era în picioare, semeață, la 5 ianuarie 1859 când domnul Cuza, alături de o pleaiadă de oameni de stat și susținători ai creării statului român modern, s-a oprit în Focșani în drumul spre noua capitală a țării. Casa avea opt camere pentru boieri și trei pentru servitori, după cum este descrisă în documentele din epocă. Locuința a funcționat ca o casă oficială de oaspeți a orașului nostru aici fiind primite multe oficialități de rang înalt. Aici a fost găzduit Principele Carol I la prima sa vizită în Focșani în 1869, când pornise într-un tur pentru a-și cunoaște noua patrie. În această casă s-a născut maiorul Constantin Pruncu, militar atât în Armata Franceză, cât și în Armata Română, participant la Războiul pentru Independență, aici a trăit și scris poetul și primarul focșănean Nicolae Pruncu. Imobilul a împodobit atât de frumos orașul încât, pe la începutul anilor 1900, într-o carte poștală de epocă, era prezentat cu numele de “Castelul  Guriță”, după numele proprietarului de atunci, Simion Guriță. Ulterior a ajuns în patrimoniul Ministerului Instrucțiunii Publice fiind folosit aproape un secol ca local de studiu pentru elevii locului, la început ca sediu pentru Școala secundară de fete, iar în anii ultimi ai comunismului ca spațiu școlar pentru elita liceenilor vrânceni. Practic, nicio voce nu ni s-a alăturat când ne-am ridicat de maimulte ori în apărarea sorții casei Pruncu. Pare că sentința implacabilă și cvasiunanim acceptată a demolării ei este luată și așteptată mai degrabă ca o binevenită izbăvire, ca o eliberare a firavei conștiințe publice de o jenă ce, altfel, irita înalta stimă de sine a pseudointelectualilor mioritici. Încurcă locul deja încărcat cu grosier balast edilitar, expresia pură a incompetenței manageriale.

2. Țesătoria Buium Strulovici

313339786_2260670737443868_5415808030336522212_n.jpgÎn ultimele decenii Focșaniul s-a dovedit a fi una dintre “fabricile de confecții” ale Europei, însă puțini știu de începuturile activității industriale care oferă astăzi locuri de muncă pentru mii de vrânceni. Evreii au fost printre cei care au pus bazele industriei textile focșănene în primele decenii ale secolului trecut. "Țesătoria Focșani", proprietatea lui Buium Strulovici, era una dintre cele mai importante companii industriale din oraș între anii 1920 și 1940, fabrica textilă în care lucrau aproximativ 200 de angajați cetățeni ai orașului (evrei și neevrei). Confiscată după război, țesătoria a supraviețuit fiind folosită ca atelier-școală și internat pentru elevii liceului agricol din oraș. Constatăm că, într-o totală ignoranță și stânjenitoare unanimitate, autoritățile municipale, recte Primăria și Consiliul Municipal, au decis în 2019 să demoleze ultima mărturie care mai amintește celor de azi că Focșaniul are o tradiție în domeniul industriei ușoare. Așa se face că, pe tăcute, fără niciun fel de dezbatere publică, ultima țesătorie interbelică riscă să fie demolată. Aici ar putea funcționa un centru comunitar sau chiar un muzeu al industriei ușoare vrâncene organizat printr-un parteneriat public – privat.

Aici puteti urmări un scurt film cu clădirile din curtea Țesătoriei Focșani 

https://youtu.be/9W61rupmeiM

Prin proiectul  #PovestimFoccșaniul am reușit, pentru moment, să evităm un  deznodământ trist pentru această clădire industrială care ne poartă în trecutul orașului însă fără presiune publică venită din partea cetățenilor orașului, clădirea va fi făcută una cu pământul. 

ug4efH6.jpg3. Cancelaria Cimitirului Nordic O altă clădire cu valoare de simbol este pusă pe lista scurtă a “ghilotinei” de Primăria Focșani. Este vorba de “Casa Administratorului” din Cimitirul Nordic, cunoscută ca fiind primul edificiu public proiectat de arhitectul Ion Mincu. Ca urmare a petiției transmisă instituțiilor publice de către Asociația “Eu, tu și ei”, Institutul Național al Patrimoniului a reacționat neșovăind la tentativa de distrugere preconizată de Primăria Municipiului Focșani:“Casa din cimitir proiectată de arhitectul Ion Mincu, personalitate remarcabilă a culturii românești și a municipiului Focșani în primul rând, reprezintă un martor centenar, pe de-o parte al existenței acestui cimitir, pe de altă parte al perioadei de început a activității marelui arhitect. Prin regimul scăzut de înălțime și volumetrie, casa construită de Ion Mincu se integrează armonios în peisajul cimitirului, în timp ce spațiile interioare dedicate cancelariei, personalului administrativ și oficiant al cimitirului asigurau buna funcționare a serviciilor aferente. Cimitirul Nordic din Focșani este păstrătorul unor monumente funerare clasate în Lista Monumentelor Istorice, dintre care basorelieful Zoe și Dumitru Bengescu, basorelieful generalului Rașcu, bustul inspectorului de artilerie Mihai Pastia, se află la distanțe de numai 20-40 m față de casa proiectată de arh. Ion Mincu. Având în vedere proximitatea acestor monumente față de clădirea administrativă orice intervenție nouă este supusă reglementărilor prevăzute prin Legea 422/2001 privind protecția monumentelor istorice, respectiv avizului Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Păstrarea și consolidarea clădirii administrative existente, concomitent cu înlăturarea intervențiilor recente care au modificat aspectul inițial, reprezintă o necesitate a conservării patrimoniului cultural al orașului Focșani. Este astfel necesar să se identifice un alt spațiu în vederea construirii altui imobil, în cazul în care expertiza de specialitate va constata că cel vechi nu corespunde nevoilor funcționale actuale ale cimitirului”. Pentru un scurt timp am obținut în cadrul proiectului #PovestimFocșaniul o suspendare a demolării, însă viitorul ei stă sub semnul incertitudinii. Nu știm când interesele imobiliare se vor reînnoda malign și vor da din nou asaltul asupra fragilelor mărturii urbanistice din perioada generației Unirii sau de dată mai recentă. Stratul gros de indiferență ce le acoperă și înconjoară par să le asigure verdictul sigur de condamnare la extincție. Desigur, dacă nu asistăm pasivi … 

Ce putem face împreună? Simplu, vorba cântecului, “să dăm mână cu mână”. Să trimitem un mesaj pe adresa de email sau de Facebook a primarului Misăilă sau pe adresa oficială de email primarie@focsani.info și să cerem oprirea demolării celor trei construcții și reabilitarea acestora după planurile inițiale. Gestul este unul corect față de comunitate, și de mare impact. Autoritățile nu vor putea ignora la infinit solicitări venite de la un număr mai mare de oameni, așa că doar dacă ne hotărâm mai mulți să arătăm că ne pasă și ne exprimăm în acest sens vom avea șanse reale de reușită.

Ar fi… primul pas.

Silvia Vrînceanu Nichita, cetățean al municipiului Focșani

Inițiator al proiectului cultural #PovestimFocșaniul 

Sursa foto cu Regele Carol primit la Focșani: Muzeul Vrancei 


Silvia Nichita / #PovestimFocșaniul    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnătura mea, autorizez Silvia Nichita / #PovestimFocșaniul să predea informațiile pe care le furnizez în acest formular celor care au autoritate în ceea ce privește această chestiune.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...