Transformări necesare în examenul de rezidențiat. Soluții viabile pentru miile de absolvenți
În calitate de reprezentant al unui număr semnificativ de medici absolvenți ai Facultăților de Medicină din România, vă rog respectuos să analizați și să dispuneți asupra următoarelor solicitări:
1. Suplimentarea locurilor la rezidențiat
• Pentru a compensa pierderile cauzate de exodul medicilor și deficitul în zonele rurale și orașele mici
• Specialități critice: medicină de familie, ATI, medicină de urgență, psihiatrie, epidemiologie
• Exemple: Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1881/2019 a suplimentat cifra de școlarizare cu 2.448 locuri pentru anul universitar 2019-2020
• Situație actuală: numeroase spitale cu posturi neocupate, iar unii candidați sunt respinși la rezidențiat cu diferențe de câteva puncte
2. Pragul de promovare la examenul de Rezidențiat
• Propunerea este scăderea pragului de la 60% la 55% sau chiar 50% pentru a acoperi nevoile sistemului medical, în special pentru specialitățile deficitare: medicină de familie, ATI, medicină de urgență, boli infecțioase
• Precedente:
o Ordinul Ministerului Sănătății nr. 3957/6703 din 21 noiembrie 2023 a redus pragul de promovare de la 65% la 60% înainte de repartiție
o În primii ani ai sistemului de rezidențiat, pragul minim a fost de 50%
• Argument: metodologia actuală de elaborare a grilelor implică itemi complecși, concepuți de specialiști din Marea Britanie, depășind frecvent competențele unui absolvent de Medicină și fiind nealiniată cu programa națională
3. Implementarea conceptului de medici cu competențe limitate
• Absolvenții ar putea activa sub supravegherea unui medic îndrumător în medicina muncii și medicina de familie în mai multe orașe, în clinici private sau cabinete cu medici de familie
• Beneficii: acoperirea deficitului de medici în orașele mici, reducerea mobilității pacienților către orașele mari, experiență practică pentru absolvenți
• Precedent legislativ: Ordonanța 18/2009 menționează conceptul de competențe limitate pentru absolvenți
4. Avizul de liberă practică cu parafă la absolvirea Facultății de Medicină pentru practicarea medicinii de familie, medicina muncii, medicină de urgență, pediatrie, oncologie, oncologie pediatrică, spm, epidemiologie, recuperare medicală si reumatologie • Propunere: acces la practică în Medicină cu stagii modulare pe o perioada de 5 ani pentru medicina de familie, medicina muncii, medicina de urgență, pediatrie, oncologie, oncologie pediatrică, spm, epidemiologie, recuperare medicală și reumatologie, fără examen național. Considerațiile autorilor și semnatarilor petiției, a tinerilor medici în general că după un examen de licență din aceiași materie de rezidențiat, absolvit, se poate proceda la oferirea dreptului de liberă practică după acesta
• Argument: există peste 1.000 de localități fără medic de familie; mulți medici actuali au peste 60 de ani
• Alte țări (UK, Franța) permit intrarea în practică fără specializare completă, oferind un statut intermediar util
• Legea nr. 95/2006: a limitat acest drept al medicului absolvent al Facultății de Medicină, introducând explicit cerința finalizării rezidențiatului pentru obținerea parafei (de specialist)
5. Crearea unei sesiuni extraordinare de rezidențiat (sesiune de vară) pe lângă sesiunea de baza adică cea din iarna datorită importanței examenului și a implicațiilor umane, sociale, financiare, medicale
• Argument: număr mare de absolvenți la examenul din toamna; prevenirea exodului către străinătate; reducerea perioadei de așteptare fără perspectivă profesională
6. Suplimentarea medicilor în situații de urgență sau război
• Specialități critice: medicina de familie, medicină de urgență și ATI
• Argument: medicina de urgență gestionează trierea, stabilizarea rapidă și fluxurile mari de răniți; ATI asigură suport postoperator, ventilație, sedare și managementul șocului; medicina de familie asigură continuitatea serviciilor pentru populația civilă și refugiați
• Cadru legal: Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate; Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind protecția civilă
7. Bibliografia oficială și timpul de pregătire
• În urma acțiunilor studenților, proiectul de lege pentru aprobarea OG 44/2024 prevede: o Eliminarea organizării examenului pe subdomenii;
o Extinderea termenului minim în care trebuie anunțată tematica examenului de la 6 la 12 luni
• Proiectul a trecut de Senat și, din octombrie 2024, se află la Camera Deputaților.
• Cele două comisii cu rol de raportare (Comisia pentru sănătate și familie, respectiv Comisia pentru muncă și protecție socială) aveau termen de adoptare a rapoartelor data de 05.11.2024
• Până la data redactării prezentei petiții, niciuna dintre comisii nu a adoptat un raport, ceea ce generează incertitudine și lipsă de predictibilitate pentru candidații la examenul de Rezidențiat și subliniază necesitatea urgentării adoptării actelor normative
8. Necesitatea anonimizării examenului pentru prevenirea suspiciunilor
• Din 2024, s-a trecut la susținerea examenului de Rezidențiat cu numele candidaților vizibile pe grilă, ceea ce poate genera percepția de lipsă de imparțialitate sau chiar riscuri de fraudă
• Istoricul examenului arată că în trecut (1996) au existat fraude masive, ceea ce face ca acest subiect să fie sensibil și necesită măsuri preventive
• Reintroducerea anonimizării grilelor, astfel încât numele candidaților să nu fie vizibile în momentul corectării, poate crește încrederea candidaților în corectitudinea procesului, fără a afecta logistică sau transparența rezultatelor.
OROBKO LUCIA-RAMONA Contactați autorul petiției