Scrisoarea grefierului anonim către întreaga societate!

Întrebările grefierului anonim adresate societăţii:

 

    - sunteţi sleiţi de scandalul continuu din justiţie?

    - vă plac protocoalele secrete sau culoarele şi completurile speciale?

    - este serviciul public al justiţiei unul performant?

    - sunteţi sătui de jocurile de putere care sunt mascate drept lupte de principii (europene şi de stat de drept)?

    - vi se pare că prea multă nedreptate este ignorată în numele luptei anticorupţie?

 

Apoi dragii moşului, nu ştiţi nimic!

Iar dacă aţi şti, nu cred că aţi fi la fel de vehemenţi în poziţiile voastre,

indiferent de care parte a # vă aflaţi!

Ia ascultați aici!

 

Există o CATEGORIE PROFESIONALĂ a “martorilor muţiîn sistemul de justiţie de care societatea românească are mare-mare nevoie, dar pe care, prin voinţa guvernanţilor, societatea o ignoră cu desăvârşire: GREFA JUDICIARĂ!

 

Aceştia sunt grefierii din instanţe care asigură funcţionarea mecanismului organizatoric al justiţiei, atât în partea vizibilă (front-end) cât mai ales în partea sa mai puţin vizibilă (back-end).

Iar problemele din justiţie care vă sunt astăzi cunoscute s-au petrecut “în spatele tejghelei.

Altă întrebare (sic!):

    - Apoi dacă este aşa, de ce au rămas grefierii “martori muţişi ce s-ar putea face ca aceste probleme, şi altele, să nu se mai întâmple?

Răspunsul grefierului anonim:

    - Ascultaţi-l pe Cuza! Pe Cuza! Pe Alexandru Ioan Cuza!

 

Adică pe tipul ăsta:Portrait_of_Alexandru_Ioan_Cuza_by_August_Strixner.png

Cei care-şi permit să citească varianta (nu chiar!) lungă, să caute AICI:

Pentru restul, pe scurt: Cuza a hotărât prin reforma din 1865 ca grefierii să fie cetăţeni cu studii superioare care depuneau o garanţie bănească semnificativă și prestau un jurământ, pentru care, în afara atribuțiilor pe care le cunoaștem astăzi, primeau “drept de priveghereşi “drept de contrasemnăturăpe toate actele întocmite de tribunal (în lipsa semnăturii grefierului actele fiind nule).

 

Teoretic, în virtutea obiceiului, aceste drepturi ar exista şi astăzi, doar că au fost total golite de conţinut iar preţul pentru acest eşec al reformei din justiţie îl plăteşte, la modul general, întreaga societate şi, în mod special, acele suflete amărâte care s-au trezit victimele unui sistem în care ”cei datori să priveghezeau fost transformați exclusiv în ”cei datori să tehnoredacteze, să scaneze și să telefoneze.

 

Ca să clarificăm de la bun început, nu vorbim aici (sau altundeva) despre controlul magistratului de către grefier!

 

Independența justiției este principiul fundamental al statului de drept iar cu privire la judecători, acest lucru se traduce prin independența cu care acesta instrumentează cauza și deliberează asupra temeiniciei și legalității. Judecătorul este independent în activitatea sa inclusiv față de colegii săi judecători și inclusiv față de președintele instanței și al instanțelor superioare.

 

Judecătorul semnează singur, fără grefier, doar minuta hotărârii, adică actul prin care stabilește soluția cauzei dedusă judecății sale.

 

În rest, toate celelalte acte ale dosarului de judecată, de la hotărârea judecătorească, încheieri de ședință, declarații, referate, procese-verbale și până la cea mai banală adresă, se contrasemnează de grefier. În practică, multe astfel de acte se semnează exclusiv de grefier și, tot în practică, s-a împământenit zicala pe care orice grefier o urăște: ”judecătorul semnează, dar grefierul răspunde.

 

Așadar, reforma lui Cuza a instituit pentru grefier ”dreptul de a priveghea” la buna înfăptuire a actului de justiție, aceasta fiind o modalitate de receptare calificată a actului de jurisdicție guvernat de un magistrat independent.

 

Pentru sugestivitate am putea spune că grefierul are rolul de participant și martor calificat al societății la înfăptuirea actului de justiție întocmai cum avocatul este participantul și martorul înfăptuirii actului de justiție pentru justițiabil.

 

Nu toate cauzele de pe rolul instanțelor se desfășoară cu participarea avocatului, fie el ales sau din oficiu, ci doar câteva (zeci de) mii, o foarte mică parte din cele aproximativ 3 milioane dosare/anual. Chiar și acolo unde sunt avocați, chiar aleși, cei care știu să verifice chestiunile de organizare ale sistemului de justiție, repartizarea aleatorie a dosarelor, parametri de repartizare, circuitul intern al cauzelor, incidentele de procedură, coeficientul de încărcare a completelor, legala compunere a completelor etc, sunt foarte puțini.

 

Iar asta pentru că nu apărătorii sunt chemați să verifice aceste evidențe, ci o altă categorie profesională care, alături de magistrați, trebuie să vegheze la bunul mers al justiției, motiv pentru care intrarea grefierilor în profesie se face printr-un examen de drept procedural civil și penal și.. ghiciți.. organizare judecătorească.

 

Similar, în foarte puține cauze se exercită calea de atac, așadar soluția pronunțată în primă instanță este definitivă și executorie. În și mai puține procese este obligatorie participarea procurorului, în calitate de garant al intereselor societății și doar câteva categorii de hotărâri judecătorești se comunică procurorului, din oficiu.

 

Întregul sistem al justiției are nevoie, în afara de munca brută pe care o prestează grefierii și asupra căreia vom reveni, de o anume garanție, care a fost introdusă de reforma lui Cuza, dar pe care am pierdut-o pe drum, în ultimii 150 de ani.

 

Grefierul nu controlează activitatea magistratului, nu are drept de a influența sau de a cenzura modul în care magistratul instrumentează cauza, dar poate, conform legilor care păstrează în vigoare tradiția din timpul lui Cuza, să nu semneze.

 

Această simplă vocație de neparticipare, pe cât de smerită și de neimportantă pare, este crucială pentru buna înfăptuire a actului de justiție, în toate etapele sale.

 

Nu există niciun alt mod de a garanta înfăptuirea justiției cu bună credință de către magistrat, ÎN TIMP REAL, alta decât contrasemnătura grefierului.

 

Toate celelalte sunt ulterioare: controlul ierarhic superior al hotărârilor pronunțate, atacarea odată cu fondul a încheierilor interlocutorii, dreptul procurorului de a formula căi de atac, plângeri adresate Inspecției Judiciare pentru neglijență sau rea-credință, căi extraordinare de atac, plângere la CEDO, inclusiv plângerile penale împotriva magistraților care astăzi sunt de competența atât de mult contestatei Secții Speciale a Parchetului General, așadar toate acestea sunt post-factum. Unele consecințe ale erorilor judiciare sunt greu sau imposibil de reparat. Prețul plătit de societate pentru acest eșec al reformei este colosal și nu doar în dimensiunea sa materială!

 

Dar de ce eșec?

Pentru că prin reforma justiției din 2005 grefierul a fost așezat într-un raport de dependență profesională față de magistrat cum nu mai există altul în sistemul bugetar. Din dorința onestă de a asigura magistratului independență și autonomie, inclusiv un aparat de lucru total la dispoziția sa, a fost abandonată cu totul tradiția românească a sistemului nostru de justiție, dezvoltată din dreptul canonic bisericesc, în favoarea unui concept axat exclusiv pe expertiza și inteligența persoanei învestită în funcția de magistrat care se construiește pe sine, ca om și profesionist, în virtutea deontologiei profesionale.

 

Deși nu sunt dator să fac nimănui complimente, atest din locul în care mă aflu, că astăzi, după 15 ani de reforme, magistratura română, în ansamblu, domină categoric în raport de inteligență și acuitate intelectuală orice altă categorie profesională din sistemul public sau privat, inclusiv serviciile de.. intelligence, inclusiv profesiile liberale, cu toată deferența ce o port avocaturii de elită, rămasă astăzi singurul depozitar al tradiției juridice românești autentice.

 

Revenind. Distanța care s-a format în timp între capacitatea și expertiza magistraților, pe de o parte, și corpul grefierilor, pe de alta, a justificat din punctul de vedere al CSM și al autorităților de resort acțiuni de declasare a grefierilor la un statut de ”personal auxiliar” al instanțelor și parchetelor, fiind așezați lângă personalul conex: aprozi, muncitori, șoferi. Pe de altă parte, statutul derizoriu al grefierului în cadrul sistemului de justiție a condus la un brain-drain, grefierii de elită alegând și reușind să devină, în număr mare, magistrați, cimentând astfel o dinamică nefericită pentru întregul sistem. Capacitatea de leadership și viziune în corpul profesional al grefierilor, capacitatea de reflecție privitor evoluția profesiei sunt astăzi cronic subreprezentate.

 

După cum spuneam, expertiza noilor magistrați selectați în virtutea capacităților intelectuale, în principal prin concursuri de admitere în magistratură de o dificultate deosebită, a justificat reformarea de facto a statutului grefierului și adoptarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, complet în defavoarea grefierilor, care sunt astăzi în totalitate la dispoziția magistratului, nu au autonomie profesională, fișa postului este generică și se încheie cu sintagma ”orice alte dispoziții trasate de judecător”.

 

Grefierii sunt astăzi numiți în funcție de președinții curților de apel, răspund nelimitat înaintea magistraților, sunt la dispoziția acestora în timpul orelor de program și, de mult prea multe ori, în afara orelor de program. Judecătorii au primit dreptul legal de a-și oragniza programul de lucru în mod flexibil, în vreme ce grefierii care ar trebui să fie prezenți 8-16, adună mii de ore suplimentare fiind la dispoziția magistraților sau sub presiunea termenelor procedurale, fără ca acest grav eșec de management al instanțelor să fie cuprins în vreun raport de bilanț sau în vreunul dintre proiectele de managemnt cu care candidează magistrații la funcții de conducere. Practic suntem ceasul deșteptător al sistemului bugetar cu program ”normal” de lucru, întrucât începem lucrul de 6-7 și ne prinde miezul nopții prin instanțe.

 

Verificați vă rog câte alte birouri din instituțiile bugetare au luminile aprinse la orele sau zilele libere când sunt luminate birourile grefierilor! Sau mai bine, intrați pe portalul instanțelor de judecată și verificați listele de ședință din Vinerea Mare, de la Crăciun, din 31.12, iar aici colegii din penal ar putea să ofere mai multe date interesante.

 

Pontajele instanțelor, deși contrasemnate și confirmate pentru autenticitate sunt false în întregul sistem judiciar. Nu cunosc instanță la care orele suplimentare să fie cuprinse în pontaj. Orele suplimentare efectuate de grefieri constituie combustibilul întregului sistem judiciar care ar intra în colaps dacă grefierii ar respecta la literă programul normal de muncă.

 

Mai mult, în planul relațiilor personale, desconsiderarea grefierilor de către unii magistrați, umilințe vecine cu infracțiunea de purtarea abuzivă, comportament neloial și tracasator, specularea autorității profesionale în interes personal, afișarea ostentativă a expertizei și chemarea la ordine în afara ședințelor de judecată, deși nu sunt reprezentative pentru întregul sistem sau pentru toate instanțele, au devenit totuși un loc comun în sistem și sunt tolerate ca o marcă destinată grefierilor: ”cenușăresele sistemului de justiție”. Puțini sunt magistrații care se împotrivesc deschis și vizibil acestor lucruri, fiind mustrați de proprii lor colegi întrucât atitudinea permisivă face ca ”grefierii să-și ia nasul la purtare”. Majoritatea magistraților însă se autoizolează în propriile dosare, mulțumiți că pot rămâne oameni integri și în lucrări și în relațiile cu colegii magistrați și grefieri.

 

Dacă am vorbi despre condiții de muncă, nu am termina de scris aceasă scrisoare în anul acesta și pentru că știu că mulți dintre voi, dragi cititori, o gândiți în contrapartidă, vă informez că media salariului net astăzi în plată pentru grefierii de execuție este sub 3900 lei, în condițiile de lucru deja menționate.

 

Puteți cere relații de la cei 33 de angajatori diferiți, cu excepția Curților de Apel București, Bacău și Târgu Mureș care au ales să plătească grefierii cu sume de aproximativ 800-1000 lei mai mari față de restul țării. Teoretic trebuia să avem salarii mai mari, doar că noi și alți câțiva amărâți din sistemul sanitar ”am fost uitați” la calculul coeficienților din legea unică de salarizare, astfel încât suntem plafonați salarial până în anul 2022. Raportul salarial grefier/magistrat variază între 1/ 4-8 ori, în condițiile în care în anul 2004 raportul era de 70% din salariul magistratului.

 

Da, da, știm, grefierii au pensie specială. Așa este doar că nu e așa! (sic!) Există o pensie de serviciu, nu specială, pe care grefierii o primesc când îndeplinesc 60 de ani și care reprezintă diferența între pensia de drept și un procent din ultimul salariu aflat în plată.

 

La începutul lui 2019 erau 1814 pensionari grefieri care primeau 2354 lei în plus față de media contributivității 1800 lei, adică un sarariu minim brut, în condițiile în care pentru grefieri nu a existat vreo altă eră în care condițiile de muncă sau programul de lucru să fi fost diferite. Dacă ar fi pontate orele suplimentare din sistem am putea ieși la pensie înaintea polițiștilor și cred că ar fi costuri mai mari decât cele 1800 de salarii minime care ni se plătesc cu titlu de pensie specială.

 

De altfel, nu cunosc grefier care să fie încântat de faptul că primește această pensie, cu care suntem mereu umiliți când ne exprimăm și noi urme de nemulțumire. Nu dorim să fim asistații sociali ai nimănui, dorim servicii care să ne permită să rămânem activi și sănătoși o perioadă cât mai îndelungată, în care să fim retribuiți în mod drept, în raport de îndatoririle noastre și coeficienții legali. În astfel de condiții, pensiile de drept ar fi cu siguranță peste aceasta ”specială”. În altă ordine de idei, nici nu putem accepta ca singurul element de recunoaștere a sacrificiilor noastre să fie delegitimat ca fiind obținut în mod nedrept. Suntem de acord cu auditarea și reformarea sistemului de pensii, inclusiv speciale, însă nu în condițiile dictate de cei care lucrează 3 luni pe an.

 

În fine, nemulțumirile grefierilor sunt mult mai multe și nu fac obiectul acestei scrisori, oricât de justificate ar fi. Și din păcate, chiar sunt!

 

Ce propune grefierul anonim?

Cam același lucru cu toată suflarea grefierilor din România: vrem legea vizând statutul grefierilor. VREM STATUTUL! De doi ani se plimbă, în diferite forme, între Ministerul Justiției, Muncii, Finanțelor și C.S.M.

 

Și de ce m-ar interesa pe mine, societate, statutul grefierilor? Stă sistemul de justiție în statutul grefierilor?

 

Da. Integritatea sistemului de justiție în ansamblu și eliminarea multor probleme care oripilează prin consecințe astăzi societatea ține surprinzător de mult de lipsa unui statut al grefierilor adaptat la realitățile din România.

 

Să încercăm un exercițiu de imaginație, fără legătură cu realitatea:

- Ar putea prevedea că grefierii, asemenea procurorilor, își desfășoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

- Ar putea prevedea că toate concursurile ce privesc cariera grefierului, inclusiv pentru funcțiile de conducere, să fie organizate de Școala Națională de Grefieri. Ar putea prevedea că titularul acțiunii disciplinare în cazul grefierilor este Ministrul Justiției, la sesizarea conducătorului instanței.

- Ar putea fi suficient ca în statutul grefierilor să se prevadă expres că refuzul motivat al grefierului de a semna actele procedurale nu reprezintă abatere disciplinară. Refuzul motivat al grefierului s-ar putea atașa la dosarul cauzei și s-ar comunica în copie Ministerului Justiției. Abuzul s-ar pedepsi.

- Ar putea interzice grefierului să motiveze hotărâri judecătorești, inclusiv cele ”după model”.

- Ar putea prevedea că grefierii pot participa la ședința anuală de bilanț.

- Ar putea dispune ca raportul de bilanț al instanțelor să facă referire și la activitatea grefierilor.

- Că prim-grefierul face parte de drept din colegiul de conducere al instanței.

- Ar putea pevedea, cu titlul tranzitoriu, că pontajele cu orele suplimentare se comunică semestrial, din oficiu Inspectoratului Teritorial de muncă până în anul 2022.

- Ar putea să prevadă dispoziții legale din legea avertizorilor de integritate, care nu se aplică sistemului judiciar.

- Ar putea amenda legea privind organizarea C.S.M. astfel încât un reprezentant al societății civile să fie numit de grefieri, întrucât avem un interes direct în buna desfășurare a actului de justiție.

 

Revenind însă la realitate, STATUTUL poate asigura autonomia profesională a grefierilor și îi poate proteja pe cei care ar putea alege să-și complice viața în moduri greu de înțeles pentru cei din afara sistemului, în numele unor principii și valori comune statului de drept. Autonomia grefierului implică automat suplimentarea schemelor de personal astfel încât acesta să nu fie mereu vulnerabil pe linie disciplinară pentru nerespectarea termenelor legale de întocmire a lucrărilor.

 

Această scrisoare, deși lipsită de tactul necesar, sugerează pentru publicul larg și nespecializat o posibilă cale de ieșire într-un război în care unii doresc să ia puterea magistraților iar alții vor să continue exercitarea puterii fără nicio formă de răspundere. Grefierii au simpatii și antipatii în ambele tabere, de aici și dificultățile de sincronizare la mesajele pro-justiție, pe care unii dintre noi le resimțim în efecte ca fiind anti-grefieri.

 

Dincolo de tonul mult prea emoțional al acestei scrisori anonime, îmi doresc ca cititorii interesați să câștige un nou punct de vedere pentru dezbaterea aceasta pătimașă care trenează de mult prea mult timp pe agenda publică, convinși fiind că orice reformă a justiției va trebui să readucă funcția de grefier la rostul inițial.

 

Credem sincer că soluțiile propuse astăzi în spațiul public pentru remedierea problemelor din justiție nu sunt viabile, indiferent de polaritate, și că ceea ce s-a pierdut prin declasarea grefierilor nu poate fi reparat în alt mod decât cel contrar involuției din ultimii 10-15 ani.

 

Uneori, piatra pe care au ignorat-o lucrătorii ajunge în capul unghiului.

Dacă sunteţi de acord cu ideile exprimate mai sus, vă rog să distribuiţi această scrisoare prietenilor şi politicienilor!


Grefierul anonim    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe Grefierul anonim să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...

Facebook