SALVAREA UNITĂȚII NAȚIONALE A ROMÂNIEI ȘI A INTEGRITĂȚII SALE TERITORIALE
Către: GUVERNUL ROMÂNIEI
În atenția D-lui Prim-Ministru, Florin Cîțu
Petiție: SALVAREA UNITĂȚII NAȚIONALE A ROMÂNIEI ȘI A INTEGRITĂȚII SALE TERITORIALE
Domnule Prim-Ministru al României
UNITATEA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI se bazează în măsură covârșitoare pe dezvoltarea economică armonioasă a țării, adică dezvoltarea economică echilibrată a tuturor regiunilor României, iar INTEGRITATEA TERITORIALĂ A ROMÂNIEI există atâta timp cât toate regiunile țării sunt unite.
Experiența istorică a demonstrat că metoda cea mai sigură de destrămare a unei țări este dezvoltarea economică neechilibrată, inegală a regiunilor sale.
În România este foarte evident faptul că timp de trei decenii forțe importante atât din exteriorul cât și din interiorul României împiedică prin tot felul de mijloace dezvoltarea economică a regiunilor României de la est și de la sud de Carpați.
Acest lucru se face în primul rând prin neconstruirea autostrăzii A8, Târgu Mureș - Iași, denumită „Autostrada Unirii”, precum și a tronsonului Ploiești – Brașov – Târgu Mureș al autostrăzii A3, denumită „Autostrada Transilvania”.
Lipsa autostrăzilor respective îngreunează enorm mișcarea persoanelor și mărfurilor pe tronsoanele respective din cauza traseelor sinuoase și a declivităților mari la traversarea Carpaților. Acest fapt împiedică enorm schimburile economice între Moldova și Muntenia, pe de o parte, și Transilvania și țările occidentale, pe de altă parte. Lipsa autostrăzilor A8 și A3 descurajează aproape total accesul investitorilor transilvăneni și occidentali în Moldova și Muntenia, ei oprindu-se în Transilvania sau orientându-se către alte țări din motive evidente: Lipsa autostrăzilor respective duce la creșterea mare a timpilor și costurilor de transport între Transilvania și Moldova și între Transilvania și Muntenia, prin creșterea consumului de carburant, mărirea timpului de lucru al șoferilor, creșterea costurilor cu întreținerea și repararea mijloacelor de transport etc.
Astfel, decalajul economic dintre Transilvania, pe de o parte, și Moldova și Muntenia, pe de altă parte, s-a tot mărit în ultimele trei decenii și se tot mărește. Acest fapt îi determină chiar și pe mulți dintre românii de rând din Transilvania să dorească ruperea de România !
Ca urmare a acestei grave situații, subsemnatul, Prof. Doruțu-Honorius Rișcuța, în numele meu și al tuturor celor ce susțin prezenta Petiție, vă atrag atenția asupra pericolului eminent de desprindere a Transilvaniei de România.
Știm că la prima vedere acest lucru pare exagerat sau chiar imposibil. Dar istoria ne-a învățat că pentru destrămarea unei țări – la fel ca și pentru unirea unei țări – condițiile se pregătesc de-a lungul a zeci de ani, astfel încât cetățeanul obișnuit să fie pregătit pentru o asemenea schimbare uriașă și să nu observe că totul a fost plănuit cu rea intenție împotriva poporului român.
Știm că unii cetățeni trăiesc cu convingerea că atâta timp cât există Uniunea Europeană o astfel de secesiune este imposibilă. Dar așa cum România urmează să facă o reorganizare administrativă a teritoriului său prin desființarea județelor și înființarea regiunilor, tot așa va putea, la un moment dat, să facă și Uniunea Europeană o reorganizare administrativă prin care să se accepte înființarea Republicii Transilvania. Știm că mulți ar nega această posibilitate aducând ca argument exemplul Spaniei, unde Catalonia luptă intens să se desprindă de Spania, dar nu reușește acest lucru întrucât UE se opune total. Însă diferența dintre cazul Spaniei și cel al României este imensă. Arăt aici doar câteva elemente esențiale ce fac această diferență: 1. În Spania există doar forțe interne ce luptă pentru desprinderea Cataloniei de Spania; În România există și forțe externe ce luptă pentru desprinderea Transilvaniei de România, așa cum sunt Ungaria – care are scopuri bine-știute – și însăși UE, care poate dirija mai eficient țări mai mici decât o țară mare și puternică. 2. În cazul Spaniei, Catalonia iese din UE dacă se desprinde de Spania, ceea ce este inacceptabil pentru UE; În cazul României, nici Transilvania și nici restul României nu doresc (cel puțin oficial, deocamdată) să iasă din UE și de aceea UE nu s-ar opune desprinderii Transilvaniei de România. 3. Catalonia contribuie la fondurile UE cu sume mai mari decât încasează de la UE; Moldova și Muntenia contribuie la fondurile UE cu sume mai mici decât încasează de la UE. 4. În Catalonia fondurile UE sunt folosite corect într-o proporție mult mai mare decât în Moldova și Muntenia. 5. În Catalonia sunt mult mai multe firme din restul UE ce ar suferi pierderi enorme în caz de secesiune decât în Moldova și Muntenia. Bineînțeles că lista diferențelor care fac inacceptabilă pentru UE secesiunea Cataloniei și acceptabilă secesiunea Transilvaniei poate continua.
De aceea este imperios necesar să se ia de urgență măsuri care să reducă decalajul economic dintre Transilvania, pe de o parte, și Moldova și Muntenia, pe de altă parte – măsuri care să stimuleze dezvoltarea accelerată a Moldovei și a Munteniei. Iar prima și cea mai importantă măsură în acest sens este accelerarea construirii cu prioritate a autostrăzii A8, Târgu Mureș – Iași, și a tronsonului Ploiești – Brașov – Târgu Mureș din autostrada A3 – ceea ce evident reprezintă o SITUAȚIE DE URGENȚĂ MAXIMĂ.
În consecință, având în vedere că se pot adopta măsuri de exceptare de la unele articole din legislația ce duce la întârzierea construirii acestor autostrăzi, subsemnatul înaintez următoarea Petiție:
PETIȚIE
Față de situația extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, expusă mai sus, cu scopul de a salva unitatea națională a României și integritatea sa teritorială vă solicităm:
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României să adopte o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Iași – Târgu Mureș, Autostrada Unirii, precum și o ordonanță de urgență pentru aprobarea obiectivului de investiții tronsonul Ploiești – Brașov – Târgu Mureș din Autostrada A3, Autostrada Transilvania, după cum urmează:
- Cu privre la legea nr. 291/2018:
Solicităm ca Articolul 1 să fie modificat astfel încât să se precizeze că Autostrada Unirii începe concomitent din patru puncte: 1. de la conexiunea cu autostrada A3 Brașov – Borș, în apropierea orașului Târgu Mureș, spre Târgu Neamț; 2. de la Târgu Neamț spre conexiunea cu autostrada A3, în apropierea orașului Târgu Mureș; 3. de la Târgu Neamț spre Iași; 4. de la Iași spre Târgu Neamț. Autostrada se va termina cu construirea porțiunii Iași – Ungheni și un pod peste râul Prut.
Solicităm introducerea Articolului 3’ prin care să se stabilească cu exactitate cine sunt funcționarii din cadrul Ministerului Transporturilor responsabili pentru aducerea la îndeplinire a obiectivului de investiții Autostrada Târgu Mureș - Iași.
Solicităm introducerea Articolului 5 prin care să se stabilească termene exacte și cât mai apropiate posibil pentru finalizarea Autostrăzii Târgu Mureș – Iași. Considerăm că 10 septembrie 2025 este foarte rezonabil pentru finalizarea tronsoanelor Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași; iar 15 iunie 2026, pentru finalizarea porțiunii Iași – Ungheni.
Solicităm introducerea Articolului 6 prin care să se stabilească pentru conducerea Ministerului Transporturilor și pentru ceilalți funcționari responsabili pentru aducerea la îndeplinire a obiectivului de investiții Autostrada Târgu Mureș – Iași penalități de întârziere în cuantum de 0.2 % din salariu pentru fiecare zi de întârziere a finalizării lucrărilor respective.
- Cu privire la tronsonul Ploiești – Brașov – Târgu Mureș:
Solicităm emiterea unei ordonanțe de urgență asemănătoare legii 291/2018 pentru construirea în regim de urgentă a tronsonului Ploiești – Brașov – Târgu Mureș din Autostrada A 3, Autostrada Transilvania, cu începere concomitentă din patru puncte: 1. de la Ploiești spre Brașov; 2. de la Brașov spre Ploiești; 3. de la Brașov spre Târgu Mureș; 4. de la Târgu Mureș spre Brașov.
Prof. Doruțu-Honotrius Rișcuța
Prof. Doruțu-Honorius Rișcuța Contactați autorul petiției