Salvați manuscrisele lui Eliade!

Salvați manuscrisele lui Eliade! 

 

O licitație de manuscrise aparținând lui Mircea Eliade a fost anunțată recent de o nouă casă de licitații din București, la 16 decembrie 2019, cuprinzând pentru prima dată un lot semnificativ de piese manuscrise din colecția lui Mircea Handoca (1929-2015).

Cu ramificații în întreaga istorie intelectuală a ultimului secol, catalogul manuscriselor Eliade scoase deja la vânzare poate fi consultat aici:​https://historic.ro/CatalogPDF/Licitatii-luna-decembrie_Preview.pdf​ 

Alte manuscrise Eliade din același fond Handoca au fost înstrăinate după moartea sa prin alte licitații: https://www.artmark.ro/search?query=eliade

Această circumstanță este inacceptabilă, revoltătoare – și profund dăunătoare pentru cultura română. Așa cum este cunoscut, fondul de manuscrise primite de M. Handoca de-a lungul timpului de la Eliade și de la familia sa bucureșteană cuprinde mii de pagini manuscrise, cu precădere din anii 1920-1940, dintre care cele mai multe nu au fost niciodată consultate de altcineva și niciodată editate corespunzător, iar unele au rămas cu certitudine perfect inedite.

La 10 martie 1974, răspunzând proiectului de Opereschițat de prietenul său Constantin Noica pentru editarea sa în România, Mircea Eliade scria: „Cât sunt încăîn viață, nu se poate face nimic. După aceea, vom vedea...“. Într-adevăr, în timpul vieții lui, nu s-a putut face nimic, și prea puțin s-a făcut după 1989 în materie de editare critică, căci timp de trei decenii manuscrisele Eliade din țară nu au fost depuse în colecții publice, iar azi riscă să dispară în totalitate.

Cum am reacționa dacă mari clădiri de patrimoniu ar fi scoase la licitație cărămidă cu cărămidă? Poate fi cineva îndrituit să vândă sau să posede o bucată din Ateneu, când Ateneul însuși ar deveni o neclară amintire? Vechi de 45 de ani, acel „vom vedea“ al lui Eliade ne privește pe toți.

Istorici ai religiilor, indianiști, critici și istorici literari, istorici, filosofi și scriitori din București, Iași și Sibiu, cititori ai lui Eliade din generația formată după 1990, ne reunim și vă așteptăm alături de noi pentru a trage un semnal de alarmă: salvați manuscrisele lui Eliade! 

Lipsa acestor manuscrise din fondurile publice de cercetare din România va fi letală oricărui proiect de editare și studiu aprofundat al unei opere cu ecouri universale. În materie de relevanță locală, europeană și globală, greul l-a făcut deja el: noi, astăzi, nu trebuie decât să ne adecvăm retrospectiv la cerințele minim obligatorii ale oricărei posterități semnificative. Să-i aducem și păstrăm manuscrisele în fonduri publice și să-i citim și edităm opera în acord cu evoluțiile din istoria generală și comparată a religiilor, precum și din istoria literară, culturală și intelectuală contemporană.

Ideal, aceste manuscrise ar trebui să se regăsească în patrimoniul Academiei Române, acolo unde Eliade însuși a consultat manuscrisele necesare ediției sale din opera lui Hasdeu și unde funcționează Institutul român de Istorie a Religiilor, în cadrul căruia a și fost elaborată o primă ediție critică a unei opere științifice a lui Eliade (Yoga, 1936 | 2016) în lume, probând necesitatea și dificultățile unei atari întreprinderi. Este revoltătoare și inacceptabilă perspectiva ca majoritatea manuscriselor românești ale lui Eliade să se dezintegreze și să se risipească pentru totdeauna.

Înstrăinarea inexorabilă a acestor manuscrise – precum a manuscriselor lui Enescu sau Cioran – ne va lipsi pentru totdeauna de originile, semnificația și pedagogia unei opere devenite universale, așa cum a fost ea începută pe o străduță din Piața Rosetti, despre care azi putem citi și conversa în toate limbile de cultură și pe toate continentele.

Trebuie așadar acționat rapid, concertat și eficient pentru a recupera toate manuscrisele Eliade.

O umilitoare tristețe: cineva care a încercat în întreaga lui operă să reunească toate culturile lumii să nu aibă măcar toate manuscrisele sale românești reunite într-un singur loc. 

Oare există încă instituții publice naționale și binefăcători individuali care pot salva acest prim lot de manuscrise Eliade prin a-l cumpăra și a-l depune într-un fond public de manuscrise, așa cum toate celalalte manuscrise din arhiva M. Handoca s-ar cuveni să fie? 

Dacă nu există, atunci e interzis să ne mai plângem vreodată de soarta și starea culturii române. Cum o ținem, așa o avem.  

Cătălin Cioabă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Cosmin Ciotloș, Facultatea de Litere, Universitatea din București

Eugen Ciurtin, Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română, București | Mahidol University, Bangkok

Bogdan Crețu, Institutul de Filologie Română „A. Philippide“, Academia Română | Universitatea „Al. I. Cuza“, Iași

Dana Jalobeanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București | Institutul de Cercetare al Universității din București

Bogdan Tătaru-Cazaban, Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română, București

Radu Vancu, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga“, Sibiu | PEN România   


Radu Vancu, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe Radu Vancu, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...

Facebook