Reformarea planului cadru gimnazial din perspectiva geografiei

Domnului Ministru al Educaţiei Naţionale, prof. univ.dr. ADRIAN CURAJ,          

Cu prilejul dezbaterii publice a planului-cadru vă supunem atenţiei, Domnule Ministru, următoarea petiţie:    

 

Reformarea planului cadru gimnazial din perspectiva geografiei  

1.      Necesitatea reformei

         Susţinem fără rezerve necesitatea reformării ariilor curriculare în învăţământul gimanazial. Elevii din ciclul gimnazial au, în mod evident, un program supraîncarcat care trebuie restrâns până la un prag tolerabil din punct de vedere al randamentului şcolar şi a suportabilităţilor psihosomatice. Apreciem că orice reformă a sistemului educaţional trebuie să aibă în vedere scopul său fundamental: înzestrarea elevului cu acele informaţii şi deprinderi care să-i ofere şanse majore de reuşită în competiţia interspecifică în vederea deplinei integrări sociale.  

2.      Fundamentarea reformei

        În acest context, apreciem că sistemul educaţional românesc, aferent întregului ciclu preuniversitar, trebuie să se sprijine pe 4 piloni fundamentali care să corespundă tot atâtor nevoi existenţiale majore şi anume:

  • Pilonul comunicațional. Necesitatea comunicării directe şi nemijlocite cu semenii este o cerinţă sine qua non a speciei umane, de la homo sapiens la homo tehnologicus sau homo cosmicus al secolelor ce vor veni. Ea se poate face prin intermediul limbii materne, a limbii oficiale a statului unde individul locuieşte şi a unei limbi de relevantă circulaţie internaţională. Ca urmare, din toate ciclurile de învătământ preuniversitar nu poate lipsi acest pilon, raţional repartizat pe ani de studii şi limbi învăţate.
  • Pilonul formării gândirii raţionale, abstracte, selective. Societatea umană aşteaptă un produs educaţional raţional, cu o gândire logică bine articulată şi structurată pe care Matematica şi Informatica o iniţiază şi cizelează prin conceptele lor.
  • Pilonul originii şi devenirii individului ca fiinţă socială. Orice individ trebuie să-şi cunoască rădăcinile etnice, neamul căruia îi aparţine, să înţeleagă care este evoluţia societăţii la progresul căreia este chemat să contribuie. Istoria, ca ştiinţă a timpului, este cea dintâi chemată să-i ofere cunoştinţele necesare împlinirii acestui deziderat.
  • Pilonul perceperii de către individ a mediului în care vieţuieşte. Omul, ca cel mai rafinat produs al naturii, nu poate fi desprins din structura acesteia, pe care trebuie să o cunoască în detaliile sale pentru a putea trăi şi a se afirma. Ştiinţele menite să satisfacă această necesitate sunt, fără îndoială, Fizica, Chimia, Biologia, Geografia şi Geologia. Adică, Ştiinţele Naturii, ale Vieții și ale Pământului!          

         În opinia noastră ştiinţele mai sus amintite sunt “sacrosancte”, în sensul că sunt domenii de cunoaştere ce îşi au, aproape fără excepţie, rădăcinile în antichitate şi că au fost pe deplin validate prin experienţă şi recunoaştere pe parcursul secolelor ce s-au scurs, În consecinţă, reforma trebuie să pornească de la premisa că aceste discipline/domenii, și implicit competențele și rolul formator pe care îl au, nu pot lipsi din nici o construcție “curriculară”, urmărindu-se o pondere bine cumpănită conform importanței fiecăreia. A se vedea faptul că această cerinţă este respectată în majoritatea covârşitoare a ţărilor cu sisteme educaţionale performante.  

3.      Rolul geografiei          

        Geografia ca ştiinţă a spaţiului, prin disciplinele sale permite elevilor să perceapă diversitatea mediilor de viaţă terestre, să aleagă, în cunoştinţă de cauză, habitatul preferat, să evalueze şi să gestioneze corespunzător oportunităţile unui teritoriu, să se adapteze mai uşor schimbărilor şi provocărilor globale, inclusiv celor climatice, economice sau geopolitice. Geografia formează la elevi reprezentări fundamentale, chiar vitale am putea afirma, pentru întelegerea bazelor lumii în care trăim (Pământ + Omenire). Problematici precum biodiversitate, protecţia mediului, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune şi dezvoltare, respectul faţă de diferenţe etc. sunt de stringentă actualitate şi revin în dezbaterile publice tot mai frecvent şi intens. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentari şi comportamente, dacă nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele? Geografia are rostul şi virtutea de a pune bazele pentru ca aceste metareprezentări şi comportamente să se poată coagula in mintea tinerilor şi sa poată deveni operationale, lor si adulţilor de mai tarziu.          

        În acelaşi timp, Geografia este disciplina care, prin valorizarea identităţii teritoriale concrete, cultivă la tânăra generaţie sentimentele de ataşament pentru ţara şi vatra din care provine, dându-i suficiente argumente pentru a “sfinţi” locul şi a nu migra în masă spre alte orizonturi, cum din păcate se întămplă actualmente.          

      Geografia este, de asemenea, un izvor nesecat de cultură generală, atât de necesară elevilor pentru lărgirea orizontului spiritual. Deoarece Geografia are, prin domeniul său complex de studiu, valenţe interdisciplinare indiscutabile, oferă Fizicii, Chimiei, Biologiei şi Geologiei, dar şi Istoriei, Economiei sau Sociologiei un teren prielnic de etalare a propriilor concepte şi operezează cu toate aceste ştiinţe într-o deplină complementaritate.  

4. Limitările actualelor scenarii de reformă          

       Din nefericire, ceea ce ne propun specialiştii numiţi să genereze scenarii curriculare alternative şi rezultatele furnizate, în special de aşa zisa variantă IV, sunt inacceptabile din mai multe motive precum:  

  • Ignoră, în mare măsură, fundamentele educaţiei, implicit necesităţile enunţate mai sus. Variantele propuse diminuează timpul alocat disciplinelor fundamentale (situaţie în care se află Geografia, Istoria ş.a.) însă propun introducerea unor pseudodiscipline care finalmente sporesc gradul de încărcare a elevilor până la 28-30 ore ! Disciplinele propuse sunt în mod evident neadecvate ciclului gimnazial (Educaţie interculturală, Educaţie economică, Educaţie antreprenorială, Educaţie rutieră Educaţie pentru sănătate ?...Reducându-se, desigur, numărul de ore la Educaţie Fizică). Nu putem să nu ne întrebăm, posedă oare elevii suporturile necesare înţelerii acestor problematici, vor deveni ei oare oameni de afaceri de îndată ce vor primi buletinul ? Orele de diriginţie nu sunt oare cadrul potrivit pentru a dezbate despre sănătate, igienă, circulaţia pietonală etc., după cum era odinioară ?
  • Creionarea unor arii curriculare în care disciplinele sunt arondate pe criterii nefundamentate ştiinţific. Ce să caute Geografia în aria Om-Societate câtă vreme, de la Eratostene încoace este “ştiinţa care descrie şi explică întregul teritorial de la localitate la planetă, nedisociat nici chiar în timpul analizei” (V. Mihăilescu, 1968). Ce fel de specialişti sunt aceia care nu cunosc că locul geografiei, ca Ştiinţă a Pământului, este alături de Matematică, Ştiinţele Naturii şi ale Vieţii, respectiv nu pot înţelege sau accepta faptul că şi în sistemul educaţional această certă şi veche identitate trebuie respectată fără echivoc.
  • Absurdul situaţiei în care Mediul Înconjurător, propus spre studiu unei aşa zise Educaţii pentru mediu, este separat arbitrar. Aceasta în condiţiile în care Mediul este acea unică şi minunată înfăptuire a Terrei ce deţine calitatea de a permite apariţia şi evoluţia vieţii. Şi atunci, nu Ştiinţelor Naturii, Vieţii şi Pământului, implicit Geografiei le revine misiunea de a studia această realitate şi din perspectivă educaţională? Ce educaţie poate fi făcută fără a cunoaşte în amănunt obiectul la care se raportează educaţia vizată ?!            

       Urmare a celor mai sus menţionate considerăm că menţinerea, în cei patru ani de studiu ai ciclului gimnazial, a unui cuantum de 6 ore săptămânal (2+1+1+2) este pe deplin întemeiată indiferent de aria curriculară în care va fi poziţionată. Apreciem că acest punct de vedere a fost pe deplin argumentat şi că nu există nici un temei pentru suspicionarea existenţei vreunei intenţii în vederea conservării timpului alocat până în prezent acestei discipline.

       Apreciem că recentele demersuri de reformare curriculară s-au derulat într-un mod formal, bazat exclusiv pe impunerea unor termene limită şi fără instrumente de dezbatere reală, inclusiv de natură decizională, la care să participe în mod sistematic toate instituţiile care au responsabilităţi în sistemul educaţional. A fost cel puţin surprinzător faptul că universităţile de tradiţie ale ţării, precum şi societăţile ştiinţifice naţionale de profil nu au fost invitate la această dezbatere despre care s-a aflat mai ales după ce aceasta s-a încheiat.             

       Prezenta petiţie reuneşte punctele de vedere exprimate de un număr larg de cadre didactice şi cercetători din majoritatea universităţilor ţării, studenţi, absolvenţi, profesori din învăţământul preuniversitar şi a numeroşi simpatizanţi. Acestea au fost sintetizate în prezentul document de către Facultatea de Geografie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.


Facultatea de Geografie    Contactați autorul petiției