Plângere penală împotriva TRĂDĂTORILOR ROMÂNIEI
Plângere Penală
Așa cum am spus pun acum la dispoziția dumneavoastră plângerea penală pentru trădare de țară. Este o formă de lucru care așteaptă completarea dumneavoastră. Ultimele trei puncte nu le-am completat, fiindcă am cunoștințe care sunt mai avizate decât mine în acele domenii și vor completa ele aceste puncte cu date clare.
Vă rog să citiți, să încercați să înșelegeți, să trimiteți la câți mai mulți prieteni și cunoștințe. Timp de o săptămână vom lucra împreună la ea. Aștept sugestii, completări, alte puncte care ne interesează pe noi, românii, pentru ca România să nu dispară. După o săptămână, când va avea o formă finală, agreată de câți mai mulți, vom începe să strângem semnături de susținere a plângerii penale, atât on-line, cât și fizic. Dacă o vom semna zeci de mii de români, vom avea o formă prin care să ne apărăm țara și pe noi înșine, cetățenii români.
Veți vedea din ea că toți cei care ne conduc au participat conștient la trădarea țării pentru beneficii personale și de grup. Dacă nu ne vom opune, palnul lor își va atinge scopul. Și ce alt mijloc mai bun este de a-ți șterge ilegalitățile și furturile, decât desființarea României. Noi, cei care nu ne-am pierdut mințile și credem în moștenirea pe care ne-au lăsat-o strămoșii noștri, trebuie să luptăm și să ne opunem.
Cei care țin cu puterea, nu are rost să-mi scrie că nu se poate face nimic, fiindcă se va vedea clar că sunt plătiți de către sistem și oricum noi vom merge cu Dumnezeu înainte.
Către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Subsemnatul, Mureșan Petran Emanuiel Simion, domiciliat în Cluj Napoca, și Asociația Jad, având personalitate juridică cu domiciliul în Cluj Napoca, strada Aleea Moldoveanu, nr. 17 și Asociațiile și persoanele fizice din lista atașată, facem următoarea
PLÂNGERE PENALĂ
pentru
A) Grup infracțional organizat, conform articolului 367 Cod penal:
Art, 367:
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.
B) Trădare de țară, conform Codului penal, articolele 394, 398, 404, 410.
Infracţiuni contra securităţii naţionale - Trădarea -
Art. 394. -
Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:
a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
c) aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;
d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi
Articolul 398 - Înalta trădare: Faptele prevăzute în art. 394-397, săvârșite de către Președintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, constituie infracțiunea de înaltă trădare și se pedepsesc cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
.Articolul 404 - Comunicarea de informații false: Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Articolul 410 - Nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale
(1) Fapta persoanei care, luând cunoștință despre pregătirea sau comiterea vreuneia dintre infracțiunile prevăzute în art. 394-397, art. 399-403 și art. 406-409, nu înștiințează de îndată autoritățile se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Nedenunțarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește.(3) Nu se pedepsește persoana care, înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unei persoane pentru săvârșirea faptei nedenunțate, încunoștințează autoritățile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în mișcare a acțiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului și a participanților.
împotriva
1. Președinției României și celui care a reprezentat-o în anul 2003, fostul președinte al României, domnul Ion Iliescu. Acesta era obligat prin lege să se autosesizeze și să avertizeze Curtea Constituțională a României de neconstituționalitatea legii nr. 429 din 23 octombrie 2003 și să nu permită la revizuirea Constituției să intre un articol neconstituțional, articolul 148, cel care anulează Constituția și legile României.
2. Guvernului României și a celui care îl conducea în anul 2003, fostul prim ministru al României, domnul Adrian Năstase. Acesta era obligat prin lege să avertizeze Curtea Constituțională a României de neconstituționalitatea legii nr. 429 din 23 octombrie 2003 și să nu permită la revizuirea Constituției să intre un articol neconstituțional, articolul 148, cel care anulează Constituția și legile României. De asemenea, de-a lungul timpului, aceștia erau obligați de către Articolul 11 din Constituție să supună prin referendum legile europene care erau în contradicție cu legile interne românești pentru ca acestea să fie introduse în Constituție.
3. Ministerului Justiției din România și a celei care îl conducea în anul 2003, doamna ministru Rodica Stănoiu. Aceasta era obligată prin lege să nu elaboreze împreună cu subalternii ei o lege neconstituțională, legea nr. 429 din 23 octombrie 2003 și să nu permită la revizuirea Constituției să intre un articol neconstituțional, articolul 148, cel care anulează Constituția și legile României. De asemenea, de-a lungul timpului aceștia erau obligați de către Articolul 11 din Constituție să supună prin referendum legile europene care erau în contradicție cu legile interne românești pentru ca acestea să fie introduse în Constituție.
4. Camerei Deputaților din România, reprezentată atunci prin domnul Valer Dorneanu. Aceasta era obligată să sesizeze Curtea Constituțională a României de neconstituționalitatea legii nr. 429 din 23 octombrie 2003 și să nu permită la revizuirea Constituției să intre un articol neconstituțional, argticolul 148, cel care anulează Constituția și legile României. De asemenea, de-a lungul timpului aceștia erau obligați de către Articolul 11 din Constituție să
5. Senatului României, reprezentat la aceea dată de către domnul Nicolae Văcăroiu. Acesta era obligată să sesizeze Curtea Constituțională a României de neconstituționalitatea legii nr. 429 din 23 octombrie 2003 și să nu permită la revizuirea Constituției să intre un articol neconstituțional, argticolul 148, cel care anulează Constituția și legile României.
6. Consiliul Suprem de Apărare a Țării, reprezentat la acea data de președintele Ion Iliescu. Acesta era obligată să sesizeze Curtea Constituțională a României de neconstituționalitatea legii nr. 429 din 23 octombrie 2003 și să nu permită la revizuirea Constituției să intre un articol neconstituțional, articolul 148, cel care anulează Constituția și legile României.
7. Curtea Constituțională a României, care era condusă în anul 2003 de judecătorul Nicolae Popa. Aceasta avea obligația de a fi garantul Constituției și era obligată să se autosesizeze de neconstituționalitatea legii nr. 429 din 23 octombrie 2003 și să nu permită la revizuirea Constituției să intre un articol neconstituțional, articolul 148, cel care anulează Constituția și legile României. De asemenea, de-a lungul timpului, aceștia erau obligați de către Articolul 11 din Constituție să supună prin referendum legile europene care erau în contradicție cu legile interne românești pentru ca acestea să fie introduse în Constituție.
8. Consiliul Legislativ al României, de la aceea data, care era obligat să nu avizeze o lege neconstituțională și să lase să fie introdusă în Constituție un articol neconstituțional, articolul 148.
9. Președinților României care au urmat după anul 2003, domnii Traian Băsescu și Klaus Iohannis, care erau obligați să implementeze o politică de dezvoltare a României în cadrul Uniunii Europene, conform Constituției României, nu care să ducă la federalizarea Uniunii Europene și a pierderii identității României. De asemenea, de-a lungul timpului, aceștia erau obligați de către Articolul 11 din Constituție să supună prin referendum legile europene care erau în contradicție cu legile interne românești pentru ca acestea să fie introduse în Constituție.
10. Tuturor guvernelor României care au funcționat după 2003 și care erau obligate să implementeze o politică a României, în cadrul Uniunii Europene conform Constituției României, nu care să ducă la federalizarea Uniunii Europene și la pierderea identității României. De asemenea, de-a lungul timpului, aceștia erau obligați de către Articolul 11 din Constituție să supună prin referendum legile europene care erau în contradicție cu legile interne românești pentru ca acestea să fie introduse în Constituție.
11. Europarlamentarilor români care de-a lungul timpului au votat în Parlamentul European pentru pentru renunțarea la Constituția României, în favoarea legilor europene, fără ca acestea să fie trecute prin referendum, așa cum specifică articolul 11 din Constituție.
12. Cerem ca cei găsiți vinovați să nu mai poată ocupa niciodată funcții publice.
Toți aceștia, au participat, au înțeles, nu au luat măsuri, nu au înștiințat, au permis, ca toate cele semnalate de către noi mai jos să se întâmple. Acestea au dus la slăbirea Statului Român, existând acum pericolul dispariției sale. În urma cercetărilor făcute, ne rezervăm dreptul de a incrimina și alți participanți la aceste fapte în funcție de rezultatele cercetărilor.
Având în vedere că suntem un număr mare de cetățeni care am făcut această plângere, cerem ca acest proces să devină un proces public la care să aibă acces și media și de care să fie informați cetățenii întregii țări. Cerem acest lucru deoarece toți cei care vor judeca procesul fac parte din structurile statului și sunt numiți de către cei pe care îi acuzăm de aceste lucruri. Dacă cei pe care îi acuzăm au comis aceste fapte penale, atunci, cu siguranță, vor încerca să le acopere în continuare pentru a nu fi descoperiți. Tocmai de aceea, trebuie ca acest proces, în care este vorba de existența unei țări, România și a populației sale, cetățenii români, trebuie desfășurat transparent, pentru ca întreaga populație să aibă acces la etapele procesului, iar cei care au înfăptuit aceste penalități, dacă le-au înfăptuit, trebuie să răspundă și să nu se poată sustrage adevărului și oprobiului public.
Nu facem aceste lucruri pentru a ne răzbuna, ci fiindcă considerăm că acest proces este singura cale prin care noi, cetățenii cinstiți ai României, ne mai putem salva țara, viitorul nostru și al copiilor noștri. De altfel, conform articolelor 54 și 55 din Constituția României, suntem cu toții obligați să facem acest lucru, la fel cum erau obligați și cei pe care îi acuzăm:
ARTICOLUL 54
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
ARTICOLUL 55
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
Noi, cei din lista atașată, cetățeni ai României, cei care ne plătim corect impozitele și îndatoririle față de statul român, conform Constituției, articolul 56:
ARTICOLUL 56
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.
și din a căror impozite au fost și sunt plătiți cei care ne-au condus, constatăm că sub conducerea, administrarea, elaborarea legilor, încheierea tratatelor internaționale ale celor care ne-au condus, mai sus numiți, felul lor de a conduce și de a elabora aceste acte, de a le pune în aplicare, în loc de a apăra România și de a ocroti întreaga populație a României, a dus la nenumărate acțiuni îndreptate împotriva României, împotriva statului de drept român, împotriva jurământului lor față de țară, a Constituției României și a cetățenilor săi. Astfel, în urma contractului social-administrativ-economic, pe care cei care ne conduc îl au cu noi, populația României, conform Constituției, noi cetățenii ne respectăm întotdeauna contractul, prin taxele și impozitele plătite, dar cei care ne conduc nu au respectat deloc contractul social-administrativ-economic avut cu noi și pe care și l-au asumat singuri, fără să-i oblige nimeni. Acest contract social între conducători și populația țării este garantat prin Constituție, iar părțile sunt obligate să-și respecte obligațiile. Orice articol din Constituție este o obligativitate pentru toți cei implicați. Toți aceștia care ne-au condus, au fost investiți în demnitățile lor și plătiți pentru acestea, de către cetățenii români, pentru a conduce România, conform Constituției și legilor României. Ei nu există ca politicieni, guvernanți, parlamentari, judecători, președinți în afara Constituției României și a jurământului lor depus față de către acestea, Constituție, țară și popor, pe care erau obligați să le respecte. Cu toate acestea, toate cele trei puteri ale statului, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, manipulate de către politic, toate girate doar de către Constituția României și de către nimic altceva, ele neputând exista în afara Constituției Române, au pus la cale un complot care a dus la situația actuală a României, au luptat contra Constituției care i-a investit în posturile și demnitățile lor, împotriva cetățenilor României și împotriva României. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, toate acțiunile lor făcute de-a lungul timpului, vor duce la disoluția României și a statului de drept român, la dispariția sa, ceea ce va confirma și mai tare trădarea de țară și complotul pus la cale de către aceștia, deși statutul UE și tratatul de aderare nu prevedea pierderea identității a României ca stat, din contră. Se va vedea că toți aceștia s-au îmbogățit, bogăție care nu putea fi făcută din salariile de bugetari ale lor, în timp ce România a devenit datoare cu 200 miliarde dolari, iar îmbogățirea lor ilegală, nu poate fi văzută decât ca o plată pentru trădarea de țară făcută.
Vă reamintim că toți cei pe care îi acuzăm au depus jurământ de credință, conform Constituției, pe care erau obligați să-l respecte și așa cun se va vedea nu l-au respectat.
ARTICOLUL 69
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
ARTICOLUL 70
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.
ARTICOLUL 80
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
ARTICOLUL 82
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
Prezentăm mai jos acțiunile împotriva noastră făcute de către cei care ne-au condus, și care arată organizarea acestora în grup infracțional organizat și care duc la trădarea de țară:
a) Renunțarea de către cei care ne-au condus la Constituția României în favoarea legilor europene, fără ca aceste legi, care sunt împotriva Constituției României, să fie trecute în Constituția României printr-un referendum așa cum specifică aricolul 11 din Constituția României.
b) Distrugerea sub conducerea lor a economiei românești, fapt împotriva articolului 135 din Constituției României.
c) Îndatorarea populației țării sub conducerea lor cu 200 miliarde de dolari.
d) Obligarea plecării în străinătate a peste 6 milioane de cetățeni români, cel nai mare exod de populație al unei țări pe timp de pace. Cerem găsirea de urgență a unor soluții economice și financiare pentru ca acești compatrioți exilați să se poată întoarce acasă.
e) Strămutarea populațiilor străine în România, fapt împotriva Constituției României. Cerem oprirea acestor strămutări și aducerea acasă a populației române din diaspora.
f) Emiterea legii nr. 17/2014, cea care a dat posibilitatea ca cetățenii străini să poată cumpăra terenuri în România, lucru împotriva Constituției. Cerem anularea acestor practici și întoarcerea la legalitate.
g) Primirea ca partid politic și la guvernare a Uniunii Democrate Maghiare din România, o organizație non-guvernamentală, care militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc și împotriva integrității teritoriale a României. Cerem scoaterea în afara legii a UDMR-ului ca partid politic.
h) Emiterea de legi neconstituționale de către toți cei care participă la acest act, împotriva populației țării și obligarea tuturor cetățenilor de a le respecta, prin înțelegerile politice făcute în detrimentul populației, care au permis distrugerea României. Transformarea actului de justiție într-un act al bunului plac și numirea politică a membrilor CCR, împotriva Constituției României. Cerem ca membrii CCR să nu mai fie numiți politic și să respecte Constituția în ceea ce îi privește. Cerem depolitizarea întregului act de justiție și introducerea răspunderii magistraților.
i) Punerea la pământ a sistemului medical și lipsa de tratament a bolnavilor care au plătit zeci de ani asigurări medicale și care acum nu mai pot beneficia de aceste asigurări, fiind obligați să meargă la privați.
j) Punerea la pământ a învățămantului românesc, scoaterea din manuale a istoriei românilor și introducerea istoriei altor popoare.
k) Discriminarea urmașilor români ai celor care au fost obligați să părăsească Transilvania.
Cerem:
a) Pedepsirea vinovaților, conform legii penale.
b) Reîntoarcerea bogățiilor naționale la statul Român.
c) Plata către statul român, de către toți aceștia și alții, care vor urma în urma cercetărilor, a tuturor daunelor pe care statul român le-a suferit.
d) Constatarea exactă a datoriei externe și calcularea furtului făcut de către cei care l-au comis din această datorie externă a României de 200 miliarde de dolari și obligarea acestora la plata furturilor făcute și a cheltuielilor pe care cetățenii români nu i-au însărcinat să le facă.
e) Confiscarea averilor tuturor celor care au participat la aceste furturi și reîntoarcerea de urgență a banilor în vistieria statului.
f) Scoaterea UDMR în afara legii și nepermiterea lui de a mai acționa ca un partid politic și intrarea în legalitate.
g) Emiterea de urgență a unor legi care să permită dezvoltarea reală a economiei, pentru întoarcerea acasă a celor plecați.
h) Elaborarea de urgență a unor legi prin care răspunderea magistraților, răspunderea ministerială și răspunderea celor care conduc să fie înăsprite.
i) Înăsprirea urgentă a codului penal pentru grup infracțional și trădare de țară.
j) În cazul în care până la finalizarea procesului, România va dispare ca țară, să se constate că toți aceștia au dus la dezmembrarea României și că sunt responsabili ca trădători de țară.
Cazul pe fond, dezvoltarea și argumentarea celor afirmate:
a) Renunțarea de către cei care ne-au condus la Constituția României în favoarea legilor europene, fără ca acestea să fie implementate în Constituția României, așa cum prevede articolul 11 din Constituție. Renunțarea la independența României și intrarea ei într-o Uniune Europeană federativă nu era prevăzut în actul de aderarare la Uniunea Europeană. Asta permite acum ca statul de drept român și România, Constituția sa, să poată fi desființate oricând.
Toți aceștia au propus, aprobat și apoi implementat LEGEA nr. 429 din 23 octombrie 2003 de revizuire a Constituţiei României și au introdus articolul 77, articol neconstituțional, care anulează în parte Constituția României și statul de drept român:
LEGEA nr. 429 din 23 octombrie 2003
77. După articolul 145 se introduce un nou titlu, V1, cu denumirea
"Integrarea euro-atlantică", cuprinzând două noi articole, 1451 şi 1452, cu următorul cuprins:
Denumirea articolul 1451 va fi: "Integrarea în Uniunea Europeană"
Cuprinsul articolului va fi:
"Articolul 1451
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene."
Denumirea articolul 1452 va fi: "Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord"
Cuprinsul articolului va fi:
"Articolul 1452
Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor."
Se vede cu ochiul liber cum cei care au elaborat această lege, conștient, au anulat Constitușia și legile românești, fiindcă articolul 145 „(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Acest articol a dus la articolul 148 din Constituția revizuită:
ARTICOLUL 148, din Constituție:
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
Astfel, se anulează de către aceștia, încă din anul 2003, în mod voit, fără ca TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ să ceară acest lucru, Constituția și toate legile românești, fiindcă au introdus sintagma „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne”. Astfel, ceea ce era gândit ca fiind o acordare în timp a legislației românești și a Constituției cu prevederile legilor europene, se transformă într-o dictatură a legilor europene, prin nerespecatarea de către cei care au inițiat, propus, aprobat, implementat legea LEGEA nr. 429 din 23 octombrie 2003 de revizuire a Constituţiei României și mai apoi au propus populației spre revizuire și aprobare Constituția României.
Pentru ca ilegalitatea să fie și mai gravă, mai fac o ilegalitate, fiindcă, în mod normal, aceste „prevederi ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu” ar fi trebuit, conform articolului 11 din Constituție, existent în anul 2003, anul revizuirii Constituției, să fie automat introduse în Constituția României prin noi revizuiri, așa cum prevede articolul 11 din Constituția României:
ARTICOLUL 11
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Iar, dacă „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu” având prioritate față de legea internă românească, totuși, conform articolului 11 din Constituție, dacă ele ar fi fost împotriva Constituției României, ar fi trebuit introduse în Constituția României printr-o nouă revizuire a Constituției, pentru ca acestea să capete putere internă în Constituția României și să fie aprobate de către populație.
Dar mai ales „actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene” ulterioare, după emiterea lor ar fi trebit aprobate intern și trecute prin noi revizuiri a Constituției României, pentru a căpăta putere internă. Nici unele, nici altele, nu au fost introduse, conform articolului 11 din Constituție, în Constituție, deci conform Constituției României și a negocierii cu UE, aceste legi ale UE, nu există în Constituția României și nu pot avea efect asupra României și asupra cetățenilor români.
Șmecheria prin care românii nu se mai pot apăra este făcută printr-un artificiu juridic. Sunt trecute la revizuirea Constituției României doar „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu” și „actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene”. Dar multe legi europene, care nu fac parte din prevederile de mai sus, sunt împotriva Constituției României fără ca acestea să poată fi trecute prin referendum pentru ca populația să se poată apăra de ele. Fiind împotriva Constituției, sunt împotriva cetățenilor români. Cu toate acestea, cei care au organizat acest complot și cei care l-au pus la cale mizând pe articolul 148 din Constituție, articol neconstituțional și mizând pe necunoașterea legii de către populație. Se vede cum toată clasa politică a participat conștient la înșelarea cetățenilor români.
Astfel, ni se spune în Constituție la articolul 148 că legile europene au prioritate în fața legislației interne, dar, conform articolului 11 din Constituție, numai prin revizuirea Constituției, dacă acestea sunt împotriva Constituției sau în cazul în care o încalcă. Dar niciodată nu s-a mai făcut nicio revizuire a Constituției României pentru ca legile europene să capete caracter intern legal, în cazul în care acestea încalcă Constituția. Ceea ce înseamnă că tot ceea ce au făcut toți cei pomeniți mai sus la revizuirea Constituției din anul 2003 și ulterior ei, a fost să anuleze Constituția României pentru a face loc legilor europene fără ca populația să mai poată apăra Constituția și fără să se mai poată apăra printr-un nou referendum. Iar aceste legi europene au încălcat suveranitatea și independența României, Constituția României și au încălcat drepturile cetățenilor români.
Astfel, legi externe europene care sunt acceptate forțat de către clasa politică încalcă Constituția României sau sunt împotriva Constituției României nu au fost introduse în legea internă de bază a României, Constituția. Dar cei care au organizat aceste lucruri sunt vinovați pentru aceste infracțiuni împotriva poporului român, cei care ne-au condus și ne conduc în continuare, cei care pun în practică asupra noastră tot ceea ce propune UE prin legi externe, dând apoi vina apoi numai pe Uniunea Europeană, desi ei au comis infracțiunea juridică, legislativă, fără să-și asume nicio răspundere, fără ca aceste legi externe să fie armonizate cu Constituția României și cu legislația internă, așa cum cere Constituția României. În felul acesta toți aceștia au încălcat conștient Constituția României s-au constituit într-un grup infracțional organizat și au produs un act de trădare față de țară și cetățenii români, luându-le acestora dreptul constituțional de a aproba sau nu, prin referendum, legi externe împotriva Constituției României, deci a lor personală. Mai mult au făcut aceste infracțiuni știind exact, prin natura răspunderii demnităților pe care le ocupau și le ocupă prin liber consimțământ, a jurământului depus față de Constituție și față de țară, ce impact pot să aibă asupra României, asupra Constituției României și asupra cetățenilor români.
Ce s-ar fi întâmplat dacă conform legilor europene, a directivelor europene, a Constituției României s-ar fi trecut și propus populației pentru revizuire a Constituției României, pentru a se acorda aceasta cu legile europene următoarele articole?
ARTICOLUL 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
Ar fi fost cineva de acord dintre etnicii românii majoritari, cărora li s-ar fi cerut să răspundă la revizuirea Constituției pe acest subiect, cu pierderea identității naționale? Nu, nu ar fi fost de acord, dar tocmai de asta, cei care au produs aceste ilegalități s-au folosit de politica infracțiunilor și a pașilor mărunți pentru ca România să-și piardă suveranitate prin neatenția și necunoaștere juridică a populației. Dar, nu populația este de vină fiindcă a fost obligată să voteze un articol de Constituție neconstituțional, ci cei care au organizat această infracțiune, au profitat de aceste necunoștințe juridice ale populației și au abuzat de încrederea acesteia , cei care erau obligați să nu facă un articol din Constituție neconstituțional, prin care populația este înșelată din start. Astfel, cei care au organizat aceste infracțiuni sunt vinovați de înșelarea populației, jurământ strâmb, organizare de grup infracțional organizat pentru a distruge România, înșelarea populației, trădare de țară.
Astfel, toți aceștia au încălcat legea în următoarele feluri:
a) Cei care au elaborat legea, Ministerul Justiției, la ordinul Primului Ministru au elaborat conștient o lege neconstituțională.
b) Aceiași, au propus și aprobat ca această lege neconstituțională să fie introdusă în Constituție. Pe lângă aceștia cele două camere a Parlamentului, Camera Deputaților și Senatul care prin faptul că știu cu toții legile, erau obligați să semnaleze neconstituționalitatea legii.
c) Președintele era obligat să semnaleze CCR-ului neconstituționalitatea legii.
d) Consiliul Suprem de Apărare Națională era obligat să semnaleze de asemenea neconstituționalitatea legii.
e) Consiliul Legislativ era obligat să semnaleze, de asemenea, neconstituționalitatea legii.
f) Curtea Constituțională a României era obligată să se autosesizeze.
De aici, se vede, fără putință de tăgadă, că toți au participat conștient la subminarea Constituției României, a României și a cetățenilor români. Ceea ce s-a întâmplat mai apoi din punct de vedere economic, al împrumuturilor, al obligării plecării populației române, al scoaterii istoriei din manuale, arată un plan bine pus la punct de trădare a României și a intereselor sale de către cei care sunt plătiți să o conducă. Integrarea Europeană presupune, conform actului de aderare, întărirea și respectarea statului român, nu dispariția sa.
Astfel, conștient, prin articolul 77 din această lege neconstituțională, toți cei care au participat la elaborarea, aprobarea, aplicarea acestei legi au acționat conștient împotriva intereselor României, a Constituției sale și împotriva suveranității și independenței României, împotriva TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ, semnat ulterior de către România cu UE.
Astfel, aceștia, conștient, grupându-se într-un grup infracțional organizat, cu scopul de a-și trăda conștient țara, au acționat, unitar, s-au sprijinit unii pe alții, s-au făcut că nu văd și nu înțeleg neconstituționalitatea acestei legi, au legalizat-o, iar apoi, din nou conștient, au supus-o aprobării.
Această lege, propusă, aprobată și implementată de către cei mai sus numiți, care au propus pentru revizuirea Constituției și referendum national, voit , la înțelegere, împotriva intereselor naționale, împotriva Constituției, a statului de drept și a cetățenilor români, un articol neconstituțional, articolul 77 din LEGEA nr. 429 din 23 octombrie 2003, care a dus la articolul 148 din Constituția revizuită a României, articol neconstituțional, care anulează total Constituția României și dă puteri depline în România unor legi din afara Constituției.
Acest articol 148, articol neconstituțional, anulează conștient, încă din anul 2003, înainte de intergrarea europeană din 2007, Constituția României, legile românești și suveranitatea României și a cetățenilor români. Astfel, toți cei care au organizat , aprobat, implementat, acceptat LEGEA nr. 429 din 23 octombrie 2003, au făcut trădare de țară, fiindcă intergrarea europeană nu poate însemna desființarea statului român și renunațarea la Constituția lui, fiindcă în tratate și în declarațiile publice nu s-a spus niciodată oamenilor acest lucru. Legea 429 din 23 octombrie 2003 și articolul 148 din Constituție au adus grave prejudicii României, Constituției României, statului de drept român și tuturor cetățenilor României, lucruri de care vom vorbi mai jos. Este vorba de fapt de o trădare la scară națională, fiindcă toți cei care au făcut parte din structurile de conduce de la orice nivel sunt obligați să cunoască legile și să ia măsuri dacă acestea sunt neconstituționale. Iar această ilegalitate monstruoasă, nimeni nu a semnalat-o public sau nu a luat măsuri legale, permițând astfel ca aceasta să ducă la disoluția statului român.
AStfel, s-au dat conștient și programatic puteri nelimitate legilor europene, care au invalidat întreaga Constituție a României și statul de drept român, deși TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ nu cerea acest lucru, fiindcă Uniunea Europeană nu era gândită ca o federație, în care statele membre să-și piardă Constituția și identitatea națională. Cei care au urmat la putere anului 2003 au acționat cu toții conform politicii implementate de un act neconstituțional, legea 429 și efectele ei, revizuirea Constituției din anul 2003, care a devenit și ea neconstituțională. Astfel, aceștia, prin natura demnităților lor asumate prin liber consimțământ, prin jurământul depus față de Constituție, patrie și cetățenii români, prin faptul că au fost și sunt retribuiți de către aceștia, prin faptul că au fost aleși și numiți de către cetățenii români prin însăși existența Constituției României și prin faptul că ei nu au putut exista și nu pot exista ca reprezentanți ai României în afara Constituției României, pe care au anulat-o, erau obligați să apere și să întărească Constituția României, pentru ca România să devină un stat independent puternic în cadrul UE. În sprijinul afirmațiilor mele vine TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ care garantează prin statutul său statul de drept în România și în orice stat al UE, respectarea drepturilor omului, coeziunea economică și socială, precum și solidaritatea dintre statele membre. TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ nu vorbește despre o Uniune Europeană federativă, în care România să-și piardă identitatea, ci despre o uniune a statelor în care se respect statul de drept, nu disoluția sa.
Iată ce spune trataul Uniunii Europene, semnat și de către România:
TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ
TITLUL I
DISPOZIȚII COMUNE
Articolul 2
Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.
Articolul 3
(ex-articolul 2 TUE)
(1) Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale.
(2) Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen.
(3) Uniunea instituie o piață internă. Aceasta acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului. Aceasta promovează progresul științific și tehnic.
Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului.
Aceasta promovează coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre.
Articolul 4
(1) În conformitate cu articolul 5, orice competență care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre.
(2) Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului și, în special, pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru.
Astfel, aceștia erau obligați ca pentru intrarea în UE să întărească Constituția României în vederea aderării, toți aceștia au conlucrat împreună pentru cedarea suveranității României și a cetățenilor ei către UE, deși statutul UE nu prevede acest lucru.
Astfel, prin introducerea conștientă a acestui paragraf, indiferent ce legi interne am avea noi, legile UE pot să le înlocuiască și pot să înlocuiască actul fundamental al României, Constituția. Fără Constituție, România nu mai există. Mâine UE poate spune că 5 milioane de români trebuie să moară fiindcă așa vrea ea și noi nu ne putem opune, fiindcă orice lege a UE este mai importantă decât Constituția. De altfel, Ursula von der Leyen și Klaus Schwab fac declarații publice de reducere a populației lumii. Or, o lege externă nu poate înlocui Constituția fără a fi supusă referendumului pentru ca populația să accepte sau nu acest lucru, conform articolului 11 din Constituție. Astfel, Constituția României, în forma ei revizuită, printr-un artificiu juridic ilegal, girat de toți cei care prin jurământ sunt obligați să apere România și pe cetățenii ei, devine însăși actul care își distruge esența, protecția populației României și a statului român și se anulează pe ea însăși. Un asemenea act nu poate fi întocmit decât prin trădare de țară a celor care l-au introdus, acceptând astfel voit ca acesta să fie supus revizuirii de către populație, împreună cu Constituția, desi cu toții știau că acest articol este neconstituțional, iar populația nu avea de unde să cunoască acest lucru. Mai mult, chiar dacă populația l-ar fi cunoscut ca fiind neconstituțional, ei aveau obligația de a nu face această ilegalitate, aceea de a pune populația să voteze o ilegalitate.
Mai târziu, prin efectele pe care le-a avut asupra României și a populației sale, s-a dovedit că această ilegalitate a fost făcută conștient și a fost făcută împotriva intereselor naționale, ducând în timp la pierderea identității României ca stat, anulându-se practic toată Constituția și permițându-se ca în România să se întâmple fapte împotriva poporului român și a Constituției sale. În momentul aderării la UE nimeni nu a informat populația de o federalizare a UE și de o pierdere a identității României ca stat independent. Iată efecte ale acestui articol 148, neconstituțional:
1. Această neconstituționalitate a articolului 148 anihilează articolele 1 și 2 din Constituție.
Este clar din moment ce legile UE au intâietate, fără a fi ratificate prin referendum, România nu mai este un stat național, suveran și indivizibil, fiindcă această postură o realiza Constituția și legile românești, pe care politicienii, parlamentarii, președintele, judecătorii erau obligați prin jurământ să le aplice. Aplicarea legilor europene în detrimentul celor românești, fără aprobarea lor prin referendum și introducerea lor în Constituție, îi face să poată să nu-și respecte jurământul față de Constituție și cetățeni. Or, ei nu există ca reprezentanți ai României în afara Constituției și a jurământului depus. Deci, ilegal, au ales să să trădeze Constituția și pe cetățenii români.
Este clar că dacă organele reprezentative nu mai respectă Constituția poporul român nu mai este reprezentat de loc, iar parlamentarii, guvernanții, președintele își pierd calitatea de reprezentanți.
2. Această neconstituționalitate a articolului 148 a dus la anihilarea articolului 11 din Constituție.
ARTICOLUL 11
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Astfel, deși multe legi ale UE sunt împotriva Constituției Românie acestea nu au fost introduse spre revizuirea Constituției și acordare a acesteia cu legile UE, așa cum prevede articolul 11 din Constituție. Legile românești și Constituția ar trebui să apere statul român, legile UE vor să-l desființeze, iar cei care au condus România au făcut totul pentru ca statul român să fie desființat.
b) Distrugerea sub conducerea lor a economiei românești, fapt împotriva articolelor 47 și 135 din Constituției României.
ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
ARTICOLUL 135
(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.
La lovitura de stat din 1989, România, era o țară fără datorii și care avea o economie care plătise aceste datorii. Sub conducerea celor care ne-au condus timp de 35 de ani, oameni care nu au fost obligați de către nimeni să participle la alegeri și să reprezinte România, economia României este la pămant, industria a dispărut cu desăvârșire, iar datoriile României sunt de 200 de miliarde de dolari. Mai mult de 50% din populația țării trăiește sub pragul sărăciei. Faptul că trăim din împrumuturi arată că economia României este la pământ, iar cei care ar fi trebuit să facă ca economia României să funcționeze sunt cei care ne-au condus, conform articolului 135 din Constituție: (2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
Din moment ce industria României a dispărut este clar că cei de mai sus care ne-au condus nu au asigurat cele cerute în Constituție, iar asta a dus la împrumuturi foarte mari pe care le-au luat, împrumuturi pe care nu le vor plăti ei. Odată ce se vor cere înapoi împrumuturile și dobânzile aferente lor, este clar că Statul Român va intra în faliment, iar acest faliment a fost organizat programatic de către cei care ne-au condus.
c) Îndatorarea populației țării sub conducerea lor cu 200 miliarde de dolari.
Acești bani, au fost luați împrumut în numele cetățenilor, dar nu li s-a spus ce s-a întâmplat cu ei. România nu s-a aflat în stare de război, iar banii luați împrumut au fost direcționați către alte țări, deși datoriile le vor plăti poporul român. Nimeni dintre cetățenii României nu i-a investit pe cei care ne-au condus cu această înstrăinare a banilor luați împrumut în numele tuturor cetățenilor români . De asemenea a fost înstrăinat, către o țară care nici măcar nu face parte din UE a sistemului militar Patriot. Nu au avut transparență în gestionarea acestor fonduri, dar toți cei de la conducere s-au îmbogățit în acest timp, iar marea majoritate a populației a devenit din ce în ce mai săracă și datoare, încălcându-se din nou de către aceștia a articolelor 47 și 135 din Constituție.
d) Obligarea plecării în străinătate a peste 6 milioane de români, cel mai mare exod de populație dintr-o țară pe timp de pace.
Toți aceștia au plecat din nevoie, nu aveau aici cu ce să-și întrețină familiile, fapt care a dus la drame familiale, la obligarea părăsirii țării de către cetățenii români, la depopularea țării și la permiterea scăderii numărului de cetățeni români în România, fapt împotriva Constituției României. Aceștia nu au plecat de drag, ci fiind forțați de faptul că cei care ne-au condus au distrus economia românească conștient și programatic. Astfel statul român a exportat pe gratis mână de lucru calificată pentru cei din afară, pentru care a plătit școlarizare gratuită și aduce acum mână de lucru necalificată, ceea ce arată că totul a fost gândit. Între timp aceiași oameni au permis strămutarea altor populații străine pe teritoriul României și vinderea terenurrilor din România. Se vede limpede planul celor care ne-au condus de dezintegrarea a României.
e) Strămutarea populațiilor străine în România, fapt împotriva Constituției României.
După cum se știe și se vede, sub masca relațiilor economice sunt strămutate populații străine pe teritoriul Românieim deși Constituția, asticolul 3 o interzice:
ARTICOLUL 3
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Totodată, pentru a putea să se împlinească mai repede aceste strămutări de populații, împotriva legii, cei care ne conduc au dispus reducerea perioadei de acordare a cetățeniei române de la 8 la 3 ani. În felul acesta, după ce au fost trimiși afară forța de muncă calificată, acum se aduce forșă de muncă necalificată, căreia i se poate da cetățenia doar în trei ani.
f) Emiterea legii nr. 17/2014, cea care a dat posibilitatea ca cetățenii străini să poată cumpăra terenuri în România.
România este singura țară din cele foste comuniste care a acceptat să-și vândă terenurile străinilor. În condițiile în care 6 milioane dintre cetățenii români au fost obligați să plece în străinătate, acum sunt strămutate populații străine pe teritoriul României, este clar că acceptarea de a vinde aceste terenuri străinilor face parte din planul de distrugere a României.
g) Primirea ca partid politic și la guvernare a organizației non-guvernamentale Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc și împotriva integrității teritoriale a României. Cerem scoaterea ei în afara legii.
Prin primirea ilegală a acestui ong ca partid s-au încălcat LEGE nr.14 din 9 ianuarie 2003
Legea partidelor politice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
Se va vedea că UDMR este o uniune, adică o organizație non guvernamentală, nu un partid, fiindcă nu este o persoană juridică de drept public, ci de drept privat. Iată legea care guvernează UDMR:
Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii:
Dispoziţii generale -
Art. 1. -
(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
(3) Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei ordonanţe.
Din Statutul UDMR (citez):
PRINCIPII DE BAZĂ Art. 1 (1) Uniunea Democrată Maghiară din România (în continuare: Uniunea) funcţionează pe baza principiului subsidiarităţii. (2) Autonomia structurală la nivelul organizaţiilor judeţene/teritoriale şi locale se realizează potrivit regulamentelor interne ale organizațiilor judeţene/teritoriale şi locale adoptate în temeiul Statutului Uniunii și în acord cu prevederile acestuia. (3) În vederea aplicării principiului subsidiarităţii, Statutul armonizează activitatea organelor de conducere ale Uniunii, a organizaţiilor judeţene/teritoriale, a grupului parlamentar, a reprezentanţilor în administraţiile publice locale, a reprezentanţilor din structura guvernamentală, a platformelor şi a organizaţiilor asociate, respectiv defineşte sfera de atribuţii, drepturile şi obligațiile acestora.
II. DENUMIREA UNIUNII Art. 8 (1) Numele organizaţiei este: Uniunea Democrată Maghiară din România. (2) Uniunea este persoană juridică înregistrată în România. (3) Sediul Uniunii este în Bucureşti, str. Dr. Lister nr. 57, sectorul 5. Sediul organului executiv (Prezidiul Executiv), este la Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 60. Unele organe de conducere pot avea sediul şi în alte localităţi.
Din Statutul UDMR (citez):
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizație cu o platformă culturală dar care face și politică, nefiind înregistrată ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV).
Adică, nu este înregistrată ca partid politic, dar face politică și, mai grav, conduce țara.
După cum se vede din cele trei expuneri, UDMR nu este un partid politic, cu toate acestea UDMR a fost primit la guvernare timp de 35 de ani, a condus România, deși este un o.n.g.. Toate acestea cu acordul celorlalte partide din România.
Această ilegalitate crasă, făcută de întreaga clasă politică din România, are ca finalitate cererile de autonomie și de segregare a UDMR, cereri împotriva Constituției României:
Site UDMR:
Kelemen Hunor: Ceea ce până acum a fost un țel îndepărtat, azi este un proiect de lege concret - UDMR a prezentat proiectul privind statutul de autonomie
Fotó: Fotografia de: Banga Előd-Ernő
Asta, deși Constituția spune:
ARTICOLUL 30
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Toate aceste acțiuni, pe care UDMR-ul le promovează împotriva României și împotriva Constituției sale, sunt făcute cu acordul tuturor politicienilor români, care au permis ilegal participarea UDMR la guvernare și a cererilor acestora, făcute împotriva Constituției, cu încălcarea articolelor 4 și 55:
ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine social
ARTICOLUL 55
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
Toate acestea se întâmplă, deși Constituția la articolul 6 le garantează maghiarilor identitatea:
ARTICOLUL 6
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
Deci, aceștia cer separare teritorială, cu acordul tuturor politicienilor români, care le-au permis să guverneze fără să aibă acest drept. De altfel sunt cunoscute derapajele lui Viktor Orban la adresa României și declarațiile sale la Băile Tușnad și lipsa de reacție a demnitarilor români, lucruri care nu pot fi separate de permiterea ilegală a UDMR de a participa la guvernarea României.
Toate acestea arată că toată clasa politică cunoaște aceste lucruri, dar cu toate acestea permite UDMR-ului să facă acțiuni împotriva României, deci este părtașă la aceste lucruri. Așa cum se știe, în Transilvania autoritățile românești dau jos statuile românești și le pun pe cele maghiare, în centrele orașelor din Ardeal se retrocedează ilegal clădiri, deși statul român a despăgubit după 1918 foștii proprietari.
De asemenea, șeful SRI, Edward Helvig, etnic iudeo-maghiar, a desființat diviziile SRI din Harghita-Covasna, deși se știe că UDMR-ul cere secesiunea acestor ținuturi. Problema noastră nu este că Edward Helvig este etnic iudeo-maghiar. Ci că el, ca cetățean român și ca reprezentat al cetățenilor români în SRI, sub jurământ față de statul Român și față de Constituția României, a dispus niște măsuri împotriva statului de drept român și împotriva integrității lui teritoriale. Totul cu acordul Parlamentului României, a președintelui României, a CSAT-ului din România.
Asta, deși cu toții au jurat credință României, Constituției sale și cetățenilor români.
h) Emiterea de legi neconstituționale, împotriva populației țării și obligarea tuturor cetățenilor de a le respecta, prin înțelegerile politice făcute în detrimentul populației, care au permis distrugerea României. Transformarea actului de justiție într-un act al bunului plac și numirea politică a membrilor CCR, împotriva Constituției României. Cerem ca membrii CCR să nu mai fie numiți politic și să respecte Constituția în ceea ce îi privește.
Așa cum am demonstrat articolul 148 este neconstituțional. Pentru a-l face să funcționeze toate instituțiile statului și-au dat mâna pentru ca să îl facă constitutional. Acest lucru s-a putut face datorită faptului că membrii CCR sunt numiți politic, iar aceștia răspund la comenzi politice. Astfel se vede cum politicul a organizat toată această mascaradă pentru a putea să ducă la disoluție statul român. În văzul întregii Românii se dau legi neconstituționale, cum este legea 429/2003 și articolul 148 din Constituție, populația este obligată să voteze articole neconstituționale și astfel să se vadă cum așa zisa democrașie, este de fapt o dictatură, fiindcă puterile statului organizează legi neconstituționale și obligă populația să le voteze, iar CCR-ul, cel care ar trebui să fie garantul Constituției, permite acest lucru, fiindcă a fost numit politic și în loc să fie instanța absolută a adevărului, devine instanța absolută a minciunii. Iar pe această minciună România este apoi demolată.
Conform Constituției, articolul 146:
ARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
La revizuirea din 2003, CCR ar fi trebuit să se autosesizeze asupra neconstituționalității legii 429 și asupra articolului 148 din Constituție. Apoi ar fi trebuit să se autosesizeze în totalitatea legilor UE, care ar fi fost în contradicție cu Constituția, dar care erau folosite de către guvernanți în România și trebuiau propuse revizuirii Constituției de către ei, dacă celelalte autorități nu-și îndeplineau obligațiile trasate de către Constituție.
Fiind numiți politic cei din CCR, normal că nu au făcut aceste lucruri. Dar, faptele lor arată că participă la greu la această trădare de țară.
Astfel, toți aceștia au încălcat legea în următoarele feluri:
a) Cei care au elaborat legea, Ministerul Justiției, la ordinul Primului Ministru au elaborat conștient o lege neconstituțională.
b) Aceiași, au propus și aprobat ca această lege neconstituțională să fie introdusă în Constituție. Pe lângă aceștia cele două camere a Parlamentului, Camera Deputaților și Senatul care prin faptul că știu cu toții legile, erau obligați să semnaleze neconstituționalitatea legii, nu să le aprobe.
c) Președintele era obligat să semnaleze CCR-ului neconstituționalitatea legii.
d) Consiliul Suprem de Apărare Națională era obligat să semnaleze de asemenea neconstituționalitatea legii.
e) Consiliul Legislativ era obligat să semnaleze, de asemenea, neconstituționalitatea legii.
f) Curtea Constituțională a României era obligată să se autosesizeze.
Se vede cu ochiul liber cum toți aceștia au conlucrat împotriva statului Român și al populației sale, deși erau obligați prin jurământ să o apere.
l) Punerea la pământ a sistemului medical și lipsa de tratament a bolnavilor care au plătit zeci de ani asigurări medicale și care acum nu mai pot beneficia de aceste asigurări, fiind obligați să meargă la privați.
m) Punerea la pământ a învățămantului românesc, scoaterea din manuale a istoriei românilor și introducerea istoriei altor popoare.
n) Discriminarea urmașilor români ai celor care au fost obligați să părăsească Transilvania.
Emanuel Petran Contactați autorul petiției