Largirea Nomenclatorului specializarilor MEN prin introducerea unei specializari noi (Latina A - Limba moderna/materna), pentru a creste interesul pentru limbile clasice si aria de absorbtie sociala

Către

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE,

DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÂNT UNIVERSITAR,

și

AGENȚIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR DIN ROMÂNIA    

 

În urma memoriului adresat Ministerului Educației Naționale pentru modificarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2019-2020 (prin adăugarea specializării Latină A și reintroducerea specializării Greacă Veche B, eliminată fără preaviz de către Nomenclatorul specializărilor pentru anul academic 2018-2019) de către Universitățile din Consorțiul „Universitaria”, și a răspunsului ARACIS, care solicita organizarea unei consultări a specialiștilor în domeniu în vederea luării unei decizii, vă adresăm prezentul memoriu. Precizăm faptul că acest memoriu este expresia concretă a dialogului dintre filologii clasici din câteva centre universitare și reprezintă poziția noastră fermă, a semnatarilor.

În acest sens, vă aducem la cunoștință o serie de fapte care circumscriu starea actuală a limbilor clasice și necesită măsuri urgente, cu efecte benefice în plan instituțional.

Ca urmare a Reformei Educației din 1999 și a reducerii drastice, până la eliminare, a orelor de latină din licee, specializarea filologie clasică (Latină A – Greacă veche B) a intrat într-un declin demografic galopant cu efecte instituționale pe termen scurt (dispariția limbilor clasice în universitățile din România) și consecințe epistemice grave pe termen lung, atât pentru domeniile conexe (filologie modernă, istorie antică și medievală, filosofie, teologie, științe juridice ș.a.), cât și pentru cultura română în general. În condițiile în care măsurile deja luate de departamentele și colectivele de filologie clasică dintr-o serie de universități românești nu au avut rezultatele așteptate pentru redresarea demografică a secțiilor de filologie clasică și de limbă latină B și, dincolo de rezultatele științifice ale departamentelor de specialitate, raționamentele instituționale se reduc, în ultimă instanță, la numărul de studenți, se impun o serie de măsuri vizând lărgirea ariei de specializări în domeniul limbilor clasice, care ar putea avea efecte salutare pentru acestea.   

Precizăm faptul că, actualmente, majoritatea studenților la specializarea filologie clasică sunt studenți la a doua facultate, care au ales să studieze latină și greacă veche din rațiuni științifice și curriculare (pentru continuarea și aprofundarea studiilor de la prima specializare), în ciuda șanselor extrem de reduse de a-și găsi un loc de muncă în domeniu. Or, pentru atragerea absolvenților de licee înspre studiul limbilor clasice e nevoie să fie create noi pachete lingvistice (de tipul Latină A – o limbă modernă/maternă B), alături de cele existente (Latină A – Greacă veche B; o limbă modernă/maternă A – o limbă clasică B), care să fie deopotrivă funcționale și atractive pentru noile generații, consonante cu orizontul lor de așteptare (prin combinațiile de limbi A și B), și adaptate pieței muncii din România (pentru angajarea în sistemul de învățământ sau în alte domenii). Șansele pentru un absolvent de filologie clasică de  a-și găsi un loc de muncă în învățământul preuniversitar sunt aproape nule, dată fiind imposibilitatea realizării unei norme didactice numai din ore de limbă latină. Or, un absolvent de limbă latină și limbă modernă/maternă (în varii combinații de A și B) își poate alcătui norma didactică grație specializării sale duble și, în virtutea specializării B sau A (o limbă modernă, de exemplu), își poate găsi un loc de muncă și în alte domenii.            

Adaptarea ofertei formative a limbilor clasice la societatea actuală nu înseamnă câtuși de puțin eliminarea, prin concurență, a specializării filologie clasică. Teama că lărgirea ariilor lingvistice de studii va afecta interesul candidaților pentru filologia clasică nu are o bază obiectivă, ancorată în realitatea empirică a filologiei clasice actuale, ci doar o motivație principială (fidelitatea față de tradiția intelectuală canonică). Specializările Latină A, Latină B și Filologie Clasică nu sunt în regim de concurență, ci de complementaritate, întrucât nu se adresează acelorași categorii de studenți: la Latină A, precum la Latină B, vor veni îndeosebi studenți la prima facultate, în număr mai mare, în vreme ce, la Filologie Clasică vor veni tot absolvenți ai altor facultăți umaniste, ca până acum (3-4 candidați pe an). Dar, însumați, studenții de la cele două specializări (Latină A și Filologie Clasică) vor depăși pragul numeric critic și, în acest fel, Filologia Clasică însăși va avea o șansă de supraviețuire, la pachet cu limbile moderne/materne. Precizăm faptul că studenții la Latină B/Greacă Veche B sunt „contorizați” la specializările A, drept care ei „nu contează” în parametrii unui raționament de statistică demografică în favoarea limbilor clasice.

Raționamentul nostru pleacă de la considerații de ordin pragmatic și încearcă să găsească o soluție de mijloc, funcțională, care ar putea fi salutară atât pentru fiecare limbă clasică luată separat (în regim A sau B), cât și pentru filologia clasică însăși. Desigur, alternativa curriculară propusă de semnatarii acestui memoriu nu garantează succesul proiectului și nici nu e o soluție ex machina, dar reprezintă, credem, o tentativă importantă de reconstrucție instituțională cu efecte benefice pentru studiul limbilor clasice în România de astăzi. Altminteri, filologia clasică nu va rezista de una singură și, dacă supraviețuirea ei va ține exclusiv de exigențe de ordin statistic, va intra în stadiu terminal. Celelalte soluții (curriculare – aducerea la zi periodică a planurilor de învățământ, sau științifice – publicații și manifestări în care să fie implicați studenții), încercate deja de unele departamente din țară în tentativa disperată de salvare a limbilor clasice, rămân, din păcate, numai soluții paleative, fără a avea efecte curative vizibile. În lipsa unei reforme instituționale și curriculare a limbilor clasice, fie și în numele unor principii nobile (precum formula elitistă a filologiei clasice tradiționale), riscăm sacrificarea de facto a pacientului însuși, i.e. filologia clasică.            

În spiritul celor spuse, reiterăm argumentele expuse deja în memoriul adresat MEN în memoriul dezbătut în cadrul ședinței curente a Comisiei de Experți Permanenți de Specialitate ai ARACIS, în data de 18.03.2019, la inițiativa Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a celorlalte universități din Consorțiul ”Universitaria”.

1. În Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2018 – 2019 (aprobat prin HG nr. 158/2018 şi HG nr. 692/2018), toate specializările beneficiază deopotrivă de regim A și B, cu excepția limbilor clasice, care pot avea doar regim B, în combinația cu orice limbă modernă, maternă sau cu literatura comparată, dar nu pot avea regim A (de tipul Latină A sau Greacă veche A), precum celelalte specializări. Singura variantă în care Latina poate fi limbă A este în combinație cu Greaca veche (§ 50. Filologie clasică: Limba și literatura latină – Limba și literatura greacă veche). Mai mult, Greaca veche nu mai beneficiază nici de regim B, în combinație cu o limbă modernă/maternă A, potrivit ultimului Nomenclator, care a eliminat-o fără preaviz, în condițiile în care această formulă este în funcțiune la unele universități, în conformitate cu normele ARACIS.

2. Acest statut particular al limbilor clasice nu e adaptat necesităţilor actuale ale pieţii muncii din România. Interesul viitorilor studenți pentru specializarea Latină A – Limbă modernă/Limbă maternă este justificat de caracteristicile actuale ale învățământului din România (problema realizării normelor didactice). Specializarea filologie clasică nu are un debușeu direct în piața muncii din România (cu excepția cazurilor izolate de locuri de muncă în institutele de cercetare), în vreme ce specializarea Latină A – Limbă modernă/Limbă maternă este funcțională în învățământul preuniversitar, putându-i ajuta pe absolvenți în găsirea unui loc de muncă. Nomenclatorul Național al Specializărilor, care nu prevede această specializare, ar trebui, credem, să țină cont de nevoile actuale ale pieței muncii.

În condițiile în care limbile clasice beneficiază, dincolo de formula tradițională (Filologie clasică), și de statutul de discipline B (Latină B / Greacă veche B), intrând în combinație cu orice limbă modernă sau maternă, care are statutul de disciplină A, privarea limbilor clasice de regimul de disciplină A, pentru fiecare dintre ele, afectează promovarea acestora în rândurile tinerilor studioși, și chiar supraviețuirea filologiei clasice. Funcționarea autonomă a celor două limbi clasice, în regim de disciplină A, în combinație cu limbile moderne și materne, va constitui un sprijin real pentru filologia clasică însăși, făcând posibile structurile epistemice de continuitate. Menținerea actualelor norme este discriminatorie pentru limbile clasice, şi deopotrivă păgubitoare pentru aceste discipline și pentru viitorii studenți, care ar dori să aleagă această formulă de specializare (Latină A), experimentată deja cu succes la două universități (UVT și UBB), dar întreruptă datorită inexistenței unui cadru legal (în Nomenclatorul specializărilor elaborat anual de către MEN).  

În acest sens, solicităm sprijinul și înțelegerea Ministerului Educaţiei Naţionale și a Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Superior din România  pentru rezolvarea doleanței specialiștilor din domeniul filologiei clasice și din domeniile conexe, în care limbile clasice au un statut instrumental sine qua non: lărgirea listei de specializări și introducerea, în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare pentru anul universitar 2019-2020 a specializării O limbă și literatură clasică (latină sau greacă veche) – Limba și literatura română/O limbă și literatură modernă/Literatură universală și comparată. De asemenea, solicităm reintroducerea specializării Limba Greacă Veche B în combinaţie cu limbile materne şi moderne, aşa cum a figurat în versiunile precedente ale Nomenclatorului. În acest fel, limbile clasice vor beneficia de șanse reale pentru relansarea în curriculum-ul disciplinar actual, adaptat orizontului de așteptare al candidaților și nevoilor actuale ale societății.

Vă mulțumim pentru înțelegere și sprijin.


Departamentul de Limbi si Literaturi Clasice, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe Departamentul de Limbi si Literaturi Clasice, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...

Facebook