Subiectul pensiilor militare a născut multe controverse, iar politicienii l-au folosit în discursul public, în funcție de interese, dar scopul meu ca și rezervist militar, este de a informa și de a atrage atenția asupra inechităților și discriminărilor tuturor celor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică.

 

Având în vedere că au fost respinse sistematic în ultimii ani, amendamentele aduse în Parlamentul României la proiectele legislative privind pensiile militare de stat, în actualul context, în care coaliția ar urma să ”rezolve” problema reformei pensiilor mai multor categorii socio-profesionale, prin adoptarea, în parlament, a unui proiect de lege, militarii în rezervă sau în retragere, din toate structurile de apărare și siguranță  națională, solicită să se țină cont de următoarele principii:

 

Principiul unicităţii,

potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;

 

Principiul autonomiei,

bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;

 

Principiul egalităţii,

prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

 

Principiul recunoştinţei,
faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.

Principiul imprescriptibilităţii,
potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie.

De asemenea, solicităm:

• actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite şi în funcţie de vechimea valorificată prin decizia de pensie, precum și indexarea anuală cu rata inflației, așa cum este legiferat și la celelalte categorii profesionale de pensionari;

 

• renunțarea la plafonarea diferențiată și discriminatorie a cuantumului pensiei militare de stat, comparativ cu celelalte categorii profesionale de pensionari;

 

• legiferarea, prin stipularea în viitoarele acte normative, a faptului că toate pensiile plătite de la bugetul de stat, au la bază principiul contribuției la bugetul de stat, așa cum sunt și pensiile militarilor, care sunt un rezultat al contribuției pe timpul carierei militare sub forma "contribuției individuale", sumă vărsată la bugetul de stat, din care este finanțat inclusiv bugetul asigurărilor sociale si al pensiilor civile.

Nu poate fi vorba despre o egalitate în drepturi, atâta vreme cât NU există o egalitate în obligații, interdicții și limitări ale exercițiului drepturilor constituționale. 
Egalitatea în drepturi nu se poate defini și susține pe baza inegalității obligațiilor, interdicțiilor și restricțiilor exercitării drepturilor civile, ale cetățenilor aceleiași țări.

 Cunoscând dispozițiile din art. 74 al Constituției României și cele din art.1 al Protocolului Adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ale Omului, în care România este parte, și luând în considerare că prin modificările successive ale legislației, militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii sau salariații din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă au fost vătămați în drepturile lor, demarăm strângerea de semnături pentru următoarea Inițiativă Legislativă  având ca obiect modificarea și/ sau completarea legislației privind pensiile militare de stat și notificarea parlamentarilor aleși, indiferent de culoarea politică, din comisiile de specialitate, respectiv: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisia pentru constituționalitate, prin semnarea acestei petiții, de fiecare dintre noi, militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, pentru eliminarea din legislația actuală a inechităților și reglementarilor discriminatorii și neconstituționale, dispoziții de lege care sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, inechități și reglementări discriminatorii și neconstituționale prevăzute în toate ordonanțele tip ”trenuleț” cu un caracter strict electoral, care au modificat abuziv și în mod discriminatoriu Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, prin neactualizarea cu rata medie anuală a inflaţiei și cu creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat de salariații din sistemul de siguranță națională și ordine publică, precum și plafonarea arbitrară și total discriminatorie a veniturilor față de celelalte categorii socio-profesionale.

 

Tabelul comparativ de mai jos este exemplificativ, privind categoria profesională, baza de calcul, procentul luat în considerare pentru valoarea pensiei și plafonarea pensiei doar pentru anumite categorii profesionale, exemple  care constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii și o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați, care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri, cu consecințe care prejudiciaza constant atât imaginea cât și calitatea vieții pensionarilor militari, iar nedreptatea și inegalitatea în sisteme cu ierarhii militare, disciplinate și organizate, pot ucide conștiințe și altera valori, unele efecte fiind ireversibile.

 

Considerăm că orice măsură reparatorie trebuie să privească un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor financiare ale militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor sau salariaților din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă, echilibru care nu este menținut ori de câte ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, aceștia trebuie să suporte o sarcină excesiva și disproporționată, comparativ cu alte categorii profesionale.

De la intrarea sa în vigoare, la 1 ianuarie 2016, Legea nr. 223/2015 a fost modificată şi completată prin numeroase alte acte normative. În forma sa iniţială, art. 59 prevedea că  pensiile militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. De asemenea, se preciza şi modalitatea de aplicare în cazul în care unul din cei doi indicatori sau ambii au valoare negativă. Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, a fost lăsată fără conținut prin amânarea / prorogarea sau anularea unor drepturi legiferate, pentru asigurații pensionari din cadrul structurilor de siguranță națională și ordine publică comparativ cu asigurații din celelalte categorii profesionale, atât din justiție, CCR, parlament, curtea de conturi, diplomați, piloți sau alte categorii de asigurați din sistemul public de stat. Anul acesta avem încă un exemplu de ordonanță ”trenuleț”, Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.130/17.12.2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr.1202/18.12.2021 a avut în vedere prudența în gestionarea politicii fiscal-bugetare, cu asigurarea sustenabilitatii poziției fiscale pe termen mediu şi lung, predictibilitații politicii fiscal- bugetare pe termen mediu, în scopul stabilității macroeconomice, dar mai ales  avem un exemplu de legiferare a inechităților și discriminării față de celelalte categorii profesionale, prin Ordinul ministrului justiției nr.6245/c, privind stabilirea unor drepturi salariale ale magistraților, din data de 30.12.2021, care prevede, la articolul 1: „Începând cu data prezentului ordin, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, specializate și ale curților de apel, precum și ale asistenților judiciari se stabilesc având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor articolului 38, alineatul 6 și ale art. 25 din Legea-cadru nr 153 din 2017 (…) , ministru care declara public că: "Am fost obligat să iau o astfel de măsură pentru a respecta decizia CCR. Se elimină astfel inechitățile din sistem ?!?” ... iar acestea sunt cele mai recente exemple, astfel că salariile, dar şi pensiile magistraţilor vor creşte cu apoximativ 20%, în comparație cu celelalte categorii de asigurați (salariați și pensionari) din cadrul structurilor de siguranță și ordine publică și nu numai.

Documentele menționate constituie încă o încălcare a principiului egalității în fața legii şi o diferențiere a regimului juridic de salarizare și pensionare al militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor sau salariaților din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate, în rezervă și în retragere față de regimul juridic stabilit pentru alți asigurați, iar o asemenea interpretare tinde să nege un drept prevăzut de legiuitor şi conduce implicit la o încălcare flagrantă a egalității în drepturi, garantată de art.16 alin.1 si 2 din Constituția României, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii sau discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.  

Solicităm egalitatea de tratament juridic pentru militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă, în raport cu alte categorii profesionale și susținem că nu reprezinta un privilegiu, ci o compensație parțială a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii. Începând cu anul 2010, toate modificările legislative din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională, urmate de norme metodologice, au afectat și afectează drepturile cadrelor militare trecute în rezervă și retragere, în condițiile în care aceștia s-au supus tuturor rigorilor specifice vieţii militare, cu promisiunea certă din partea statului că vor beneficia de un cuantum al pensiei care să compenseze restricţiile pe care le-au suferit: interzicerea activităților care le puteau aduce venituri suplimentare și riscul pe care l-a implicat exercitarea profesiilor de către cadrele militare din toate structurile de apărare, ordine publică și securitate națională, pe plan intern si extern.

Nu se au în vedere nici urmatorele:

-  Faptul că militarii constituie singura categorie profesională cu obligații de serviciu dupa trecerea în rezervă, întrucât în caz de necesitate rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind infracțiune sancționată de Codul penal.

-  Interzicerea activităților care le-ar putea aduce venituri suplimentare;

-  Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi;  

 

                    

Susținem critica de neconstituționalitate care se referea la plafonarea discriminatorie a cuantumului pensiei militare de stat, precum și la faptul că acestea nu mai sunt indexate cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în prezent, comparativ cu alte categorii profesionale.

 

CCR a arătat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, și care se exercită în condițiile prevăzute de lege.  

Astfel, doar legiuitorul este liber să stabilească și pentru alte categorii de pensii, fără excepții, în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului, conform principiului  privind prudența în gestionarea politicii fiscal-bugetare, cu asigurarea sustenabilitatii poziției fiscale pe termen mediu şi lung, pentru toate categoriile socio profesionale.

Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii socio-profesionale, prin alte decizii decât cele ale puterii legislative.

Acesta se stabilește prin legi organice, avizate și  votate în parlament, promulgate de președinte, NU prin modificări repetate cu "ordonanțe de urgență" ale executivului, de la un moment dat.

 

În aceste condiții, susținem principiul constituțional prin care doar legiuitorul, nu executivul, poate să prevadă prin lege organică o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia, chiar dacă azi sunt pensii care printr-o "practică" specifică unor grupuri de interese și niște decizii ale Curții Constituționale, au ajuns intangibile, depășind cu mult venitul șefului statului, dar asta nu înseamnă că nu pot fi reglemenate prin modificarea sau schimbarea legislației în Parlamentul țării.

 

Susținem, de asemenea, principiul legiferat, dar ignorat în totalitate, privind plafonarea lefurilor și pensiilor de la stat, la nivelul maxim al venitului președintelui țării, dar care prin ”reglementări” sau ”artificii” legislative, au permis ca veniturile primite de la stat, pentru anumite categorii socio-profesionale, dar și pensionari să depăşească de câteva ori venitul care ar fi trebuit să fie cel mai mare, adică al şefului statului.

 

Susținem principiul potrivit căruia modificările și adoptarea legislației privind atât statutul celor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică, precum și modificarea legislației privind salarizarea și a pensiilor militare să fie făcută doar cu avizul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, cunoscând că activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare, singura putere legislativă a țării.

 

 

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții.

 

În ceea ce privește ”discuțiile” și memoradumul către Consiliul European pentru PNRR, privind trecera la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, în contextul actual, militarii și polițiștii în activitate, dar și cei în rezervă sau retragere, în cazul "trecerii" la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, solicită și vor acționa pragmatic, pentru ridicarea oricăror interdicții care afectează într-o formă sau alta, posibilitățile de contribuție ale militarilor, pe timpul activității, la completarea veniturilor și la fondul de pensii, iar acest fapt înseamnă că din moment ce orice cetățean cu drept de pensie pe bază de contributivitate, are dreptul de a contribui nelimitat și sub orice formă la propriile venituri și fondul de pensie, nu doar din profesia de bază sau atât din profesia de bază, cât și din una complementară, atunci și în cazul trecerii militarilor și polițiștilor la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, trebuie anulate din statutele profesionale, toate interdicțiile și restrângerile care îi pot împiedica în mod direct sau indirect pe militari și polițiști să contribuie în mod nelimitat la propriile venituri.