Inițiativă Legislativă  având ca obiect modificarea și completarea legislației privind pensiile militare de stat și notificarea parlamentarilor aleși, indiferent de culoarea politică.

 sigla_grup1_(1).jpg

Subiectul pensiilor militare a născut multe controverse, iar politicienii l-au folosit în discursul public, în funcție de interese, dar scopul meu ca și rezervist militar, este de informa și de a atrage atenția asupra inechităților și discriminărilor tuturor celor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică.
Cunoscând dispozițiile din art. 74 al Constituției României și cele din art.1 al Protocolului Adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ale Omului, în care România este parte, și luând în considerare că prin modificările successive ale legislației, militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii sau salariații din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă au fost vătămați în drepturile lor, demarăm strângerea de semnături pentru următoarea Inițiativă Legislativă  având ca obiect modificarea și completarea legislației privind pensiile militare de stat și notificarea parlamentarilor aleși, indiferent de culoarea politică, din comisiile de specialitate, respectiv: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisia pentru constituționalitate  prin semnarea acestei petiții, de fiecare dintre noi, militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, pentru eliminarea din legislația actuală a inechităților și reglementarilor discriminatorii și neconstituționale, dispoziții de lege care sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, prevăzute în toate ordonanțele tip ”trenuleț” cu un caracter strict electoral, care au modificat abuziv și în mod discriminatoriu Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, prin neactualizarea cu rata medie anuală a inflaţiei și cu creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat de salariații din sistemul de siguranță națională și ordine publică, precum și plafonarea arbitrară și total discriminatorie a veniturilor față de celelalte categorii socio-profesionale.
Având în vedere că au fost respinse sistematic amendamentele aduse în Parlamentul României la proiectele legislative, care ar aduce Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat la forma inițială, așa cum a fost votată în Parlamentul României și promulgată de Președintele României, solicităm revizuirea/ renunțarea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat, precum și indexarea procentuală din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, așa cum se regăsesc și la celelalte categorii profesionale.
Tabelul comparativ de mai jos este exemplificativ, privind categoria profesională, baza de calcul, procentul luat în considerare pentru valoarea pensiei și plafonarea pensiei doar pentru anumite categorii profesionale, exemple  care constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii și o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați, care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri, cu consecințe care prejudiciaza constant atât imaginea cât și calitatea vieții pensionarilor militari, iar nedreptatea și inegalitatea în sisteme cu ierarhii militare, disciplinate și organizate, pot ucide conștiințe și altera valori, unele efecte fiind ireversibile.
Impactul negativ s-a manifestat, se manifestă și se va manifesta în ceea ce privește demnitatea militarilor, starea de sănătate a celor trecuți în rezervă şi retragere, precum și în percepția acestora, în raport cu atitudinea pe care statul prin reprezentanții săi din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională o au față de cei care își încetează raporturile de muncă.
Considerăm că orice măsură reparatorie trebuie să privească un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor financiare ale militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor sau salariaților din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă, echilibru care nu este menținut ori de câte ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, aceștia trebuie să suporte o sarcină excesiva și disproporționată, comparativ cu alte categorii profesionale.
271277768_5054883434545620_4902793034320738381_n.jpg
De la intrarea sa în vigoare, la 1 ianuarie 2016, Legea nr. 223/2015 a fost modificată şi completată prin 14 acte normative. În forma sa iniţială, art. 59 prevedea că  pensiile militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. De asemenea, se preciza şi modalitatea de aplicare în cazul în care unul din cei doi indicatori sau ambii au valoare negativă. Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, a fost lăsată fără conținut prin amânarea / prorogarea sau anularea unor drepturi legiferate, pentru asigurații pensionari din cadrul structurilor de siguranță națională și ordine publică comparativ cu asigurații din celelalte categorii profesionale, atât din justiție, CCR, parlament, curtea de conturi, diplomați, piloți sau alte categorii de asigurați din sistemul public de stat. Anul acesta avem încă un exemplu de ordonanță ”trenuleț”, Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.130/17.12.2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr.1202/18.12.2021 a avut în vedere prudența în gestionarea politicii fiscal-bugetare, cu asigurarea sustenabilitatii poziției fiscale pe termen mediu şi lung, predictibilitații politicii fiscal- bugetare pe termen mediu, în scopul stabilității macroeconomice, dar mai ales  avem un exemplu de legiferare a inechităților și discriminării față de celelalte categorii profesionale, prin Ordinul ministrului justiției nr.6245/c, privind stabilirea unor drepturi salariale ale magistraților, din data de 30.12.2021, care prevede, la articolul 1: „Începând cu data prezentului ordin, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, specializate și ale curților de apel, precum și ale asistenților judiciari se stabilesc având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor articolului 38, alineatul 6 și ale art. 25 din Legea-cadru nr 153 din 2017 (…) , ministru care declara public că: "Am fost obligat să iau o astfel de măsură pentru a respecta decizia CCR. Se elimină astfel inechitățile din sistem ?!?” ... iar acestea sunt cele mai recente exemple, astfel că salariile, dar şi pensiile magistraţilor vor creşte cu apoximativ 20%, în comparație cu celelalte categorii de asigurați (salariați și pensionari) din cadrul structurilor de siguranță și ordine publică și nu numai.
Documentele menționate constituie încă o încălcare a principiului egalității în fața legii şi o diferențiere a regimului juridic de salarizare și pensionare al militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor sau salariaților din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate, în rezervă și în retragere față de regimul juridic stabilit pentru alți asigurați, iar o asemenea interpretare tinde să nege un drept prevăzut de legiuitor şi conduce implicit la o încălcare flagrantă a egalității în drepturi, garantată de art.16 alin.1 si 2 din Constituția României, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii sau discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.   Solicităm egalitatea de tratament juridic pentru militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă, în raport cu alte categorii profesionale și susținem că nu reprezinta un privilegiu, ci o compensație parțială a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii. Începând cu anul 2010, toate modificările legislative din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională, urmate de norme metodologice, au afectat și afectează drepturile cadrelor militare trecute în rezervă și retragere, în condițiile în care aceștia s-au supus tuturor rigorilor specifice vieţii militare, cu promisiunea certă din partea statului că vor beneficia de un cuantum al pensiei care să compenseze restricţiile pe care le-au suferit: interzicerea activităților care le puteau aduce venituri suplimentare și riscul pe care l-a implicat exercitarea profesiilor de către cadrele militare din toate structurile de apărare, ordine publică și securitate națională, pe plan intern si extern.
Nu se au în vedere nici urmatorele:
-  Faptul că militarii constituie singura categorie profesională cu obligații de serviciu dupa trecerea în rezervă, întrucât în caz de necesitate rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind infracțiune sancționată de Codul penal.
-  Interzicerea activităților care le-ar putea aduce venituri suplimentare;
-  Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi;  
 
Reglementarile și modificările legislației adoptate initial, constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii și o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați, care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri, cu consecințe care prejudiciaza constant atat imaginea cât și calitatea vieții pensionarilor militari, unele efecte fiind ireversibile. Impactul negativ s-a manifestat, se manifestă și se va manifesta în ceea ce privește demnitatea, starea de sănătate a celor trecuți în rezervă şi retragere, precum și în percepția acestora în raport cu atitudinea pe care statul prin reprezentanții săi din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională o au fața de cei care își încetează raporturile de muncă.                     
Susținem critica de neconstituționalitate care se referea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat, precum și la faptul că acestea nu mai sunt indexate și cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, comparativ cu alte categorii profesionale, iar CCR a arătat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, și care se exercită în condițiile prevăzute de lege.   Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului.
Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii socio-profesionale.
Acesta se stabilește prin legislația națională.  
În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia, chiar dacă sunt pensii care printr-o practică specifică unor grupuri de interese și niște decizii ale Curții Constituționale, au ajuns într-un fel intangibile, dar asta nu înseamnă că nu pot fi reglemenate prin modificarea sau schimbarea legislației. 
 
Susținem, de asemenea, principiul legiferat, dar ignorat în totalitate, privind plafonarea lefurilor și pensiilor de la stat, dar care prin ”reglementări” sau ”artificii” legislative, au permis ca venitul pentru anumite categorii socio-profesionale să depăşească de câteva ori venitul care ar fi trebuit să fie cel mai mare, adică al şefului statului.
 
Acest lucru se poate face constituțional, de toți cei care respectă militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii sau salariații din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă și membrii familiilor acestora.
 
Art. 74 din Constituție – Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții.
 
Semnează, un militar în rezervă, cu drept de vot.

Narciz Bejinariu    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnătura mea, autorizez Narciz Bejinariu să predea informațiile pe care le furnizez în acest formular celor care au autoritate în ceea ce privește această chestiune.

Continuați cu Facebook
SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...