Inițiativă legislativă privind o nouă Lege a pensiilor militare de stat. Principii de drept.

Subiectul pensiilor militare a născut multe controverse, iar politicienii l-au folosit în discursul public, preponderent politic, în funcție de interesele electorale de partid, dar scopul meu ca și rezervist militar, este de a informa și de a atrage atenția asupra inechităților și discriminărilor tuturor celor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică, din actuala lege a pensiilor militare, în forma în care este în aplicată de guvernanți, în prezent, cu încălcarea principiilor de drept ce stau la baza legislației pensiilor militare.

Având în vedere că au fost respinse sistematic în ultimii ani, amendamentele propuse de structurile asociative, în Parlamentul României dar și reprezentanților guvernului, la proiectele legislative privind modificările și completările legislației care face referire la pensiile militare de stat, în actualul context, în care coaliția guvernamentală se află în campanie electorală și consideră că a rezolvat problema reformei pensiilor mai multor categorii socio-profesionale, prin modificările repetate prin ordonațe de urgență emise de executiv cu sprijinul direct al ”specialiștilor militari” din direcțiile juridice și financiare ale ministerelor de resort, modificări și completări care amplifică discriminările și NU rezolvă inechitățile diferitelor generații de militari din sistemul de apărare și siguranță națională.

Argumentație pentru Constituționalitate și Echitate:

Acest proiect de lege abordează în mod direct problemele de constituționalitate semnalate anterior, inclusiv aspectele privind recalcularea pensiilor și tratamentul fiscal:

 * Clauza de Salvgardare (Art. 17 alin. 2): Această clauză, acum explicită și generală, este crucială pentru a asigura predictibilitatea și stabilitatea drepturilor de pensie și pentru a respecta principiul neretroactivității legii. Ea stipulează clar că niciun cuantum al pensiei aflat în plată nu poate fi diminuat ca urmare a aplicării noii legi sau a oricărei actualizări/recalculări, menținând cuantumul cel mai avantajos beneficiarului. Aceasta este o condiție fundamentală pentru testul constituționalității, transpunând direct principiul "Valoarea Pensiei e Parte din Dreptul Protejat" și "Interdicția Reducerii Sub Pragul de Trai Decent" din Decizia CCR nr. 724/2024.

 * Bază de Calcul Clară și Echitabilă (Art. 5 alin. 5 și 6):

   * Ultimele 12 luni de activitate: Perioada de referință restrânsă la ultimele 12 luni simplifică procesul de calcul și reflectă mai fidel veniturile recente ale militarului, sporind predictibilitatea.

   * Includerea sporurilor cu caracter permanent: Includerea explicită a sporurilor de vechime și pentru condiții de muncă în baza de calcul, pe lângă soldele de grad, funcție și comandă, răspunde solicitărilor de a recunoaște elemente salariale care au un caracter constant și sunt direct legate de vechimea în serviciu și specificul profesiei militare, respectând astfel principiul proporționalității și al caracterului contributiv.

   * Excluderea altor elemente: Menținerea excluderii primelor, compensațiilor și a altor categorii de sporuri și indemnizații, care nu au caracter permanent sau sunt ocazionale, asigură că baza de calcul rămâne una solidă și neinfluențată de elemente necontributive, eliminând surse de inechitate.

 * Vârsta de Pensionare și Condițiile de Vechime (Art. 5 alin. 2, 3 și 4):

   * Vârsta standard de 55 de ani: Introducerea explicită a vârstei de 55 de ani ca vârstă standard de pensionare pentru pensia militară de serviciu, reflectând specificul și rigorile profesiei militare.

   * Vechime minimă de 25 de ani: Această prevedere stabilește explicit vechimea minimă necesară pentru a beneficia de pensie militară, un aspect fundamental pentru predictibilitatea sistemului.

   * Complementaritatea cu Legea Pensiilor Publice: Asigurarea că persoanele care nu îndeplinesc condițiile specifice pensiei militare vor beneficia de criteriile din sistemul public de pensii, garantând că nimeni nu rămâne fără drepturi, respectând, în același timp, caracterul special al pensiei militare și asigurând Principiul Echității Intergeneraționale.

 * Recalcularea Universală și Nediscriminatorie (Art. 11):

   * Constituționalitate: Această prevedere răspunde direct inechităților semnalate de CCR prin introducerea unui mecanism de recalculare uniform, aplicabil tuturor pensiilor militare, indiferent de data încetării activității. Se asigură astfel egalitatea în drepturi și se elimină discriminările bazate pe momentul ieșirii la pensie, adresând Inechitatea Intergenerațională semnalată de CCR.

   * Baza de Calcul Uniformă și Raportare la Cuantumurile Actuale (Art. 11 alin. 2): Această modificare crucială clarifică faptul că recalcularea pentru pensiile aflate deja în plată se va face prin raportarea cuantumului existent la o pensie calculată conform noii baze de calcul, utilizând soldele de grad, soldele de funcție și sporurile cu caracter permanent actuale pentru gradul și funcția similară. Această metodologie asigură o corelare reală cu veniturile militarilor în activitate, eliminând discrepanțele majore și asigurând o aliniere a pensiilor la realitățile economice și salariale prezente, conform Principiului Proporționalității și Dreptului la un Nivel Adecvat al Pensiei.

   * Clauza de Menținere a Cuantumului Avantajos (Art. 11 alin. 4): Menținerea clauzei că nicio recalculare nu poate duce la o diminuare a pensiei deja în plată este crucială pentru a respecta principiul neretroactivității legii și a proteja drepturile câștigate, aspect subliniat constant de CCR și fundamental pentru protecția triplă invocată de Curte.

 * Impozitarea Unică și Plafonarea (Art. 12 și 13):

   * Echitate Fiscală (Art. 12): Alinierea modului de impozitare a pensiilor militare la cel al pensiilor din sistemul public contribuie la principiul egalității și echității fiscale, adresând direct Critica Dublei Impozitări și sugerând o abordare unitară și rezonabilă.

   * O singură plafonare (Art. 13): Plafonarea pensiei nete la media soldelor brute și a sporurilor cu caracter permanent luate în considerare la baza de calcul asigură că pensia nu va depăși venitul obținut în activitate, un aspect cheie pentru sustenabilitatea sistemului și pentru a evita situațiile în care pensiile ar putea fi disproporționat de mari comparativ cu veniturile din muncă. Această plafonare este unică și aplicabilă tuturor, simplificând sistemul și respectând Principiul Proporționalității.

 * Fondul Național al Pensiilor Militare (F.N.P.M.) (Cap. VI):

   * Sustenabilitate și autonomie: Prin introducerea unei contribuții proprii (chiar dacă simbolică inițial) și prin posibilitatea de a investi fondurile, se reduce dependența totală de bugetul de stat și se oferă o bază financiară mai solidă și predictibilă. Aceasta răspunde criticilor legate de povara excesivă asupra bugetului și asigură Sustenabilitatea Financiară, un element esențial pentru menținerea Dreptului la un Nivel Adecvat al Pensiei pe termen lung.

   * Transparență și implicare: Prevederea ca legea specială a F.N.P.M. să includă reprezentanți ai asociațiilor de rezerviști în consiliul de administrație asigură o mai bună guvernanță și încredere în sistem.

 * Recunoașterea Ordinului "Meritul Militar" (Art. 19):

   * Recunoașterea meritului: Includerea explicită a beneficiilor pentru pensionarii militari decorați cu Ordinul "Meritul Militar" subliniază importanța recunoașterii meritelor deosebite, conform legislației specifice (Legea nr. 238/1998 și Legea nr. 80/1995), integrând aceste beneficii într-un cadru legal unitar al pensiilor. Acest aspect completează principiul Recunoștinței menționat la Art. 1.

Posibile soluții legislative
Pentru corectarea discriminărilor și oprirea persecuției sociale a rezerviștilor, se impun următoarele măsuri:
• Promulgarea Legii 559/2024, imediat după publicarea motivării Deciziei CCR, cu modificările necesare pentru conformitate constituțională.
• Eliminarea discriminării dintre generațiile de pensionari: recalcularea și actualizarea pensiilor militare prin raportare la solda aflată în plată.
• Instituirea unui Fond pentru pensiile militare de stat, care să recunoască și la nivel bugetar contribuția constituțională a militarilor.
• Aplicarea strictă a jurisprudenței CCR și a CEDO, pentru a preveni noi inițiative legislative abuzive.

 

• Draft de proiect de lege, fundamental pentru viitorul sistemului de pensii militare de stat din România. Nu se propun simple modificări ale Legii nr. 223/2015, deoarece experiența ultimilor ani a demonstrat, cu prisosință, că încercările repetate de ajustare punctuală au generat, în loc de soluții, mai degrabă confuzie, inechități și, în repetate rânduri, au fost sancționate de Curtea Constituțională.

 

 Legiferarea, prin stipularea în viitoarele acte normative, a faptului că toate pensiile plătite de la bugetul de stat, au la bază principiul contribuției la bugetul de stat, așa cum sunt și pensiile militarilor, care au și o componentă contributivă ca rezultat al contribuției pe timpul carierei militare sub forma "contribuției individuale", sumă vărsată la bugetul de stat, din care este finanțat inclusiv bugetul asigurărilor sociale și al pensiilor civile. O soluție viabilă este înființarea Fondului Pensiilor Militare, un mecanism care să reducă dependența de bugetul de stat și să asigure o gestionare transparentă și eficientă a resurselor financiare destinate pensiilor militarilor rezerviști.

Nu poate fi vorba despre o egalitate în drepturi, atâta vreme cât NU există o egalitate în obligații, interdicții și limitări ale exercițiului drepturilor constituționale. 
Egalitatea în drepturi nu se poate defini și susține pe baza inegalității obligațiilor, interdicțiilor și restricțiilor exercitării drepturilor civile, ale cetățenilor aceleiași țări.

Cunoscând dispozițiile din art. 74 al Constituției României și cele din art.1 al Protocolului Adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ale Omului, în care România este parte, și luând în considerare că prin modificările successive ale legislației, militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii sau salariații din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă au fost vătămați în drepturile lor, demarăm strângerea de semnături pentru următoarea Inițiativă Legislativă  având ca obiect modificarea și/ sau completarea legislației privind pensiile militare de stat și notificarea parlamentarilor aleși, indiferent de culoarea politică, din comisiile de specialitate, respectiv: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisia pentru constituționalitate, prin semnarea acestei petiții, de fiecare dintre noi, militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, pentru eliminarea din legislația actuală a inechităților și reglementarilor discriminatorii și neconstituționale, dispoziții de lege care sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, inechități și reglementări discriminatorii și neconstituționale prevăzute în toate ordonanțele tip ”trenuleț” cu un caracter strict electoral, care au modificat abuziv și în mod discriminatoriu Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, prin neactualizarea cu rata medie anuală a inflaţiei și cu creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat de salariații din sistemul de siguranță națională și ordine publică, precum și plafonarea arbitrară și total discriminatorie a veniturilor față de celelalte categorii socio-profesionale.

Discriminările legislative privind categoria profesională a militarilor și polițiștilor, baza de calcul, procentul luat în considerare pentru valoarea pensiei, plafonarea și impozitarea progresivă a pensiei, doar pentru anumite categorii profesionale, exemple  care constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii și o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați, care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri, cu consecințe care prejudiciaza constant atât imaginea cât și calitatea vieții pensionarilor militari, nedreptatea și inegalitatea în cadrul aceluiași sistem cu ierarhii militare, disciplinate și organizate, pot ucide conștiințe și altera valori, unele efecte fiind ireversibile.

 

Considerăm că orice măsură reparatorie trebuie să privească un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor financiare ale militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor sau salariaților din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă, echilibru care nu este menținut ori de câte ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, aceștia trebuie să suporte o sarcină excesiva și disproporționată, comparativ cu alte categorii profesionale.

 

De la intrarea sa în vigoare, la 1 ianuarie 2016, Legea nr. 223/2015 a fost modificată şi completată prin numeroase alte acte normative.

În forma sa iniţială, legea prevedea că  pensiile militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, iar cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda de funcţie ale militarilor în activitate.

Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, a fost lăsată fără conținut prin amânarea / prorogarea sau anularea unor drepturi legiferate, pentru asigurații pensionari din cadrul structurilor de siguranță națională și ordine publică comparativ cu asigurații din celelalte categorii profesionale, atât din justiție, CCR, parlament, curtea de conturi, diplomați, piloți sau alte categorii de asigurați din sistemul public de stat.

Exemplul ordonanțelor ”trenuleț" privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, care au avut în vedere "prudența" în gestionarea politicii fiscal-bugetare, cu asigurarea sustenabilitatii poziției fiscale pe termen mediu şi lung, predictibilitații politicii fiscal- bugetare pe termen mediu, în scopul stabilității macroeconomice, sunt un exemplu de legiferare a inechităților și discriminării față de celelalte categorii profesionale.

 

Solicităm egalitatea de tratament juridic pentru militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă, în raport cu alte categorii profesionale și susținem că nu reprezinta un privilegiu, ci o compensație parțială a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii.

 

Începând cu anul 2010, toate modificările legislative din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională, urmate de norme metodologice, au afectat și afectează drepturile cadrelor militare trecute în rezervă și retragere, în condițiile în care aceștia s-au supus tuturor rigorilor specifice vieţii militare, cu promisiunea certă din partea statului că vor beneficia de un cuantum al pensiei care să compenseze restricţiile pe care le-au suferit: interzicerea activităților care le puteau aduce venituri suplimentare și riscul pe care l-a implicat exercitarea profesiilor de către cadrele militare din toate structurile de apărare, ordine publică și securitate națională, pe plan intern si extern.

Nu se au în vedere nici urmatorele:

-  Faptul că militarii constituie singura categorie profesională cu obligații de serviciu dupa trecerea în rezervă, întrucât în caz de necesitate rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind infracțiune sancționată de Codul penal.

-  Interzicerea activităților care le-ar putea aduce venituri suplimentare;

-  Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi;  

 

                    

Susținem critica de neconstituționalitate care se referă la plafonarea și impozitarea progresivă a cuantumului pensiei militare de stat, precum și a faptului că acestea nu mai sunt actualizate ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, comparativ cu alte categorii profesionale.

 

CCR a arătat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, și care se exercită în condițiile prevăzute de lege.   Astfel, doar legiuitorul ci nu guvernul, este liber să stabilească și pentru alte categorii de pensii, fără excepții, în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului, conform principiului  privind prudența în gestionarea politicii fiscal-bugetare, cu asigurarea sustenabilitatii poziției fiscale pe termen mediu şi lung, pentru toate categoriile socio profesionale. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii socio-profesionale, prin alte decizii decât cele ale puterii legislative. Acestea se stabilesc prin legi organice, avizate și  votate în parlament, promulgate de președinte, NU prin modificări repetate ”legiferate prin ordonanțe de urgență" ale executivului, de la un moment dat. În aceste condiții, susținem principiul constituțional prin care doar legiuitorul, nu executivul, poate să prevadă prin lege organică o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia, chiar dacă azi sunt pensii care printr-o "practică" specifică unor grupuri de interese și niște decizii ale Curții Constituționale, au ajuns intangibile, depășind cu mult venitul șefului statului,. Susținem, de asemenea, principiul legiferat, dar ignorat în totalitate, privind plafonarea veniturilor din salarii și pensii de la bugetul de stat, la nivelul maxim al venitului președintelui țării, dar care prin ”reglementări” sau ”artificii” legislative, au permis ca veniturile din salarii și pensii primite de la stat, pentru anumite categorii socio-profesionale, să depăşească de câteva ori venitul care are coeficientul maxim de încadrare, conform importanței funcției în stat, respectiv al președintelui țării.

 

Susținem principiul potrivit căruia modificările și adoptarea legislației privind atât statutul celor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică, precum și modificarea legislației privind salarizarea și a pensiilor militare să fie făcută doar cu avizul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, cunoscând că activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare, singura putere legislativă a țării.

 

 

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții.

 

În același timp, solicităm factorului politic cu interese strict electorale, să aibe în vedere că retorica privind trecerea militarilor la sistemul de pensii pe bază de contributivitate presupune ridicarea oricăror interdicții privind accepatarea de societatea civilă a unor drepturi constituționale pe timpul carierei militare, cum ar fi dreptul la muncă/alte ocupații suplimentare, mai înseamnă ridicarea interdicțiilor de asociere în sindicate, dreptul la grevă, afiliere politică ș.a.m.d.