http://www.gandul.info/ Publicat la: 22.01.2014

Guvernul a şters oficial datoriile Rompetrol. Statul va încasa în total 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat compania

După aproape un de tergiversare între Palate, memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group pentru stingerea datoriilor fostei rafinării Midia Năvodari, în jurul căreia omul de afaceri Dinu Patriciu şi-a construit în anii 2000 afacerea, a fost aprobat miercuri prin Hotărâre de Guvern.

Premierul Victor Ponta şi-a pus astfel semnătura pe actul normativ  prin care statul va încasa efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003. Cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acţionar în companie, va scoate în următorii ani profit şi cu7 promisiunea unui Fond de investiţii din partea kazahilor.

"Hotărârea este finalizată cu observaţiile de la Finanţe şi de la Justiţie, dar facem cum a spus Curtea Constituţională. Vreau să dăm un semnal clar că salvăm investiţiile în România", a spus Ponta, evitând astfel să îşi asume ca un eşec încercarea de a trece Memorandumul prin lege, cu votul Parlamentului. Niciun oficial al Guvernului nu a dorit însă să ofere vreo explicaţie legată de aceste observaţii care ar însoţi avizele miniseriale.

Astfel, dacă Guvernul Năstase a creat fereastra legală prin care Rompetrol a primit o poziţie mai avantajoasă decât statul care l-a creditat, dacă Guvernul Boc a pus poliţişti fătră atribuţii legale “să negocieze”, Guvernul Ponta închide subiectul fără a pune pe masă ce compensaţii realiste s-au negociat concret cu oficialii kazahi în contul celor 400 de milioane rămase. Calculul actualei puteri ar fi, potrivit explicaţiilor fostului şef al OPSPI, Gabriel Dumitraşcu, cel care a semnat acordul, gaz kazah ajuns în România la un preţ mai mic, prin conductele Gazprom.

Hotărârea de Guvern, la presiunea CCR

„Se sting, pe cale amiabilă şi reciproc avantajos, litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V. De asemenea, The Rompetrol Group N.V. se angajează ferm să achiziţioneze un număr de acţiuni emise de Societatea „Rompetrol Rafinare” S.A. Constanţa, reprezentând 26,6959 % din capitalul social în schimbul a 200 milioane dolari SUA şi obligaţia corelativă a părţii române de a oferi spre vânzare aceste acţiuni.Totodată se reglementează principiile referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii în sectorul energetic sub forma unei societăţi pe acţiuni la care aportul The Rompetrol Group N.V. va fi de 150 milioane dolari SUA şi o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să deţină o participaţie de 20%”, a rezumat Guvernul, la finalul şedinţei.

Decizia Guvernului vine după ce, la finalul anului trecut, Curtea Constituţională a declarant neconstituţională încercarea Executivului şi a Parlamentului de a trece acordul cu kazahii prin lege. În motivarea deciziei luate pe 21 noiembrie, dar publicate o lună mai târziu, pe 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii arată că Parlamentul a încălcat Constituţia intrând în jocul Guvernului şi aprobând Memorandumul cu Rompetrol prin lege şi  îi semnalează premierului, jurist de profesie, „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă.

Concret, Curtea Constituţională susţine că termenii în care s-a semnat acordul conduc la concluzia că acesta este un contract de stat şi nicidecum un memorandum. În aceste condiţii, Parlamentul s-a substituit Guvernului adoptându-l şi a încălcat principiul că „nimeni nu este mai presus de lege” votând un act normativ pentru un caz individual.

Judecătorii, care au luat cu majoritate de voturi această decizie îi răspund de altfel şi lui Victor Ponta, care a susţinut public că, odată atacat memorandumul la CCR, există riscul întrării în insolvenţă a rafinăriei Rompetrol. „Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, arată Curtea, dându-i premierului şi soluţia rapidă pentru a-şi pune în praactică ceea ce a negociat cu kazahii: hotărârea de Guvern.

Ce prevede Memorandumul

Memorandumul cu Rompetrol pentru stingerea litigiului şi, implicit, ştergerea datoriilor istorice ale companiei în contul unor investiţii promise, a fost semnat în februarie 2013, statul fiind reprezentat de OPSPI.

În ianaurie 2013, Victor Ponta i-a dat afacerea Rompetrol pe mână ministrului pentru Energie, Constantin Niţă. Pe 15 februarie se semna un acord cu KazMunaiGaz, iar trei zile mai târziu se suspenda procesul intentat de statul roman în 2010 pentru recuperarea datoriilor.

Pe scurt, statul a acceptat să vândă 26% din pachetul său cu 200 de milioane de dolari, luându-şi măsuri de precauţie ca restul de 18% să nu poată fi diluat de KazMunaiGaz timp de 3 ani.

Ca o compensaţie, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiţii comun kazaho-român care să susţină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susţin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiţii de până al un miliard în următorii 7 ani în România. Între acestea, o centrală de cogenerare la Midia şi câteva sute de noi benzinării.

În afacerea fondului, profitul va reveni în primă fază exclusiv KazMunaiGaz, până la recuperarea celor 180 de milioane. Surse guvernamentale au explicat pentru gândul că în calculele de la Palatul Victoria ar intra înfiinţarea unei companii botezate provizoriu "RomKaz" în care Rompetrol şi KazMunaiGaz să fie parteneri 50%-50% şi să se impună astfel în regiune. Prin această companie ar fi plănuită şi legarea României la conducta SouthStream, un alt proiect aflat deocamdată pe hârtie, printr-o prelungire din Bulgaria la Negru Vodă, construită cu bani din Kazahstan.

Cronologia unei afaceri

Octombrie 2003 – Prin ordonanţa OUG 118/ 2003, Guvernul Năstase reglementează subscrierea integrală de către statul român a tututor obligaţiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creanţe a rafinăriei Petromidia, în valoare totală de 570,3 milioane euro (aproximativ 762 de milioane de dolari), cu scenadenţa în 7 ani.

August 2007 – Omul de afaceri Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol, implicit Rompetrol Rafinare, companiei de stat din Kazahstran, KazMunaiGaz, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. 1 miliard, s-a estimat la acea vreme, ar fi fost preţul plătit pentru rafinăria în jurul căreia era construită întreaga afacere.

2003-2009 – Grupul Rompetrol plăteşte dobânzile la termen. În total, 249 de milioane de dolari, după cifrele ANAF.

August 2010 – The Rompetrol Group N.V. achită 54 de milioane de euro (în jur de 70 de milioane de dolari) statului român, în contul datoriei

Septembrie 2010 – Rompetrol majorează capitalul, apoi converteşte datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acţiuni, statul pierzând în acest fel pachetul majoritar pe care miza. Cu câteva zile înainte, ANAF pune sechestru pe activele Rompetrol, menţinut şi în prezent.

Octombrie 2010 – Cu mandat de la Emil Boc, ANAF dă în jdecată Rompetrol, reclamând recuperarea integrală a celor 570,3 milioane euro.

Iunie 2011 – Tribunalul Constanţa respinge acţiunea. ANAF face recurs.

Februarie 2013 – OPSPI acceptă vânzarea unui pachet de 26,69% la preţul de 200 de milioane de euro, cu asigurarea că restul de 18% nu vor fi diluate timp de 3 ani şi cu negocierea unui fond de investiţii cu KMG. La termenul stabilit la trei zile după semnarea înţelegerii, statul cere la Curtea de Apel Constanţa suspendarea procesului ca urmare a soluţionării diferendului pe cale amiabilă.

Mai 2013 – legea care parafează acordul este adoptată în Camera Deputaţilor (21 mai 2013 - din 326 de deputaţi, 233 votează pentru: PSD, PNL, PC, minorităţile şi Dan Cristian Popescu de la Forţa Civică) şi în Senat (28 mai 2013 – 83 de voturi pentru, 8 contra şi 4 abţineri), dar este întoarsă de preşedintele Băsescu la reexaminare.

2004-2012 – obligaţiile fiscale achitate de Rompetrol la bugetul de stat sunt de 24.312.276.819 lei, din datele ANAF.Totodată, Guvernul ia în calcul, în nota explicativă a memorandumului că, "după data anulării creanţelor" echivalentul în dolari a sumei achitate cu titlu de obligaţii bugetare "se ridică la aproximativ 8.673 milioane de dolari", luând ca sursă datele Rompetrol Rafinare.

#25605: - Guvernul a şters oficial datoriile Rompetrol.  

 http://www.gandul.info/ Publicat la: 22.01.2014

Guvernul a şters oficial datoriile Rompetrol. Statul va încasa în total 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat compania

După aproape un de tergiversare între Palate, memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group pentru stingerea datoriilor fostei rafinării Midia Năvodari, în jurul căreia omul de afaceri Dinu Patriciu şi-a construit în anii 2000 afacerea, a fost aprobat miercuri prin Hotărâre de Guvern.

Premierul Victor Ponta şi-a pus astfel semnătura pe actul normativ  prin care statul va încasa efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003. Cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acţionar în companie, va scoate în următorii ani profit şi cu7 promisiunea unui Fond de investiţii din partea kazahilor.

"Hotărârea este finalizată cu observaţiile de la Finanţe şi de la Justiţie, dar facem cum a spus Curtea Constituţională. Vreau să dăm un semnal clar că salvăm investiţiile în România", a spus Ponta, evitând astfel să îşi asume ca un eşec încercarea de a trece Memorandumul prin lege, cu votul Parlamentului. Niciun oficial al Guvernului nu a dorit însă să ofere vreo explicaţie legată de aceste observaţii care ar însoţi avizele miniseriale.

Astfel, dacă Guvernul Năstase a creat fereastra legală prin care Rompetrol a primit o poziţie mai avantajoasă decât statul care l-a creditat, dacă Guvernul Boc a pus poliţişti fătră atribuţii legale “să negocieze”, Guvernul Ponta închide subiectul fără a pune pe masă ce compensaţii realiste s-au negociat concret cu oficialii kazahi în contul celor 400 de milioane rămase. Calculul actualei puteri ar fi, potrivit explicaţiilor fostului şef al OPSPI, Gabriel Dumitraşcu, cel care a semnat acordul, gaz kazah ajuns în România la un preţ mai mic, prin conductele Gazprom.

Hotărârea de Guvern, la presiunea CCR

„Se sting, pe cale amiabilă şi reciproc avantajos, litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V. De asemenea, The Rompetrol Group N.V. se angajează ferm să achiziţioneze un număr de acţiuni emise de Societatea „Rompetrol Rafinare” S.A. Constanţa, reprezentând 26,6959 % din capitalul social în schimbul a 200 milioane dolari SUA şi obligaţia corelativă a părţii române de a oferi spre vânzare aceste acţiuni.Totodată se reglementează principiile referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii în sectorul energetic sub forma unei societăţi pe acţiuni la care aportul The Rompetrol Group N.V. va fi de 150 milioane dolari SUA şi o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să deţină o participaţie de 20%”, a rezumat Guvernul, la finalul şedinţei.

Decizia Guvernului vine după ce, la finalul anului trecut, Curtea Constituţională a declarant neconstituţională încercarea Executivului şi a Parlamentului de a trece acordul cu kazahii prin lege. În motivarea deciziei luate pe 21 noiembrie, dar publicate o lună mai târziu, pe 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii arată că Parlamentul a încălcat Constituţia intrând în jocul Guvernului şi aprobând Memorandumul cu Rompetrol prin lege şi  îi semnalează premierului, jurist de profesie, „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă.

Concret, Curtea Constituţională susţine că termenii în care s-a semnat acordul conduc la concluzia că acesta este un contract de stat şi nicidecum un memorandum. În aceste condiţii, Parlamentul s-a substituit Guvernului adoptându-l şi a încălcat principiul că „nimeni nu este mai presus de lege” votând un act normativ pentru un caz individual.

Judecătorii, care au luat cu majoritate de voturi această decizie îi răspund de altfel şi lui Victor Ponta, care a susţinut public că, odată atacat memorandumul la CCR, există riscul întrării în insolvenţă a rafinăriei Rompetrol. „Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, arată Curtea, dându-i premierului şi soluţia rapidă pentru a-şi pune în praactică ceea ce a negociat cu kazahii: hotărârea de Guvern.

Ce prevede Memorandumul

Memorandumul cu Rompetrol pentru stingerea litigiului şi, implicit, ştergerea datoriilor istorice ale companiei în contul unor investiţii promise, a fost semnat în februarie 2013, statul fiind reprezentat de OPSPI.

În ianaurie 2013, Victor Ponta i-a dat afacerea Rompetrol pe mână ministrului pentru Energie, Constantin Niţă. Pe 15 februarie se semna un acord cu KazMunaiGaz, iar trei zile mai târziu se suspenda procesul intentat de statul roman în 2010 pentru recuperarea datoriilor.

Pe scurt, statul a acceptat să vândă 26% din pachetul său cu 200 de milioane de dolari, luându-şi măsuri de precauţie ca restul de 18% să nu poată fi diluat de KazMunaiGaz timp de 3 ani.

Ca o compensaţie, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiţii comun kazaho-român care să susţină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susţin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiţii de până al un miliard în următorii 7 ani în România. Între acestea, o centrală de cogenerare la Midia şi câteva sute de noi benzinării.

În afacerea fondului, profitul va reveni în primă fază exclusiv KazMunaiGaz, până la recuperarea celor 180 de milioane. Surse guvernamentale au explicat pentru gândul că în calculele de la Palatul Victoria ar intra înfiinţarea unei companii botezate provizoriu "RomKaz" în care Rompetrol şi KazMunaiGaz să fie parteneri 50%-50% şi să se impună astfel în regiune. Prin această companie ar fi plănuită şi legarea României la conducta SouthStream, un alt proiect aflat deocamdată pe hârtie, printr-o prelungire din Bulgaria la Negru Vodă, construită cu bani din Kazahstan.

Cronologia unei afaceri

Octombrie 2003 – Prin ordonanţa OUG 118/ 2003, Guvernul Năstase reglementează subscrierea integrală de către statul român a tututor obligaţiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creanţe a rafinăriei Petromidia, în valoare totală de 570,3 milioane euro (aproximativ 762 de milioane de dolari), cu scenadenţa în 7 ani.

August 2007 – Omul de afaceri Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol, implicit Rompetrol Rafinare, companiei de stat din Kazahstran, KazMunaiGaz, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. 1 miliard, s-a estimat la acea vreme, ar fi fost preţul plătit pentru rafinăria în jurul căreia era construită întreaga afacere.

2003-2009 – Grupul Rompetrol plăteşte dobânzile la termen. În total, 249 de milioane de dolari, după cifrele ANAF.

August 2010 – The Rompetrol Group N.V. achită 54 de milioane de euro (în jur de 70 de milioane de dolari) statului român, în contul datoriei

Septembrie 2010 – Rompetrol majorează capitalul, apoi converteşte datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acţiuni, statul pierzând în acest fel pachetul majoritar pe care miza. Cu câteva zile înainte, ANAF pune sechestru pe activele Rompetrol, menţinut şi în prezent.

Octombrie 2010 – Cu mandat de la Emil Boc, ANAF dă în jdecată Rompetrol, reclamând recuperarea integrală a celor 570,3 milioane euro.

Iunie 2011 – Tribunalul Constanţa respinge acţiunea. ANAF face recurs.

Februarie 2013 – OPSPI acceptă vânzarea unui pachet de 26,69% la preţul de 200 de milioane de euro, cu asigurarea că restul de 18% nu vor fi diluate timp de 3 ani şi cu negocierea unui fond de investiţii cu KMG. La termenul stabilit la trei zile după semnarea înţelegerii, statul cere la Curtea de Apel Constanţa suspendarea procesului ca urmare a soluţionării diferendului pe cale amiabilă.

Mai 2013 – legea care parafează acordul este adoptată în Camera Deputaţilor (21 mai 2013 - din 326 de deputaţi, 233 votează pentru: PSD, PNL, PC, minorităţile şi Dan Cristian Popescu de la Forţa Civică) şi în Senat (28 mai 2013 – 83 de voturi pentru, 8 contra şi 4 abţineri), dar este întoarsă de preşedintele Băsescu la reexaminare.

2004-2012 – obligaţiile fiscale achitate de Rompetrol la bugetul de stat sunt de 24.312.276.819 lei, din datele ANAF.Totodată, Guvernul ia în calcul, în nota explicativă a memorandumului că, "după data anulării creanţelor" echivalentul în dolari a sumei achitate cu titlu de obligaţii bugetare "se ridică la aproximativ 8.673 milioane de dolari", luând ca sursă datele Rompetrol Rafinare.