Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Contactați autorul petiției

Topicul de discuție a fost creat automat pentru petiția Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-29 13:11


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-29 19:10


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-29 19:17



Musafir

#25604 Premierul alocă şase milioane de lei, din fondul de rezervă, pentru trei mănăstiri

2014-08-30 07:32

Pemierul României, Victor Ponta, a semnat joi o Hotărâre de Guvern conform căreia se va aloca din fondul de rezervă bugetară suma de 6.000.000 de lei pentru trei unităţi de cult: Centrul Eparhial Iaşi, Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj, şi Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, informează HotNews.ro.

Suplimentarea fondurilor acestor unităţi de cult are loc după ce şeful Guvernului, Victor Ponta, a participat la data de 15 august la slujbele de Sfânta Maria Mare, de la Mânăstirea Nicula, reaminteşte sursa citată. „Se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, cu suma de 6.000 mii lei, la capitolul 67.01 'Cultura, recreere şi religie', titlul 59 'Alte cheltuieli', pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în vederea susţinerii cultelor, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre”, se notează în Hotărârea de Guvern (HG) nr. 754, publicată vineri, 29 august în Monitorul Oficial. Documentul mai precizează că Secretariatul General al Guvernului va avea ca responsabilitate, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, controlul modului de utilizare a sumei alocate, conform prevederilor legale. Hotărârea de Guvern nu specifică însă motivul pentru care a fost alocată această sumă, deşi, conform legii, fondul de rezervă al Guvernului este destinat situaţiilor de urgenţă. Hotărârea de Guvern a fost semnata printre alţii şi de noul ministru delegat pentru buget, Darius-Bogdan Valcov. Jurnaliştii l-au întrebat pe Victor Ponta ce l-a impresionat cel mai mult la Mânăstirea Nicula, acesta răspunzând: „Sprijinul acordat pentru continuarea lucrărilor pentru întregul complex şi cel mai important, de asemenea, este partea de infrastructură a comunităţii locale. Tocmai asta am vorbit cu primarul, despre proiectul de canalizare, de care este nevoie pentru ca toată zona să se poată dezvolta pentru pelerini. Vă mulţumesc. O zi bună”.


Citeste mai mult: adev.ro/nb32yx

Musafir

#25605 Guvernul a şters oficial datoriile Rompetrol.

2014-08-30 09:30

http://www.gandul.info/

Guvernul a şters oficial datoriile Rompetrol. Statul va încasa în total 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat compania

După aproape un de tergiversare între Palate, memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group pentru stingerea datoriilor fostei rafinării Midia Năvodari, în jurul căreia omul de afaceri Dinu Patriciu şi-a construit în anii 2000 afacerea, a fost aprobat miercuri prin Hotărâre de Guvern.

Premierul Victor Ponta şi-a pus astfel semnătura pe actul normativ  prin care statul va încasa efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003. Cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acţionar în companie, va scoate în următorii ani profit şi cu7 promisiunea unui Fond de investiţii din partea kazahilor.

"Hotărârea este finalizată cu observaţiile de la Finanţe şi de la Justiţie, dar facem cum a spus Curtea Constituţională. Vreau să dăm un semnal clar că salvăm investiţiile în România", a spus Ponta, evitând astfel să îşi asume ca un eşec încercarea de a trece Memorandumul prin lege, cu votul Parlamentului. Niciun oficial al Guvernului nu a dorit însă să ofere vreo explicaţie legată de aceste observaţii care ar însoţi avizele miniseriale.

Astfel, dacă Guvernul Năstase a creat fereastra legală prin care Rompetrol a primit o poziţie mai avantajoasă decât statul care l-a creditat, dacă Guvernul Boc a pus poliţişti fătră atribuţii legale “să negocieze”, Guvernul Ponta închide subiectul fără a pune pe masă ce compensaţii realiste s-au negociat concret cu oficialii kazahi în contul celor 400 de milioane rămase. Calculul actualei puteri ar fi, potrivit explicaţiilor fostului şef al OPSPI, Gabriel Dumitraşcu, cel care a semnat acordul, gaz kazah ajuns în România la un preţ mai mic, prin conductele Gazprom.

Hotărârea de Guvern, la presiunea CCR

„Se sting, pe cale amiabilă şi reciproc avantajos, litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V. De asemenea, The Rompetrol Group N.V. se angajează ferm să achiziţioneze un număr de acţiuni emise de Societatea „Rompetrol Rafinare” S.A. Constanţa, reprezentând 26,6959 % din capitalul social în schimbul a 200 milioane dolari SUA şi obligaţia corelativă a părţii române de a oferi spre vânzare aceste acţiuni.Totodată se reglementează principiile referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii în sectorul energetic sub forma unei societăţi pe acţiuni la care aportul The Rompetrol Group N.V. va fi de 150 milioane dolari SUA şi o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să deţină o participaţie de 20%”, a rezumat Guvernul, la finalul şedinţei.

Decizia Guvernului vine după ce, la finalul anului trecut, Curtea Constituţională a declarant neconstituţională încercarea Executivului şi a Parlamentului de a trece acordul cu kazahii prin lege. În motivarea deciziei luate pe 21 noiembrie, dar publicate o lună mai târziu, pe 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii arată că Parlamentul a încălcat Constituţia intrând în jocul Guvernului şi aprobând Memorandumul cu Rompetrol prin lege şi  îi semnalează premierului, jurist de profesie, „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă.

Concret, Curtea Constituţională susţine că termenii în care s-a semnat acordul conduc la concluzia că acesta este un contract de stat şi nicidecum un memorandum. În aceste condiţii, Parlamentul s-a substituit Guvernului adoptându-l şi a încălcat principiul că „nimeni nu este mai presus de lege” votând un act normativ pentru un caz individual.

Judecătorii, care au luat cu majoritate de voturi această decizie îi răspund de altfel şi lui Victor Ponta, care a susţinut public că, odată atacat memorandumul la CCR, există riscul întrării în insolvenţă a rafinăriei Rompetrol. „Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, arată Curtea, dându-i premierului şi soluţia rapidă pentru a-şi pune în praactică ceea ce a negociat cu kazahii: hotărârea de Guvern.

Ce prevede Memorandumul

Memorandumul cu Rompetrol pentru stingerea litigiului şi, implicit, ştergerea datoriilor istorice ale companiei în contul unor investiţii promise, a fost semnat în februarie 2013, statul fiind reprezentat de OPSPI.

În ianaurie 2013, Victor Ponta i-a dat afacerea Rompetrol pe mână ministrului pentru Energie, Constantin Niţă. Pe 15 februarie se semna un acord cu KazMunaiGaz, iar trei zile mai târziu se suspenda procesul intentat de statul roman în 2010 pentru recuperarea datoriilor.

Pe scurt, statul a acceptat să vândă 26% din pachetul său cu 200 de milioane de dolari, luându-şi măsuri de precauţie ca restul de 18% să nu poată fi diluat de KazMunaiGaz timp de 3 ani.

Ca o compensaţie, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiţii comun kazaho-român care să susţină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susţin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiţii de până al un miliard în următorii 7 ani în România. Între acestea, o centrală de cogenerare la Midia şi câteva sute de noi benzinării.

În afacerea fondului, profitul va reveni în primă fază exclusiv KazMunaiGaz, până la recuperarea celor 180 de milioane. Surse guvernamentale au explicat pentru gândul că în calculele de la Palatul Victoria ar intra înfiinţarea unei companii botezate provizoriu "RomKaz" în care Rompetrol şi KazMunaiGaz să fie parteneri 50%-50% şi să se impună astfel în regiune. Prin această companie ar fi plănuită şi legarea României la conducta SouthStream, un alt proiect aflat deocamdată pe hârtie, printr-o prelungire din Bulgaria la Negru Vodă, construită cu bani din Kazahstan.

Cronologia unei afaceri

Octombrie 2003 – Prin ordonanţa OUG 118/ 2003, Guvernul Năstase reglementează subscrierea integrală de către statul român a tututor obligaţiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creanţe a rafinăriei Petromidia, în valoare totală de 570,3 milioane euro (aproximativ 762 de milioane de dolari), cu scenadenţa în 7 ani.

August 2007 – Omul de afaceri Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol, implicit Rompetrol Rafinare, companiei de stat din Kazahstran, KazMunaiGaz, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. 1 miliard, s-a estimat la acea vreme, ar fi fost preţul plătit pentru rafinăria în jurul căreia era construită întreaga afacere.

2003-2009 – Grupul Rompetrol plăteşte dobânzile la termen. În total, 249 de milioane de dolari, după cifrele ANAF.

August 2010 – The Rompetrol Group N.V. achită 54 de milioane de euro (în jur de 70 de milioane de dolari) statului român, în contul datoriei

Septembrie 2010 – Rompetrol majorează capitalul, apoi converteşte datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acţiuni, statul pierzând în acest fel pachetul majoritar pe care miza. Cu câteva zile înainte, ANAF pune sechestru pe activele Rompetrol, menţinut şi în prezent.

Octombrie 2010 – Cu mandat de la Emil Boc, ANAF dă în jdecată Rompetrol, reclamând recuperarea integrală a celor 570,3 milioane euro.

Iunie 2011 – Tribunalul Constanţa respinge acţiunea. ANAF face recurs.

Februarie 2013 – OPSPI acceptă vânzarea unui pachet de 26,69% la preţul de 200 de milioane de euro, cu asigurarea că restul de 18% nu vor fi diluate timp de 3 ani şi cu negocierea unui fond de investiţii cu KMG. La termenul stabilit la trei zile după semnarea înţelegerii, statul cere la Curtea de Apel Constanţa suspendarea procesului ca urmare a soluţionării diferendului pe cale amiabilă.

Mai 2013 – legea care parafează acordul este adoptată în Camera Deputaţilor (21 mai 2013 - din 326 de deputaţi, 233 votează pentru: PSD, PNL, PC, minorităţile şi Dan Cristian Popescu de la Forţa Civică) şi în Senat (28 mai 2013 – 83 de voturi pentru, 8 contra şi 4 abţineri), dar este întoarsă de preşedintele Băsescu la reexaminare.

2004-2012 – obligaţiile fiscale achitate de Rompetrol la bugetul de stat sunt de 24.312.276.819 lei, din datele ANAF.Totodată, Guvernul ia în calcul, în nota explicativă a memorandumului că, "după data anulării creanţelor" echivalentul în dolari a sumei achitate cu titlu de obligaţii bugetare "se ridică la aproximativ 8.673 milioane de dolari", luând ca sursă datele Rompetrol Rafinare.

Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-30 10:05


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-30 10:06


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-30 10:13


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-30 10:15


AVEM TIMP GHIOCA, AVEM TIMP SUFICIENT

#25610 Re: Re: da mamicutele voastre ce zic cind va vad atit de retardati?ori fieta?

2014-08-30 10:50

#25609: - Re: da mamicutele voastre ce zic cind va vad atit de retardati?ori fieta?  

 APROPO MAI GAOZARULE,CA SA VEZI CIT DE PROST ESTI SI CUM TE DAI DE GOL;  MAIUG ASTA PARCA TI A FOST SEF?  SI IAR AI CAZUT DE ZDREANTA CA TIGANUL DE TACTO CERNEV.

Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-30 10:55


Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)

2014-08-30 11:31



Musafir

#25613 Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA

2014-08-30 14:31

abcdef abcdef

1. Ce soluţii sunt pentru Oltchim şi ce şanse sunt ca din 2014 compania să lucreze la 100% din capacitate şi să ajungă la afaceri de 800 milioane de euro?

http://www.zf.ro/ 19 apr 2013

Gheorghe Piperea : “ În acelaşi timp, salariaţii pentru care există o intenţie de restructurare, suspendată deocamdată,…” (REAL)

Gheorghe Piperea (Min.04.57 pana la min 05.18): “…, pentru a se emite o ordonanta ca sa inlocuiasca OUG 116/2006 care sa permita niste plati compensatorii…. (FALS !!!)

FALS, minciuna si dezinformare mediatica  domnule Gheoghe Piperea, ati imprastiat MINCIUNA.

Nu  se emitea o ordonanta pentru plati compensatoarii, ci pentru

-          Indemnizatie de somaj;

-          Venit de completare.

SALARILE COMPENSATORII IN FUNCTIE DE VECHIME CONFORM CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA. (PANA AZI NU S-AU PRIMIT BANII DE CATRE DISPONIBILIZATI, DOAR AU FOST IMPOZITATI SI VIRATI SUME IMPOZIT CATRE PILONUL II PENSII PRIVATE)

NU EXISTA DECAT LEGEA CCM SI NU ARE NICIO LEGATURA CU ORDONANTA DE URGENTA A ASIGURARILOR SOCIALE AJOFM.

 Se aplica legea: Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective Legea 85/2006

OUG 36/2011 pentru modificarea si completarea OUG 116/2006 => protectie sociala AJOFM alte sume asigurate si platite conform legii, n-au nicio legatura cu CCM salarii plati compensatorii

 

 

Principala sarcină a administratorului judiciar în cadrul unei proceduri de insolvenţă este să maximizeze averea debitorului şi face acest lucru prin creşterea veniturilor, respectiv reducerea costurilor. Deocamdată creşterea veniturilor depinde de nişte condiţionalităţi, de obţinerea finanţării capitalului de lucru, dar costurile au fost reduse substanţial şi putem spune că până la sfârşitul lunii vom ajunge pe zero.

  Gheorghe Piperea: Există trei paliere care trebuie avute în vedere.

Dacă vorbim de insolvenţă, această procedură are nişte termene pe care nu le putem încălca. Pe data de 19 iunie, preconizăm că se vor soluţiona contestaţiile la tabelul preliminar, depus săptămâna trecută.

După ce se vor soluţiona aceste contestaţii vom avea un tabel definitiv, după care urmează un termen de 30 de zile în care trebuie să depunem planul de reorganizare, fie noi, fie debitorul prin administratorul special. Soluţia e ca acest plan de reorganizare să fie cosemnat de noi şi de administratorul special, care e reprezentantul acţionarului majoritar.

Judecătorul sindic este cel care are un cuvântul final în planul de reorganizare. Noi lucrăm la pregătirea acestui plan de reorga­nizare, dar şi la pregătirea privatizării. La pregătirea privatizării noi încercăm să încheiem nişte contracte care să ne asigure o precalificare a unui investitor.

Conform ZF.ro

Legea 85/2006


Musafir

#25614 : Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA

2014-08-30 14:32

#25613: - Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA 

 

2. Contractului Colectiv de Munca al S.C. OLTCHIM S.A.

 "De asemenea, conform art. 38, alin. b din Contractului Colectiv de Munca al S.C. OLTCHIM S.A. salariatii concediati vor beneficia de o indemnizatie de concediere in functie de vechime, astfel:"

site-ul Oltchim: http://www.oltchim.ro

"De asemenea, conform art. 38, alin. b din Contractului Colectiv de Munca al S.C. OLTCHIM S.A. salariatii concediati vor beneficia de o indemnizatie de concediere in functie de vechime, astfel:"

site-ul rominsolv,COMUNICAT CONCEDIERE COLECTIVĂ OLTCHIM. 15.05.2013

http://www.rominsolv.ro/

NU EXISTA “indemnizatie de concediere “aceasta exprimare conform comunicatelor date de rominsolv si Oltchim,

 

SUNT PLATI SALARII COMPENSATORII DIN CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA IN FUNCTIE DE VECHIME.

Decizia din data de 15.05.2013  DECIDE: Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.*SI ART. 41 DIN CCM CARE SPECIFICA ACEEASI DECIZIE.  (BANII TREBUIAU ACHITATI PE LOC 15.05.2013)

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA:  Art.36, Art. 37 si Art.42,Art38.

Al1.b) incepand cu 01.01.2012 se acorda o compensatie in functie de vechime,astfel:

1. pentru vechime intre 0 -5 ani o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

2. pentru vechime intre 5-15 ani o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

3. pentru vechime >15 ani o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii.

REGULAMENTUL DE SALARIZARE:
Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Ceea  ce a comunicat si ITM la solicitarea noastra:

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

OUG 36/2011 pentru modificarea si completarea OUG 116/2006 =>protectie sociala AJOFM alte sume asigurate si platite conform legii, n-au nicio legatura cu CCM salarii plati compensatorii

*conform declaratiilor lui Piperea la ZF.ro in data de 19 apr 2013, a incurcat voit ordonata asigurarii indemnizatiei de somer cu venit de completare de la AJOFM prin protectia sociala, cu platile salarii compensatorii conform CCM (contractul colectiv de munca), pentru a duce pe toti in deruta si a impinge sumele spre HOTIA CREATA, apeland la a IMPOZITA ANAF SI VIRA PILON II PENSII PRIVATE, fara ca suma REALA A PLATILOR SALARII COMPENSATORII SA AJUNGA LA DISPONIBILIZATI.  http://www.zf.ro/

 

 


Musafir

#25615 Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA

2014-08-30 14:36

#25614: - : Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA 

 

SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII NU SUNT LA MASA CREDALA (PUNCT). NU AU FOST NICIODATA!!!!!Codul insolventei (OUG nr.91/2013) FIIND RESPINS DE CURTEA CONSTITUTIONALA, NU CUM DOREA DOMNUL PIPEREA SI A MENTINUT MINCIUNA.

3. Gheorghe Piperea 

https://www.facebook.com/gheorghe.piperea/posts/614679625264333

October 10, 2013 · Bucharest ·

Pentru cei interesati de insolventa.

abcdef abcdef

Codul insolventei nu a mai fost cod, ci ordonanta de urgenta (OUG nr.91/2013). Noua reglementare va intra in vigoare in data de 25 oct.2013 si se va aplica inclusiv procedurilor in curs la data intrarii sale in vigoare. Una dintre noutatile cele mai surprinzatoare ale OUG nr.91/2013 este si dintre cele mai problematice : creantele care se nasc dupa data deschiderii procedurii scapa unuia dintre principalele efecte ale acesteia, respectiv, efectului suspensiv de drept al actiunilor sau urmaririlor silite individuale.
In timp ce art. 75 alin.1 din OUG nr.91/2013 reia (intr-o formulare usor diferita si imbunatatita fata de formula din actualul art. 36 din Legea insolventei nr. 85/2006) principiul efectului suspensiv al deschiderii procedurii pentru orice actiune judiciara sau extrajudiciara ori urmarire silita individuala ce tinde la realizarea unor creante asupra debitorului, anterioare deschiderii procedurii, toate aceste creante urmind, pentru incercarea de realizare, calea inscrierii la masa credala , art. 75 alin.4 din aceeasi OUG nr.91/2013 introduce o exceptie de la acest principiu, care permite executarea silita a creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei si stabilite prin titluri executorii, cu conditia ca debitorul sa nu fi efectuat plata acestor creante in termen de 90 de zile de la scadenta. O a doua exceptie de la acest principiu este reglementata de art. 75 alin.3 : efectul suspensiv este inaplicabil actiunilor judiciare pentru determinarea exsitentei si/sau cuantumului unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii, astfel de actiuni putind fi solutionate de judecatorul – sindic (si nu de instanta de drept comun). Odata pronuntata o hotarire a judecatorului sindic, favorabila creditorului, creanta va putea da nastere unei executari silite pornite de creditor, in conditiile art. 75 alin.4.

Efectul suspendarii de drept mai vizeaza, deci, doar creantele anterioare deschiderii procedurii insolventei. Adaugind regula deja consacrata dupa care creantele nascute dupa data deschiderii se achita conform documentelor din care rezulta (art. 64 alin.6 din Legea insolventei nr.85/2006, reluat in art. 102 alin.6 din OUG nr.91/2013), rezulta ca aceste creante, cel putin pina la trecerea la faliment, „scapa” procedurii, in sensul ca nu sunt afectate de consecintele obisnuite ale insolventei (suspendarea urmaririlor silite, „inghetarea” valorii la momentul deschiderii procedurii, ordinea de preferinta la plata etc.). Trebuie precizat insa ca norma are in vedere exclusiv executarea silita a unor creante nascute dupa data deschiderii procedurii si care nu sunt achitate in termen de 90 de zile de la scadenta. In perioada de 90 de zile de la scadenta, nu se poate pune problema unei executari silite; practic, termenul de 90 de zile este un impediment la executare. Probabil ca in practica se vor „inventa” si metode sau mecanisme de suspendare sau de intrerupere a acestui termen; de altfel, consider ca este posibila o suspendare judiciara a executarii acestor creante ulterioare deschiderii procedurii, spiritul reglementarii fiind acela de a inlatura efectul suspendarii de drept si nu efectul oricarei suspendari. Daca creanta, chiar nascuta ulterior deschiderii procedurii, nu este constatata printr-un titlu executoriu, nu se va pune problema executarii decit dupa data la care, intr-o eventuala actiune solutionata de judecatorul sindic, se va fi emis o sentinta care sa constate creanta respectiva : asa cum rezulta din art. 75 alin.3, o astfel de actiune nu este afectata de suspendarea de drept aplicabila creantelor anterioare deschiderii procedurii.

Daca titlul executoriu, chiar emis ulterior deschiderii procedurii, constata o creanta anterioara deschiderii procedurii, el nu va „scapa” efectelor obisnuite ale procedurii. Sunt creante anterioare, deci creante care nu „scapa” efectului suspensiv, chiar si creantele bugetare constatate printr-un raport de inspectie fiscala intocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anteriora a debitorului (art. 102 alin.1, teza a doua, OUG nr.91/2013).

Asadar, ipoteza reglementarii noii reguli din art. 75 alin.4 din OUG nr.91/2013, desi ne-exprimata, prezuma pre-existenta unui titlu executoriu constatator al unei creante nascute dupa data deschiderii procedurii. De regula, acestea sunt din categoria titlurilor executorii fiscale, a contractelor de credit bancar si a titlurilor comerciale de valoare – cambie, bilet la ordin sau cec. Se poate prezuma ca, in fapt, intentia noii reglementari este aceea de a re-da posibilitatea executarii silite a creantelor fiscale nascute dupa data deschiderii procedurii, acestea fiind principalele creante curente care erau in „suferinta” in procedurile de insolventa, fiind omise la plata. In acelasi timp, aceste creante fiscale curente nu dadeau nici posibilitatea titularului lor de a cere trecerea la faliment pentru acumularea de noi datorii. Adevarul este ca multe planuri de reorganizare erau construite in asa fel incit, in timp ce se acumulau noi datorii, inclusiv catre fisc, si se defereau platile pentru creantele anterioare deschiderii procedurii catre finalul perioadei de reorganizare, erau generate, voluntar sau involuntar, pierderi care duceau, ineluctabil si aproapre invariabil, catre esecul planului. Falimentul „firesc” al debitorului antrena si stergerea datoriilor, inclusiv cele generate in timpul perioadei de observatie sau al reorganizarii. Creantele ulterioare deschiderii procedurii nu erau inscrise decit cu titlu exceptional in tabelul creantelor (cu consecinta lipsei calitatii de creditor indreptatit sa participe la procedura si a ne-includerii in programul de plati), pe motiv ca aceste creante se achita pe masura scadentei lor, conform documentelor din care rezulta, nefiind obligatoriu – dar nici interzis – sa fie trecute pe tabelul creantelor. Omisiunea, cu stiinta sau involuntara, de a plati aceste creante ulterioare deschiderii procedurii nu parea a fi sanctionata in nici un fel, de unde impresia autoritatilor ca, prin aceste planuri de „reorganizare”, se practica un tip special de evaziune fiscala, precum si convingerea creditorilor institutionali ca e mai bine sa se tina la distanta de astfel de „afaceri”. Omisiunea de a plati aceste datorii curente, mai ales cele care se platesc prin retinere la sursa, au antrenat si alte consecinte, actualmente vizibile : raspunderea penala a celor care nu au efectuat platile prin retinere la sursa si imposibilitatea celor indreptatiti de a-si incasa prestatiile de tip social (pensii, ajutor de somaj, indemnizatii de crestere a copilului). Pentru aceste motive, probabil ca masura este laudabila. De altfel, un debitor care nu isi plateste datoriile curente in perioada de observatie sau chiar in timpul planului de reorganizare nu e un debitor care sa merite altceva decit falimentul. Trecerea la faliment intervine, de regula, ca o sanctiune a esecului planului, adica atunci cind debitorul nu se conformeaza planului, desfasoara activitati care produc pierderi sau acumuleaza noi datorii (art.143 alin.1 din OUG nr.91/2013, echivalentul imbunatatit al actualului art. 105 din Legea insolventei nr.85/2006). In plus, conform unei reguli nou introduse de OUG nr.91/2013, recte, art. 143 alin.3, titularul unei creante curente lichide cu o exigibilitate mai mare de 30 de zile si cu o valoare mai mare decit valoarea – prag (40 mii lei), poate cere trecerea la faliment, oricind in timpul planului de reorganizare sau chiar dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, cererea sa putind fi respinsa de judecatorul sindic doar daca creanta nu e datorata, daca este achitata sau daca debitorul incheie o conventie de plata cu acest creditor. Exigibilitatea „mai mare de 30 de zile” nu inseamna o perioada de minim 30 de zile de ne-plata, ci faptul ca dreptul de a cere trecerea la faliment nu apartine oricarui creditor titular al unei creante curente, ci numai celui care are o creanta curenta lichida cu un termen de minim de 30 de zile.

Dincolo de comentariile si conjecturile de mai sus, ramin o serie de incertitudini ale textului, precum si o problema de principiu. Astfel, trebuie vazut, in practica, daca aceasta executare silita se efectueaza in afara procedurii (cu sau fara incuviintarea executarii, cu sau fara contestatie la executare si/sau cerere de suspendare etc.) sau in interiorul acesteia. In privinta titlurilor executorii fiscale, este greu de crezut ca autoritatile si instantele de contencios fiscal vor accepta ca aceste executari si eventualele incidente relative la ele sa se desfasoare in cadrul procedurii insolventei. Mai degraba, va fi vorba de un sistem paralel de actiuni in contencios administrativ si de constestatii fiscale. De asemenea, se va putea pune problema daca textul are in vedere doar inlaturarea efectului suspensiv automat (ope legis), sau chiar si posibilitatea suspendarii judiciare, in cadrul procedurii, sau in procedurile exterioare de contencios administrativ sau de contestare a titlului executoriu. A doua varianta de raspuns ar fi inadmisibila si absurda, intrucit ar crea fiscului sau oricarui alt creditor ce ar detine contra debitorului un titlu executoriu o situatie mai favorabila decit cea normala, in care se poate obtine, in conditiile, legii, o suspendare judiciara . Or, printre altele, debitorul este in insolventa si pentru a se pune sub protectia tribunalului …

De atlfel, aceasta este si problema de principiu a noii reglementari : asistam la o potentiala afectare a caracterului concursual si colectiv al procedurii insolventei. Protectia sub care se afla debitorul de la data deschiderii procedurii este si o protectie a tuturor creditorilor aflati in concurs fata de o potentiala favorizare sau fata de un tratament preferential al unuia sau mai multora dintre ei, in defavoarea tuturor celorlalti. Suspendarea umaririlor silite si a actiunilor judiciare sau extrajudiciare individuale nu-l protejeaza doar pe debitor de atacul multiplicat la infinit al creditorilor individuali, ci si colectivitatea creditorilor de potentialul de tulburare a sanselor lor de recuperare ordonata si egalitara sau de impartire echitabila a riscului de pierdere a creantelor lor. Daca unui creditor a carei creanta se naste ulterior deschiderii procedurii i se permite sa urmareasca silit, in mod individual si, eventual, in afara procedurii, bunuri ale debitorului care sunt grevate de garantii pentru creante anterioare, atunci efortul acelui creditor de a-si preconstitui garantii devine inutil, cita vreme el nu ar putea participa la impartirea rezultatelor urmaririi silite, din moment ce e tinut atit de efectul suspensiv, cit si de ordinea de preferinta sau de programul de plati. La fel, daca urmarirea silita ar purta asupra unor bunuri care nu sunt purtatoare de garantii (eventual, dupa ce vor fi fost liberate de garantii prin efortul administratorului judiciar sau prin acordul cu creditorul, ambele orientate catre crearea posibilitatii de a garanta credite noi, utilizabile drept capital de lucru pentru continuarea afacerii debitorului), inseamna ca sansele tuturor creditorilor cu creante anterioare de a incasa ceva din valorificarea acelui bun ori a potentialului sau economic ar fi neutralizate. Si, chiar mai grav, daca executarea silita va purta asupra fondurilor care se acumuleaza sau se pastreaza in contul unic al procedurii de insolventa, atunci intreaga procedura ar putea fi periclitata de o singura executare silita. Sa ne imaginam o situatie practica, perfect posibila : un numar de salariati sunt concediati, ca parte a programului de restructurare a afacerii debitorului; ei primesc atit de la debitor, cit si din fonduri publice, indemnizatii de somaj si venituri de completare minimale, pe o perioada suficienta pentru a-si regasi locuri de munca; dar intrucit in contractul colectiv de munca sunt prevazute si diverse sporuri, bonusuri, tichete de masa ori cadouri care completau veniturile salariale pe perioada cind societatea era in bonis, precum si plati compensatorii pentru concediere, acesti fosti salariati cer in justitie si aceste venituri de completare de tip cadou; intrucit nu este clar in noua reglementare, nu este exclus ca aceste actiuni sa fie formulate in fata instantelor specializate in litigii de munca, iar instanta sa dispuna (cu omisiunea de a observa specificul procedurii insolventei), la cerere, si sechestrarea unor bunuri ale debitorului sau poprirea contului unic al procedurii de insolventa. Si, in acest caz, nu doar debitorul, ci si toti ceilalti participanti la procedura vor avea de suferit sacrificii inutile, alaturate celorlalte sacrificii, inerente procedurii.

Interesant va fi de vazut cum va reactiona jurisprudenta in cazul in care un astfel de creditor titular al unei creante curente, fie in perioada de pina la obtinerea titlului executoriu, fie in perioada de 90 de zile in care este aminata executarea silita, va solicita un sechestru sau o poprire asiguratorie. Intrucit aceste masuri asiguratorii se presupun a pregati o executare, permisa de noua reglementare, inseamna ca, teoretic, nu se poate respinge o astfel de masura ca inadmisibila (asa cum se procedeaza in cazul in care un creditor cu creanta anterioara cere o astfel de masura). Este evident, insa, ca judecatorul sindic (sau instanta de drept comun) ar avea putine motive sa admita astfel de masuri, cit vreme procedura insolventei este sub controlul si supravegherea administratorului judiciar (care, la rindul sau, este sub controlul judiciar al judecatorului sindic si sub controlul de oportunitate al creditorilor) si, deci, nu exista motive sa se creada ca patrimoniul debitorului ar fi afectat prin externalizari frauduloase sau pagubitoare la adresa creditorului urmaritor.

Se poate spune, totusi, dincolo de problema de principiu ridicata de noua reglementare, ca exista si o parte pozitiva a noii reglementari : debitorul nu va mai putea acumula creante curente neplatite timp de 90 de zile, caci creditorii anteriori, ca sa evite riscul de executare silita, il vor presa pe debitor sa plateasca; in caz contrar, se va trece inevitabil la faliment, cu consecintele sacrificiale aferente acestuia.

Note de final :

(i) Un element in plus de noutate in chestiunea suspendarii urmaririlor individuale il introduce art. 75 alin.5 din OUG nr.91/2013. Textul ridica, in plus, o chestiune interesanta de interpretare. Astfel, se arata ca „nu sunt supuse suspendarii de drept” actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti. Se poate admite ca, per a contrario, aceste actiuni sunt supuse suspendarii judiciare? Evident ca da. Pe de alta parte, si fideiusorii sunt, fata de creditor, in acelasi tip de raport juridic accesoriu celui principal. Sa intelegem din text ca efectul suspendarii de drept se aplica in raportul cu fideiusorul, pe care textul art. 75 alin.5 il omite? Evident ca da. In fine, daca doar art. 75 alin.5 din OUG nr.91/2013 se refera la suspendarea de drept, in timp ce alin.4 (cu privire la creantele ulterioare, care „scapa” procedurii) se refera la suspendare, in genere, inseamna ca in cazul de la alin.4 este exclusa si suspendarea judiciara? Raspunsul nu poate fi negativ, caci ar insemna sa acceptam atit consecinta absurda expusa in textul comentariului de mai sus, precum si incalcarea liberului acces la justitie.

(ii) O incertitudine planeaza in legatura cu fapta ilicita generatoare de raspundere juridica delictuala a debitorului pentru care victima a putut formula actiune inainte de data deschiderii procedurii, dar actiunea s-a suspendat, urmind a se repune in discutie in procedura insolventei, in fata judecatorului sindic : este aceasta o actiune privitoare la o creanta anterioara, sau una privitoare la o creanta ulterioara deschiderii procedurii? Este stiut din teoria raspunderii civile delictuale ca o astfel de creanta a victimei nu devine certa decit la data pronuntarii unei hotariri care sa o constate. Asadar, in mod normal, ar trebui sa i se aplice art. 75 alin.3 – adica, actiunea sa fie solutionata, ca atare, de judecatorul sindic. In schimb, actiunilor care tind la stabilirea unor creante stabilite prin titlu sau la cuantificarea unei creante se suspenda, valorificarea creantei urmind calea inscrierii la masa credala, obligatorie pentru toate creantele anteriorare deschiderii procedurii.


Musafir

#25616 Re: Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA

2014-08-30 14:38

#25615: - Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA 

abcdef

abcdef abcdef

SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII NU SUNT LA MASA CREDALA (PUNCT).NU AU FOST NICIODATA!!!!! Codul insolventei (OUG nr.91/2013) FIIND RESPINS DE CURTEA CONSTITUTIONALA, NU CUM DOREA DOMNUL PIPEREA SI A MENTINUT MINCIUNA.

https://www.facebook.com/gheorghe.piperea/posts/625368990862063

3. Gheorghe Piperea

October 30, 2013 · Bucharest ·

Codul insolventei (OUG nr.91/2013) a fost declarat in intregime neconstitutional. Cel putin asa rezulta din comunicatul oficial al Curtii. Este un pic ciudat si neasteptat, intrucit, din sesizarea Avocatului Poporului, eu am retinut ca sunt atacate doua doar texte din oug (cel cu suspendarea licentelor audivizuale si cel cu retroactivatea). Probabil ca, printr-o interpretare proprie, Curtea a considerat ca poate sa isi extinda analiza si la aspecte care nu au fost seizate de petent. Vom vedea in motivarea deciziei ce s-a intimplat (iar motivare, probabi, va aparea in citeva zile sau saptamini).
Important este, insa, efectul acestei decizii, obligatorie din momentul publicarii sale in Monitorul oficial. Dispozitiile din OUG nr.91/2013, toate, isi inceteaza efectele daca, in termen de 45 zile, parlamentul nu pune de acord prevederile neconstititionale cu Constitutia. Pe durata acestui termen, dispozitiile declarate neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Parlamentul trebuie, de urgenta, sa ia in discutie OUG nr.91/2013. Nu e vorba de a pune de acord unele dispozitii ale acesteia cu Constitutia. E vorba de a pune intreaga reglementare cu Constitutia. Asadar, ordonanta trebuie inlocuita, in totalitate, cu un alt proiect de lege.
Dispozitiile ordonantei, pina la clarificarea problemei de mai sus, sunt suspendate de drept. Doar in caz ca problema de mai sus nu e rezolvata si doar dupa 45 de zile ele devin caduce. Pina atunci, intelegem ca redevine aplicabila abrogata Lege nr.85/2006 a insolventei (precum si celelalte legi abrogate de OUG nr.91/2013). Logic, asa ar trebui sa fie, intrucit altfel am ramine intr-un vid de reglementare.

[Chestiunea nu este insa prea clara. Curtea Constitutionala a pronuntat o decizie in cazul calomniei si insultei, abrogate printr-o oug care, ulterior, a fost declarata neconstitutionala; Curtea Constitutionala considera ca cele doua fapte sunt reincriminate, dar ICCJ, intr-un recurs in interesul legii, a decis in sens contrar, considerind ca, odata abrogata incriminarea, aceste fapte nu pot fi re-incriminate, chiar daca legea de aborgare a fost declarata neconstitionala.]

Efectele deciziei CC se produc numai pentru viitor si numai de la data publicarii in M. Of. Pina atunci, OUG nr.91/2013 va fi avut, macar in parte, consecinte si efecte. Ea a intrat in vigoare in data de 25 oct. Ce se va intimpla cu efectele deja produse? Sunt unele dispozitii complet noi inserate in OUG nr.91/2013, unele dintre ele chiar laudabile. Spre exemplu, extinderea procedurii la regiile autonome, la grupul de societati si la profesionistii care nu si-au respectat obligatia de publicizare a activitatii lor profesionale. Daca in acest rastimp s-au formulat cereri de deschidere a procedurii insolventei fata de una dintre aceste entitati, aceste cereri devin inadmisibile dupa constatarea neconstitutionalitatii intregii oug? Spre exemplu, deschiderea insolventei fata de RAAN (combinatul de apa grea de la Severin), o regie autonoma, devine inadmisibila, cu consecinta inchiderii procedurii?

In fine, cel mai complicat aspect : daca fiscul a inceput o executare silita in afara procedurii, pentru o creanta curenta neachitata in procedura, va fi nevoit sa o intrerupa?

Niste demisii, cumva?

 

Decizia din data de 15.05.2013  DECIDE: Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.*SI ART. 41 DIN CCM CARE SPECIFICA ACEEASI DECIZIE.  (BANII TREBUIAU ACHITATI PE LOC 15.05.2013)

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA:  Art.36, Art. 37 si Art.42,Art38.

Al1.b) incepand cu 01.01.2012 se acorda o compensatie in functie de vechime,astfel:

1. pentru vechime intre 0 -5 ani o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

2. pentru vechime intre 5-15 ani o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

3. pentru vechime >15 ani o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii.

REGULAMENTUL DE SALARIZARE:
Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Ceea  ce a comunicat si ITM la solicitarea noastra:

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

OUG 36/2011 pentru modificarea si completarea OUG 116/2006 =>protectie sociala AJOFM alte sume asigurate si platite conform legii, n-au nicio legatura cu CCM salarii plati compensatorii


Musafir

#25617 Re: Re: Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA

2014-08-30 14:40

#25616: - Re: Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA 

 

abcdef

 SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII NU SUNT LA MASA CREDALA (PUNCT).NU AU FOST NICIODATA!!!!!

http://www.avocatnet.ro/

UPDATE Insolventa, reglementata din nou de vechea lege nr. 85/2006. Decizia CCR privind neconstitutionalitatea noului Cod al Insolventei, publicata oficial

Decizia prin care Curtea Constitutionala (CCR) a declarat ca intreaga OUG nr. 91/2013 privind insolventa este neconstitutionala a fost publicata vineri in Monitorul Oficial. Odata cu publicarea deciziei, noul Cod al Insolventei este suspendat, astfel incat de la 1 noiembrie procedura insolventei este reglementata din nou de dispozitiile legale anterioare, cele mai importante fiind cuprinse in Legea nr. 85/2006.

 

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010 ABROGATA 

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date. Legea nr. 85/2014 - procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

 Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

 

  • Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009, cu modificarile ulterioare;
  • Ordonanta Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • sectiunile 1-3 ale capitolului III, capitolul IV si art. 83 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013;
  • Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 din 19 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • art. 175 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, precum si art. 81 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013;
  • orice alte dispozitii contrare, chiar daca acestea sunt cuprinse in legi speciale.

 

Decizia din data de 15.05.2013  DECIDE: Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.*SI ART. 41 DIN CCM CARE SPECIFICA ACEEASI DECIZIE.  (BANII TREBUIAU ACHITATI PE LOC 15.05.2013)

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA:  Art.36, Art. 37 si Art.42,Art38.

Al1.b) incepand cu 01.01.2012 se acorda o compensatie in functie de vechime,astfel:

1. pentru vechime intre 0 -5 ani o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

2. pentru vechime intre 5-15 ani o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

3. pentru vechime >15 ani o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii.

REGULAMENTUL DE SALARIZARE:
Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Ceea  ce a comunicat si ITM la solicitarea noastra:

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

OUG 36/2011 pentru modificarea si completarea OUG 116/2006 =>protectie sociala AJOFM alte sume asigurate si platite conform legii, n-au nicio legatura cu CCM salarii plati compensatorii


Musafir

#25618 Re: Re: Re: Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA

2014-08-30 14:45

#25617: - Re: Re: Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA 

 

abcdef

http://adevarul.ro

SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII NU SUNT LA MASA CREDALA (PUNCT).NU AU FOST NICIODATA!!!!!

Va ofer text la interviu adevarul.ro  spus de Nita:

"Nu, nu, ea este in insolventa..."

"Este o procedura pe care o prevede legea, FMI nu are ce sa faca in asemenea situatie."

"SA RESPECTAM CU TOTII LEGEA !!!< =PIPEREA & CO SI RESTUL PARTICIPANTILOR... RESPECTA LEGEA ???

"Comitetul creditorilor este cel care spune ce trebuie sa faca cu aceasta companie"

"PENTRU CA, BANII SUNT AI LOR !!!"

"PAI, ASTA ESTE...!!!"

https://www.youtube.com/watch?v=L-avFshzBOI min.5,53 MINCIUNA SI DEZINFORMAREA SUSTINUTA DE TOTI.  HOTIE PUBLICA !!!!!  SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII NU SUNT LA MASA CREDALA (PUNCT).NU AU FOST NICIODATA!!!!!

APARE SI MINCIUNA SPUSA DE PARVU, AUZITA DE TOTI SI TOTI AU TACUT INCLUSIV SLO, DICULOIU ( OARE CINE DEZINFORMA IN HALUL ASTA????), CU SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII CARE NU SUNT LA MASA CREDALA DIN SIMPLUL MOTIV PENTRU CA DISPONIBILIZARILE S-AU INTAMPLAT LA 5 LUNI DE LA INTRAREA IN INSOLVENTA IANUARIE 2013 (LEGEA SPUNE FOARTE CLAR LA MASA CREDALA INTRA TOT CEEA CE A FOST INAINTE, NU SI DUPA DECLANSAREA INSOLVENTEI ) FIIND SUPUSE LEGII SI CARE SPUNE AGHITA CREANTELE. MASA CREDALA CUPRINZAND NUMAI CEEA CE ERA INAINTE DE INTRAREA IN INSOLVENTA ANUL PANA-N DECEMBRIE 2012 NU DIN IANUARIE  2013 ANUL DISPONIBILIZARILOR SI DECLANSARII INSOLVENTEI. ASTA DOVEDESTE MULTA DEZINFORMARE SI ILEGALITATE IN CEEA CE AU COMIS TOTI PRIN NEPLATA DREPTURILOR SALARIALE NICI PANA AZI 19.08.2014. LEGEA 85/2006 SPUNE ACHITA...!!!!!!!!!

N-AU FOST NICIODATA INCLUSE LA MASA CREDALA, ORDONANTA  FIIND RESPINSA DE CURTEA CONSTITUTIONALA SI ACORDUL DISPONIBILIZATILOR NU A FOST DAT NICIODATA, NICI INSTINTATI SAU INTREBATI DE BANII LOR     ASISTAND LA O MARSAVIE, PRIN IMPOSITARE SI VIRARE PILON II PENSII PRIVATE, FARA CA SA AJUNGA BANII LA EI.

abcdef

SE OBSERVA DE UNDE A PLECAT INCA O MINCIUNA CATRE MINISTER DESPRE BANII NOSTRI SI CATRE PUBLIC SI IMPRASTIATA SI DE SINDICATE (DICULOIU, CERNEV, DUMITRU, CONDUCERE, MINISTER, GUVERN...ETC. ), BANII SALARII  PLATI COMPENSATORII CREANTA  DISPONIBILIZATI (  CREÁNȚĂ s.f. Drept pe care îl are creditorul asupra unei sume de bani ce i se datorează; (concr.) titlu, înscris care confirmă acest drept. [Pron. cre-an-. / < fr. créance]. ) SUNT BANI CARE NU EXISTA LA MASA CREDALA SI TREBUIE ACHITATI !!!!!  DERUTA, MINCIUNA SI DEZINFORMAREA PLECAND DE LA ACEASTA ASTEPTARE A AVOCATULUI PIPEREA, DAR CURTEA CONSTITUTIONALA RESPINGAND-O.  JUDECATORUL-SINDIC TREBUIE SA APROBE ACHITARE CONFORM LEGII NR.85/2006.  


Musafir

#25619 FOSTII ANGAJATI DE LA OLTCHIM, DIN NOU IN STRADA

2014-08-30 14:49

#25341: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: FOSTII ANGAJATI DE LA OLTCHIM, DIN NOU IN STRADA 

 

 CREÁNȚĂ ~e f. 1) Drept al creditorului de a cere debitorului executarea unei obligații. 2) Act care certifică acest drept. [G.-D. creanței; Sil. cre-an-] /<fr. créance
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

 

CREÁNȚĂ s.f. Drept pe care îl are creditorul asupra unei sume de bani ce i se datorează; (concr.) titlu, înscris care confirmă acest drept. [Pron. cre-an-. / < fr. créance].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

 

CREÁNȚĂ s.f. act prin care se constată dreptul creditorului de a primi o sumă de bani de la debitor. (< fr. créance)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

 

OUG 36/2011 pentru modificarea si completarea OUG 116/2006 =>protectie sociala AJOFM alte sume asigurate si platite conform legii, n-au nicio legatura cu CCM salarii plati compensatorii

Legea 85/2006 http://www.dreptonline.ro/

Art. 3,

Al.7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
Al. 8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;

Al. 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

 

c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

 

Al. 21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante;
Al. 22. prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;

 

Decizia din data de 15.05.2013

 

Dispozitiile art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei coroborat cu art.65 si 66 din Codul Muncii - republicat si art. 36 din Contractul Colectiv de Munca la nivelul S.C. Oltchim S.A.

 

Prevederile art.60 alin.2 din Codul Muncii- republicat si art.44 alin 2 din Contractul Colectiv de Munca la nivelul S.C. Oltchim S.A.

 

DECIDE:

 

Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.

 

*SI ART. 41 DIN CCM CARE SPECIFICA ACEEASI DECIZIE.  (BANII TREBUIAU ACHITATI PE LOC 15.05.2013)

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA:  Art.36, Art. 37 si Art.42,Art38.

Al1.b) incepand cu 01.01.2012 se acorda o compensatie in functie de vechime,astfel:

1. pentru vechime intre 0 -5 ani o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

2. pentru vechime intre 5-15 ani o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

3. pentru vechime >15 ani o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii.

REGULAMENTUL DE SALARIZARE:
Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Ceea  ce a comunicat si ITM la solicitarea noastra:

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

OUG 36/2011 pentru modificarea si completarea OUG 116/2006 =>protectie sociala AJOFM alte sume asigurate si platite conform legii, n-au nicio legatura cu CCM salarii plati compensatorii

 

2014-05-09 11:11

 

http://www.oltchim.ro/


Musafir

#25620 Re: Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

2014-08-30 14:51

#25258: - Salvati OLTCHIM si ARPECHIM! 

 Decizia din data de 15.05.2013  DECIDE: Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.*SI ART. 41 DIN CCM CARE SPECIFICA ACEEASI DECIZIE.  (BANII TREBUIAU ACHITATI PE LOC 15.05.2013)

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA:  Art.36, Art. 37 si Art.42,Art38.

Al1.b) incepand cu 01.01.2012 se acorda o compensatie in functie de vechime,astfel:

1. pentru vechime intre 0 -5 ani o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

2. pentru vechime intre 5-15 ani o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

3. pentru vechime >15 ani o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii.

REGULAMENTUL DE SALARIZARE:
Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Ceea  ce a comunicat si ITM la solicitarea noastra:

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

OUG 36/2011 pentru modificarea si completarea OUG 116/2006 =>protectie sociala AJOFM alte sume asigurate si platite conform legii, n-au nicio legatura cu CCM salarii plati compensatorii

#24757 BOGDAN STANESCU RECUNOSCAND CA EXISTA CADRUL LEGAL SA FIM PLATITI CU BANII SALARIILOR PLATILOR COMPENSATORII, CEI 9 MILIOANE EURO, SI PIPEREA A ZIS CA NE DA BANI IN SECUNDA CAND ARE IN CONT SUMA .

Ministrul Economiei vorbeşte despre soarta Oltchim, reindustrializarea României şi negocierile cu China

 http://adevarul.ro/

SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII NU SUNT LA MASA CREDALA (PUNCT).

Va ofer text la interviu adevarul.ro  spus de Nita:

"Nu, nu, ea este in insolventa..."

"Este o procedura pe care o prevede legea, FMI nu are ce sa faca in asemenea situatie."

"SA RESPECTAM CU TOTII LEGEA !!!< =PIPEREA & CO SI RESTUL PARTICIPANTILOR... RESPECTA LEGEA ???

"Comitetul creditorilor este cel care spune ce trebuie sa faca cu aceasta companie"

"PENTRU CA, BANII SUNT AI LOR !!!"

"PAI, ASTA ESTE...!!!"

 [Anul 19. Luni, 12 Mai 2014] "În acest sens, consorţiul de administratori judiciari va convoca Adunarea creditorilor şi va supune aprobării acesteia repetarea procedurii cu un nou termen-limită de depunere a ofertelor angajante", notau atunci administratorii judiciari.
Contactat telefonic, Niculae Bălan, reprezentantul BDO Business Restructuring SPRL, a declarat pentru Curierul Naţional că astăzi va avea loc Adunarea creditorilor. "Luni va avea loc Adunarea Creditorilor. Pentru a putea elabora planul de reorganizare al Oltchim va trebui mai întâi să selectăm investitorul care să cumpere SPV-urile şi Rafinăria. În planul de reorganizare vor fi menţionate sumele care trebuie distribuite creditorilor, inclusiv salariile compensatorii ale salariaţilor disponibilizaţi, salariaţii fiind consideraţi salariaţi privilegiaţi", a declarat administratorul judiciar.  [Anul 19. Luni, 12 Mai 2014]

http://www.curierulnational.ro/

SA INCEAPA PLATILE CATRE CREDITORI, PRIMII SALARIATII (PLATILE COMPENSATORII SI ANGAJATI)

 

DATI BANII TUTUROR SI NU NE MAI VEDETI PE PETITIE SAU PE LA VOI IN AUDIENTE, MITINGURI, SEDINTE,TRIBUNAL...!!!

VA OBLIGA LEGEA SA NE PLATITI SALARIILE TOATE CATRE NOI  LA ZI!!!!

 

SI  EVITATI  FALIMENTUL!!!!!

 

SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII SI ANGAJATII:

 

#24788 Re: Rectificare bugetară:

#24789 Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Combinatul Oltchim, la un pas de faliment

#24790 Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

#24751 Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: STOP CENZURA !!!!!!!!!!!

 

Toata lumea si toti trebuie sa se informeze cat si sa aibe limpezite ideile si definitivate spre solutionare, conform CCM (CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ) si tuturor legilor in vigoare care specifica libertatea de exprimare si libertatea de opinie, coroborat cu toate alte reguli si decizii legale ale legislatiilor si regulilor.

 

#24786 ACESTA ESTE RASPUNSUL ADEVARAT Legea 85/2006 , CEL MAI CIVILIZAT RASPUNS

#24789 Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Combinatul Oltchim, la un pas de faliment

 

#23472 Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

 

#24790 Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

 

#23470 Legea 85/2006 privind procedura insolventei

 

#23506 Re: Re: Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu.

 

#24751 Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: STOP CENZURA !!!!!!!!!!!

 

JOS CENZURA !!! Noi avem  regulile lor U.E. , ONU , Romania, U.S.A & NATO

 

Convenţia europeană a drepturilor omului


Musafir

#25621 Re: Gheorghe Piperea = MINCIUNA, DEZINFORMAREA, INCALCAREA LEGII SI HOTIA

2014-08-30 15:29


Musafir

#25622 Nişte golani

2014-08-30 17:01

http://www.criterii.ro/index.php/en/national/8761-niste-golani

Dacă Dinu Săraru a scris romanul "Nişte ţărani", eu ar trebui scriu unul intitulat "Nişte golani".

Personajele ar fi inspirate de golanii clasei politice vâlcene, de genul acela de gunoaie umane care ajung să ne reprezinte şi chiar să ne conducă vremelnic, căţărându-se pe o scară alcătuită din trupuri de ziarişti locali.

 

Poate vi se pare fantasmagorică imaginea, dar eu chiar aşa îi văd pe aceşti nenorociţi, îi văd cum urcă scara politicii punând o talpă pe spinarea lui Petre Tănăsoica, apoi o talpă pe grumazul lui Romeo Popescu, încă una pe omoplatul lui Silviu Popescu, după aceea încă una pe coastele lui Tiberiu Pîrnău, apoi încă o talpă pe occipitalul meu, până sus, sus de tot, la demnităţi de lideri şi consilieri, de făcători şi desfăcători de afaceri şi destine.

 

Îmi e o scârbă de ei încât adeseori după ce scriu un articol sau realizez o emisiune simt nevoia să vomit, dar îmi înghit voma fiindcă sunt ziarist.

 

Sunt ziarist de provincie şi trebuie să scriu despre ei, "să scriu de meserie, scrie-mi-ar numele pe mormânt şi n-aş mai fi ajuns să trăiesc !”, vorba lui Eminescu.

 

Golani, golani, golani  cu aere de inşi providenţiali, goi pe dinăuntru de îi ia vântul, sfertodocţi şi mişei, prostia fiindu-le egalată doar de egoismul şi îngâmfarea cu care ne binecuvântează zilnic.

 

Cu indivizii ăştia trebuie să semnez eu contracte de imagine, lor trebuie să le public  comunicatele inepte, să le sorb declaraţiile imbecile, iarăşi şi iarăşi, cu fiecare ciclu electoral, ca într-un carusel al morţii spiritului şi al nebuniei depline.

 

Rareori, printre ei, câte un om muncitor, care umbla cocoşat de griji, căruia nu îi arde de miştouri şi aroganţe. Rareori câte unul care să fi pus cărămidă pe cărămidă sau filă de carte peste filă de carte, ori măcar gest generos lângă gest generos.Rareori câte unul pătruns de grijă şi responsabilitate, modest şi aşezat, conştient de limitele şi vremelnicia lui.

 

În rest, nişte putori pe care dacă aş putea le-aş schimba imediat cu fauna de pe centură, fiindcă un partid al curvelor de profesie ar face mai puţin rău decât fac aceşti derbedei.

 

Iar noi, noi ziariştii suntem treptele scării lor de carne şi oase pe care urcă şi iar urcă până la cerurile putrede ale puterii corupte.

 

Ptiu, lua-v-ar naiba să vă ia !

 

 Lua-v-ar  are cratime, golanilor.

 

 

 

 

 


Musafir

#25623 Re: Re: Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

2014-08-30 18:55

#25620: - Re: Salvati OLTCHIM si ARPECHIM! 

 Scandalul plăţilor compensatorii de la Oltchim a ajuns la DIICOT. Peste 200 de foşti angajaţi au depus plângere împotriva conducerii combinatului 2 iunie 2014,

Disponibilizaţii de la Oltchim sunt convinşi că societatea a încasat salariile compensatorii, dar nu le-a virat banii în conturi. Oamenii au ajuns la această concluzie după ce şi-au ridicat adeverinţele fiscale pentru anul 2013, potrivit cărora Oltchim a raportat la FISC veniturile realizate de personalul concediat şi a plătit taxe şi impozite.

Câteva sute de angajaţi disponibilizaţi anul trecut de la Oltchim au mers astăzi la DIICOT, Biroul Teritorial Vâlcea, pentru a depune o plângere împotriva conducerii societăţii. “S-a depus un denunţ, suspicionăm că fondurile salariaţilor au fost folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate. Denunţul a fost depus în numele a 259 de disponibilizaţi. Cei de la DIICOT ne-au primit documentele, le-au înregistrat, din acest moment decizia le aparţine. Este o sesizare împotriva conducerii Oltchim, n-am nominalizat o persoană. Noi n-am încasat salariile compensatorii, iar la masa credală au intrat numai sumele care n-au fost achitate până în ianuarie 2013, când a intrat Oltchim în insolvenţă”, declară Ion Ţoanţă, unul din reprezentanţii disponibilizaţilor. În replică, administratorii combinatului din Râmnicu Vâlcea susţin într-un comunicat de presă că societatea nu a încasat un leu de la bugetul de stat pentru plata salariilor compensatorii.

"Oltchim nu a primit nicio suma de bani de la bugetul de stat sau de la alte entităţi pentru plata plăţilor compensatorii şi/sau pentru plata impozitelor şi taxelor aferente acestora; la data disponibilizării personalului, respectiv în luna iunie 2013, Oltchim SA a calculat pentru fiecare salariat în parte drepturile prevăzute în contractul colectiv de munca şi, în conformitate cu dispoziţiile legale, au fost calculate şi toate impozitele şi taxele aferente acestora (atât ale angajatilor cât si ale angajatorului) (...) Oltchim a stabilit în mod concret şi a înregistrat în evidenţa contabilă atât sumele nete datorate personalului disponibilizat, cât si impozitele şi taxele datorate de Oltchim (nu de salariaţii disponibilizaţi) la bugetul de stat, raportate prin declaraţiile transmise la Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală. Aceste sume declarate sunt sume datorate (realizate), nu sume încasate. Plata efectivă a sumelor nete datorate Oltchim personalului disponibilizat se va face conform planului de reorganizare/programului de plata a creantelor". După scandalul făcut astăzi, unii dintre foştii angajaţi au primit adeverinţe fiscale potrivit cărora nu au realizat venituri în 2013, nici din salarii. Potrivit legii, fiecare persoană concediată de la Oltchim ar fi trebuit să primească până acum între 20 000 şi 50 000 de lei, salarii compensatorii.

După scandalul făcut astăzi, unii dintre foştii angajaţi au primit adeverinţe fiscale potrivit cărora nu au realizat venituri în 2013, nici din salarii. Potrivit legii, fiecare persoană concediată de la Oltchim ar fi trebuit să primească până acum între 20 000 şi 50 000 de lei, salarii compensatorii.

Citeste mai mult: adev.ro/n6jkne


Musafir

#25624 Re: Dane un semn de viata

2014-08-30 19:32


Musafir

#25625 Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

2014-08-30 19:32

#23472: - Re: Re: Re: Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective 

  Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi Legea 85/2014 raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

 S.C.Oltchim S.A se judeca pe legea insolventei aprobata de judecatorul-sindic in ianuarie 2013:

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

http://www.avocatnet.ro/

 

  • Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009, cu modificarile ulterioare;
  • Ordonanta Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • sectiunile 1-3 ale capitolului III, capitolul IV si art. 83 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013;
  • Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 din 19 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • art. 175 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, precum si art. 81 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013;
  • orice alte dispozitii contrare, chiar daca acestea sunt cuprinse in legi speciale.

 

CREÁNȚĂ ~e f. 1) Drept al creditorului de a cere debitorului executarea unei obligații. 2) Act care certifică acest drept. [G.-D. creanței; Sil. cre-an-] /<fr. créance
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CREÁNȚĂ s.f. Drept pe care îl are creditorul asupra unei sume de bani ce i se datorează; (concr.) titlu, înscris care confirmă acest drept. [Pron. cre-an-. / < fr. créance].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CREÁNȚĂ s.f. act prin care se constată dreptul creditorului de a primi o sumă de bani de la debitor. (< fr. créance)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Atentie! Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legi Legea 85/2014 raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.

 S.C.Oltchim S.A se judeca pe legea insolventei aprobata de judecatorul-sindic in ianuarie 2013:

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010 ABROGATA

Oltchim Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective

http://www.oltchim.ro/

 




Facebook