Dintr-un salar de psiholog bugetar de 1100 lei nu se pot plati taxe sau lua alte atestate. Eu am restanta la taxele anuale de 375 lei as vrea sa imi depun dosar pt. al doilea atestat-clinica(cu primul nu am avut noroc-securitate, nu am pile si relatii ca sa pot sa obtin venituri de pe urma lui, sunt alti colegi mai mari, mai ieftini si mai superficiali, sa-i ajute Domnul!).Am o familie, am rate in banci si nu imi permit sa nu le platesc sau sa ii spun copilului ca nu am cum sa il tin in scoala.
Am terminat fac. la Iasi in 99, am visat sa fac psihologie, am asteptat sa se schimbe ceva in 14 ani, dar e mai rau.
Nu mai vb. ca in fiecare minister e reglementata salarial altfel aceasta meserie.
Testele pentru infiintarea cabinetului mi le-am cumparat cu bani de la parinti, ambii pensionari de 75 de ani, daca mai prind vreun curs prin loc. de domiciliu le-am cerut tot lor.
Mai vreti sa va mai spun? Probabil sunteti multi intr-o situatie similara cu a mea. Am ajuns sa cred ca mai castigati sunt cei neinscrisi in Colegiu, castiga similar dar nu platesc taxe.

#35: Ema - taxele

Situatia prezentata de tine e traita de multi psihologi inscrisi in colegiu si care au sperat ca va fi mai bine dar au ajuns la fundul sacului. Un cabinet de psihologie inscris la colegiu si cateva atestate nu sunt suficiente pentru a achita cu usurinta cheltuielile cabinetului daramite sa mai ramana si ceva bani. A aduce bani de acasa pentru a tine un cabinet a devenit o regula pentru toti mai multi psihologi practicieni. Taxele sunt tot mai mari iar veniturile tot mai mici. ,,Buna afacere". Supravietuirea psihologului fara alte venituri consistente e o problema reala. Aranjamentele sunt la ordinea zilei si se fac motivate de spaga sau obligatii. In ultima saptamana am avut 1 client la cabinet ! Stiu asta cei de la colegiu, care cer taxe, taxe, cotizatie si pun multe greutati pe spatele psihologului practician ? Probabil stiu dar nu-i interesaza sau nu pot decat sa bata in caii lor ca sa le traga caruta incarcata. E in firea omului sa  nu fie atent la aproapele sau si sa-l ajute cand e la nevoie. Membrii copsi nu fac exceptie; ca si multi dintre noi. Asta-i ,,normalitatea". Vom iesi din aceasta,, normalitate" prin binele pe care il vom face, prin atentia si iubirea pe care o vom lasa in exteriorul fiecaruia dintre noi. Alta cale nu exista pentru a ne fi mai bine.