Fiind baiet... parcuri cutreieram si exploram cele mai ascunse hatisuri si tufisuri din parcuri si din jurul blocului. Ne faceam cazemate pe acolo, ne tavaleam prin toate ierburile, ne taram prin tuneluri de verdeata, ne jucam de-a v-ati ascunselea si ziua si pe inserat si chiar pe intuneric. Fie vara fie iarna, ieseam afara fara frica, ne jucam ore intregi nesupravegheati decat de copiii mai mari eventual... Si ce frumos era! Ne intorceam acasa obositi si imbujorati, dar fericiti si INTREGI!

PS: am copilarit chiar in Colentina, iar parcurile Tei si Plumbuita le cunosteam ca pe propriul buzunar! Asta se intampla in anii 70-80.
Am o simpla intrebare pentru toti "iubitorii" de animale in "ograda" publica: ATUNCI DE CE UN COPIL SE PUTEA JUCA (nesupravegheat de un adult), IAR ACUM NU MAI POATE AVEA ACEST SIMPLU DREPT LA COPILARIE DECAT CU PRETUL VIETII?!!
Nu credeam ca voi ajunge sa traiesc ca in Africa...

#505: dor de civilizatie - Amintiri din copilarie. Pentru cetateanul turmentat si alti impotrivitori care au postat pe aici

de acord cu tine