Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei

Am citit și răscitit ghiduri, propuneri, discuții, comentarii. Din ceea ce observ în ultimul timp( cu toate că mi-am promis să nu mai scriu nimic până nu se limpezește apa), noi plătim practic un fel de taxă de protecție. Încă nu reușesc să identific dacă plătim taxa de protecție golanului care ne protejează de el însuși, sau unui for care ne protejează de noi înșine (pentru că nu suntem demni de manifestare proprie). Ideal ar fi o variantă numărul 3, în care ni se protejează interesele, nu e protejată "profesia" de noi, sau ne protejăm noi spatele să nu luăm un șut dacă deranjăm. Optimismul altora mă face să mai privesc puțin peisajul poate poate va fi apa limpede și bună de scăldat. În mocirlă, se scladă cu succes pachidermele.( ca să nu fiu bănuită de metafore interpretabile explic: pachidermele au pielea tare groasă. )

iar îți vor fi luate bunele intenții de reglementare profesională si date dușmanilor (sau, in tradiție populară, la câini). Pai, tu îți dai seama cate trepte si specialități ies de aici!? Pilot de matura atestat transport pasageri, pilot categoria peste 20 de ștampila pe ora, pilot supersonic cu pila direct la CP sus, etc etc. Iar te joci cu visele noastre...

"Cateva directii prioritare pe care le vad eu prin prisma experientei si a cercetarii la care am avut acces.

1. Evitarea si franarea supra-reglementarii si supra-controlului. Reglementare simpla, flexibila si relevanta pentru piata.
In toate sistemele din afara pe care le laudam, de reglementare inalta, calitatea serviciilor nu este dovedita a fi crescut, calitatea vietii psihologilor a scazut constant, in domeniul clinic ajungand mult mai supraincarcati cu cazuri, cu paer-work si castigand spre 1/3 din cat castigau in anii 80-90, in timp ce apelul la medicatie si alte alternative a crescut constant.

2. Cresterea implicarii psihologilor de pe piata in reglementarea profesiei. Cand ai „pielea in joc”, vezi ceea ce colegii din „sferele inalte” tind sa scape. Construirea Comunitatii psihologilor si nu alimentarea nonimplicarii lor, ca pana acum.

3. Sprijinirea flexibilizarii ofertei de servicii si de moduri de a exercita profesa.
Suntem prea centrati pe clasicizatele categorii de servicii si, pentru ca nu suntem flexibili, ci autocentrati, ajungem sa vedem profesii cum folosesc mai bine cunostintele de psihologie in folosul unor clienti decat psihologii si le monetizeaza mai bine.
Sprijinirea inovarii in sfera serviciilor psihologice (inovare de piata, nu tehnici noi in categorii vechi).

4. Cresterea exigentelor, nu doar si nu atat pentru psihologi, cat pentru formarile profesionale universitare si extra-universitare, pentru ca acestea sa tinteasca dovedit asigurarea si cresterea eficacitatii asistarii, nu a unei prezumptive calitati definite tautologic de catre cei care o si masoara, ci legata direct de output, rezultatele la clienti, impactul social masurat, competenta dovedita etc.
Cercetarile aici arata un aport jalnic al diferitelor forme de educatie de pe piata.

5. Promovarea imaginii publice a profesiei:
- prin centrarea pe client, benefii la client, satisfactia clientului, experienta utilizatorului (UX precum in dezvoltarea de software) si prin efort sustinut de educare a consumatorilor, nu prin epoleti profesionali, centrarea pe scoli, standarde, cerinte fara relevanta dovedita;
- prin intarirea eticii profesionale afirmate, asumate, dovedite si taxate strict, aspru si fara rabat (daca e incalcata) si comunicarea mai buna a acesteia catre public, atat timp cat alternativele au o etica indoielnica;

- spijinirea psihologului sa „coboare de pe matura” in exercitarea profesiei si sublinierea granitelor fata de alte manifestari culturale, punand accent pe stiintific si pe beneficii la client, in diferentierea psihologului pe piata.

6. Criterii relevante de recunoastere a competentelor si calificarii profesionale, cu accent pe dovezi. Eliminarea „sitemelor piramidale” de recunoastere a progresului si evolutiei profesionale.
Lungimea formarii, nivelul academic obtinut, timpul petrecut analiza/dezvoltare personala, timpul petrecut in exercitarea profesiei NU coreleaza cu competenta, cu eficacitatea si calitatea serviciilor psihologice in studii. Asa incat invocarea acestora cu pretentii stiintifice in construirea de standarde rupte de rezultatele practicii profesiei imi lasa un gust extrem de amar."