scrisoare deschisa domnului ministru al educatiei nationale

Stimata doamna Cocan,

as fi vrut sincer sa pot semna petitia, dar nu ma lasa constiinta. Pe langa faptul ca ea nu mentioneaza si alte probleme foarte importante (cum ar fi numirea politica a directorilor de scoli si a altor capete diriguitoare), punctele 2 si 5 mi se par gresite si nu fac decat sa perpetueze niste comportamente daunatoare.

Referitor la punctul 2, mentinerea in scoala a religiei, chiar si in varianta interconfesionala, reprezinta in practica un act de discriminare. Scolile de stat (si nu numai) contin elevi apartinand unor comunitati extrem de variate. Daca intr-o clasa de 30 de elevi ai 29 ortodocsi si 1 penticostal, a avea o ora de religie ortodoxa inseamna a-l discrima pe copilul de alta confesiune. Ce faci? Platesti un profesor pentru acel unic copil? Dar daca ai copii din trei confesiuni diferite in scoala? Platesti trei profesori diferiti? Si cum sa va simti profesorul care va trebui sa predea la 200 elevi fata de cel care preda la 20? Credeti ca va fi multumit, bucuros?

In fine, ceea ce incerc sa arat este ca pe langa problemele de principiu, etice si morale, care apar atunci cand se preda religia in scoli, exista si probleme pragmatice, practice, care trebuiesc luate in seama. Singura solutie este, bineinteles, sa NU se predea religia in scoli, ea sa ramana o problema a comunitatii (in sens restrans), a familiei si a individului si sa se faca in lacasul bisericesc.

Referitor la punctul 5: Abordarea centrata pe elev este o prostie de nedescris. Nici nu este nevoie sa ma refer la aspectele practice ale acestei abordari, este deajuns sa analizam cu atentie ce se presupune prin sintagma. A te "centra" pe elev presupune ca nu mai vezi nimic in jur. Actul educational, daca ne uitam cu atentie la el, are cel putin trei actori principali: copilul, profesorul si parintele. De ce si parintele? Fiindca el este tot timpul prezent in viata copilului, spre deosebire de profesor care poate sa dispara oricand. Cand spui ca te centrezi pe elevi, ii pierzi din vedere pe ceilalti doi, care trebuiesc inclusi la fiecare pas fiindca oricum sunt acolo, chiar daca te faci ca nu ii vezi. Si parintii au nevoie sa se exprime, sa fie sprijiniti, sa fie inclusi in discutie, sa li se recunoasca pozitia si pana la urma sa poata decide ce vor pentru copilul lor. Iar parintii ar trebui sa fie constienti ce probleme au profesorii, ce pot si ce nu pot ei sa faca pentru copil, etc.

Asadar, cu parere de rau, nu pot semna aceasta petitie care nu face decat sa propage cel putin doua probleme de sistem si gandire.