❗ ÎN VEDEREA SUSȚINERII SESIZĂRII DE NECONSTITUȚIONALITATE înregistrată la Curtea Constituțională în dosarul nr.2097L2/2021, pe care Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și din Camera Deputaților au depus-o cu privire la Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, am completat textul inițial al petiție on-line, intitulată «Avocatul Poporului, RENATE WEBER, A RESPECTAT LEGISLAȚIA și A APĂRAT POPORUL! NU O REVOCAȚI!» - pe care am publicat-o în data de 27.05.2021 la acest link https://www.petitieonline.com/avocatul_poporului_renate_weber_a_respectat_legislatia_si_a_aparat_poporul_nu_o_revocati - și,  în calitate de amicus curiae, trimit un MEMORIU în acest dosar, pentru termenul de judecată stabilit la data de 29.06.2021.

 ❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️

🔴 Referitor la dosarul CCR nr.2097L2/2021

CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI (CCR)
registratura.jurisdictionala@ccr.ro, ccr@ccr.ro

STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE AL CURȚII CONSTITUȚIONALE,
STIMATE DOAMNE ŞI STIMAŢI DOMNI JUDECĂTORI
AI CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI,

   Subsemnata, PETRUȚ NICOLETA-MONICA, în calitate de amicus curiae, împreună cu semnatarii petiției on-line intitulată «Avocatul Poporului, RENATE WEBER, A RESPECTAT LEGISLAȚIA și A APĂRAT POPORUL! NU O REVOCAȚI!»,  pe care am publicat-o în data de 27.05.2021 la acest link https://www.petitieonline.com/avocatul_poporului_renate_weber_a_respectat_legislatia_si_a_aparat_poporul_nu_o_revocati ,  în calitate de amicus curiae,  formulăm un   

MEMORIU

prin care susținem Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, sesizare formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și din Camera Deputaților, ce a fost înregistrată la Curtea Constituțională (CCR) în dosarul nr.2097L2/2021, având termen de judecată în data de 29.06.2021. Sesizarea de neconstituționalitate, judecată în acest dosar, a fost publicată la acest link: https://media.stiripesurse.ro/other/202106/media-162393604225799700.pdf

   Curtea Constituțională a României a rămas singura speranță a românilor oneşti, fiindcă numai judecătorii Curții Constituționale mai pot corecta neregulile pe care le fac Parlamentul României şi Guvernul României.
   Subsemnații semnatari ai acestui memoriu cunoaștem reglementările legale ce sunt în vigoare şi ştim că cetăţenii români nu au posibilitatea de sesizare directă a Curţii Constituţionale a României cu privire la controlul constituţionalităţii prevederilor legale, dacă acea sesizare nu se realizează în cadrul unui proces aflat pe rolul instanțelor judecătorești, deci, din punct de vedere procedural, nu avem calitatea de intervenienți (părți) în acest dosar de contencios constituțional, dar ştim că judecătorii Curţii Constituţionale pot să examineze, cu caracter prealabil,  părerile scrise ale cetăţenilor şi să le ia în considerare dacă vor aprecia că aspectele invocate în cuprinsul acestora au relevanţă pentru decizia pe care urmează să o adopte.
   În jurisprudența Curții Constituționale, memoriile formulate în calitate de amicus curiae au fost primite, ele fiind examinate alături de cererile părților cauzei. Prin urmare, depunem prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin amicus curiae se permite persoanelor să participe la procedură, observațiile fiind de natură să sprijine soluționarea cauzei.

Ca exemplu, invocăm dosarul CCR nr.522D/2020, în care a fost pronunțată Decizia CCR.nr.152/06.05.2020 (https://media.stiripesurse.ro/other/202005/media-158937504525220700.pdf), unde, la paragraful 75, a fost făcută precizarea că: „La dosarul cauzei au fost depuse două memorii din partea (...) și din partea doamnei Monica-Nicoleta Petruț, formulate în calitate de amicus curiae, prin care se susțin criticile de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului.”, precum și DECIZIA CCR nr.751 din 20 octombrie 2020 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3)-(9), cu referire la sintagma "izolarea într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată unității sanitare", și ale art. 19 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic (publicată în Monitorul Oficial nr.1264 din 21 decembrie 2020).
Având în vedere că judecătorii Curții Constituționale se pronunță numai cu privire la motivele de neconstituționalitate cu care au fost sesizați, precizăm că ARGUMENTELE PE CARE LE PREZENTĂM, ÎN SUSȚINEREA MOTIVELOR DE NECONSTITUȚIONALITATE a Hotărârii Parlamentului României nr.36/2021, SE RAPORTEAZĂ LA MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE CE AU FOST PE LARG SI TEMEINIC ANALIZATE IN SESIZAREA pe care au formulat-o Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și din Camera Deputaților, însă vom evidenția MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A SESIZĂRII, PRECUM ȘI MOTIVELE EXTRINSECI ȘI INTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE A HOTĂRÂRII ATACATE.
Așadar, în primul rând, facem precizarea că SUNTEM DE ACORD, în totalitate, CU MOTIVELE CE AU FOST INVOCATE ÎN SESIZARE și, în plus față de aceste motive, vă rugăm să constatați modalitatea de incidență a MOTIVELOR DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĂ ȘI INTRINSECĂ și, cu prioritate, să analizați motivele extrinseci de neconstituționalitate.

A. Motive de ADMISIBILITATE A SESIZĂRII

Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021, pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, vizează funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, instituţie fundamentală a statului, prevăzută în titlul II al Constituţiei "Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale", cap. IV "Avocatul Poporului", art. 58-60.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, care detaliază normele constituţionale cuprinse în art.58-60, Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică [art. 2 alin. (1) din lege]; în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice [art. 2 alin. (2) din lege]; Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ şi nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale [art. 2 alin. (3) din lege]; activitatea sa are caracter public [art. 3 alin. (1) din lege].

Spre deosebire de inadmisibilitatea sesizării cu privire la Hotărârea Parlamentului nr.32 din 3 iulie 2012 pe care Curtea Constituțională a constatat-o în DECIZIA CCR nr.732 din 10 iulie 2012, referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr.32 din 3 iulie 2012 pentru revocarea domnului Gheorghe Iancu din funcţia de Avocat al Poporului, publicată în Monitorul Oficial nr.480 din 12 iulie 2012, vă rugăm să constatați că, în ceea ce privește, Sesizare din acest dosar, aceasta este admisibilă, inclusiv prin raportare la recomandările Comisiei europene pentru democraţie prin drept - Comisia de la Veneţia, primite după pronunțarea DECIZIEI CCR nr.732 din 10 iulie 2012 (Avizul nr.685/2012).

Rugăm judecătorii Curții Constituționale să constate că, Sesizarea din acest dosar se circumscrie uneia dintre atribuţiile specifice Curţii Constituţionale, conferite de Legea fundamentală, de Legea nr.47/1992, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale și îndeplinește condițiile de admisibilitate reținute în DECIZIA CCR nr.727 din 9 iulie 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr.477 din 12 iulie 2012), iar pe baza elementelor de noutate apărute în motivarea sesizării de neconstituționalitate ce este judecată în acest dosar, raportat la Recomandările Comisiei europene pentru democraţie prin drept - Comisia de la Veneţia și raportat la Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul KOVESI vs ROMÂNIA (https://lege5.ro/Gratuit/gqydembwg4za/hotararea-in-cauza-kovesi-impotriva-romaniei-din-05082020), se impune RECONSIDERAREA JURISPRUDENȚEI CCR reprezentată de DECIZIA CCR nr.732 din 10 iulie 2012, referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr.32 din 3 iulie 2012.
Având în vedere că Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 se referă la o INSTITUŢIE DE RANG CONSTITUŢIONAL, respectiv Avocatul Poporului, este necesar ca Sesizarea din acest dosar să fie considerată admisibilă, pe baza considerentelor cuprinse în DECIZIA CCR nr.727 din 9 iulie 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr.477 din 12 iulie 2012), motivul de constatare a admisibilității Sesizării din acest dosar fiind acela că judecătorii CCR trebuie să aibă posibilitatea de a analiza dacă HOTĂRÂREA ATACATĂ AFECTEAZĂ VALORI, REGULI ŞI PRINCIPII CONSTITUŢIONALE SAU, DUPĂ CAZ, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUȚIEI AVOCATUL POPORULUI.
În acest dosar sunt relevante și incidente următoarele considerente din DECIZIA CCR nr.727 din 9 iulie 2012: 

„(...) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei şi unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România. În virtutea acestor prevederi, curtea asigură CONTROLUL DE CONSTITUŢIONALITATE AL ACTELOR, PROCEDURILOR SAU ÎMPREJURĂRILOR CU PRIVIRE LA CARE A FOST SESIZATĂ, constatând conformitatea sau neconformitatea acestora cu Legea fundamentală.
Prin urmare, Curtea a constatat că, modificând Legea nr. 47/1992, reglementarea în discuţie consacră o atribuţie nouă Curţii, respectiv controlul de constituţionalitate al hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, al hotărârilor plenului Senatului şi al hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, atribuţie care se circumscrie, în mod evident, cadrului constituţional consacrat de art. 146 (a se vedea Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010).
Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa, referitoare la atribuţia de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea şi-a circumstanţiat competenţa de control al constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, instituită ca urmare a modificării şi completării art. 27 din Legea nr. 47/1992, precizând că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competenţe, HOTĂRÂRI CARE AFECTEAZĂ VALORI, REGULI ŞI PRINCIPII CONSTITUŢIONALE SAU, DUPĂ CAZ, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR DE RANG CONSTITUŢIONAL (a se vedea Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, şi Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012).
De asemenea, Curtea a statuat că art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (a se vedea Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012).
În aceste condiţii, Curtea constată că instituirea atribuţiei sale de a exercita un asemenea control de constituţionalitate reprezintă expresia diversificării şi consolidării competenţei Curţii Constituţionale, unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, şi un câştig în eforturile de realizare a unui stat de drept şi democratic, fără a putea fi considerată o acţiune conjuncturală sau justificată pe criterii ce ţin de oportunitate. De altfel, chiar realitatea juridică, politică şi socială dovedeşte actualitatea şi utilitatea acesteia, având în vedere faptul că instanţa de contencios constituţional a fost chemată să se pronunţe asupra constituţionalităţii unor hotărâri ale Parlamentului care puneau în discuţie valori şi principii constituţionale.
În continuare, Curtea reţine că, potrivit art.1 alin.(3) din Constituţie: "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate." În acelaşi timp, art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală consacră expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
Aşa fiind, Curtea constată că o dimensiune a statului român o reprezintă justiţia constituţională, înfăptuită de Curtea Constituţională, autoritate publică politico-jurisdicţională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătoreşti, rolul său fiind acela de a asigura supremaţia Constituţiei, ca Lege fundamentală a statului de drept. Astfel, potrivit art.142 alin. (1) din Constituţia României: "Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei." Supremaţia Legii fundamentale este aşadar de esenţa exigenţelor statului de drept, reprezentând totodată o realitate juridică ce implică consecinţe şi garanţii. Între consecinţe se enumeră deosebirile dintre Constituţie şi legi şi, nu în ultimul rând, compatibilitatea întregului drept cu Constituţia, iar între garanţii se regăseşte controlul constituţionalităţii.
Controlul de constituţionalitate, în ansamblul său, şi, integrat acestuia, CONTROLUL DE CONSTITUŢIONALITATE AL HOTĂRÂRILOR PARLAMENTULUI CARE PUN ÎN DISCUŢIE VALORI ŞI PRINCIPII CONSTITUŢIONALE, NU ESTE NUMAI O GARANŢIE JURIDICĂ FUNDAMENTALĂ A SUPREMAŢIEI CONSTITUŢIEI. El reprezintă un mijloc pentru a înzestra Curtea Constituţională cu o capacitate coerentă de expresie, de natură să asigure eficient separaţia şi echilibrul puterilor într-un stat democratic. (...)
Or, justiţia constituţională se fundamentează pe statul de drept, nu pe oportunitate. (...)
(...) chiar dacă atribuţia privind controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului a fost acordată Curţii Constituţionale prin legea sa organică, aceasta a dobândit valenţă constituţională în temeiul dispoziţiilor art.146 lit. l) din Constituţie. (...)
Ca urmare, Curtea constată că LEGITIMITATEA atribuţiei Curţii Constituţionale DE A SE PRONUNŢA ASUPRA HOTĂRÂRILOR PARLAMENTULUI CARE AFECTEAZĂ VALORI ŞI PRINCIPII CONSTITUŢIONALE decurge din Legea fundamentală a cărei supremaţie Curtea este chemată să o garanteze, (...)
De aceea, Curtea subliniază importanţa controlului de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului pentru buna funcţionare a statului de drept şi pentru respectarea separaţiei şi echilibrului dintre puterile statului, astfel încât, ATUNCI CÂND ÎN DISCUŢIE SE PUNE PROBLEMA AFECTĂRII VALORILOR ŞI PRINCIPIILOR CONSTITUŢIONALE PE CALEA UNOR HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI, DINCOLO DE CONFLICTELE POLITICE INERENTE RAPORTURILOR DINTRE MAJORITATE ŞI OPOZIŢIE, CURTEA SĂ POATĂ FI CHEMATĂ SĂ VEGHEZE LA RESPECTAREA ACESTOR VALORI ŞI PRINCIPII, INTRINSECI DEMOCRAŢIEI, ca unic model politic compatibil cu Legea fundamentală.”

Din exprimările folosite în textele constituționale incidente în această speță, se constată că legiuitorul constituant s-a referit la Avocatul Poporului atât ca INSTITUȚIE PUBLICĂ, cât și la CONDUCĂTORUL acestei instituții, ceea ce este necesar a fi luat în considerare, prin corelare, dar și separat, atunci când este verificată constituționalitatea Hotărârii Parlamentului privind revocarea din funcție a Avocatului Poporului.
Revocarea din funcție a persoanei care îndeplinește funcția de Avocat al Poporului NU ÎNDEPLINEȘTE EXIGENȚELE PE CARE COMISIA DE LA VENEȚIA LE-A MENȚIONAT ÎN RECOMANDĂRILE SALE, neexistând prevederi legale în care să fie reglementată o procedură de revocare clară, precisă și previzibilă, ce se impune a fi reglementată atunci când este vorba despre o instituție de rang constituțional.
În paragraful 195 din Decizia nr.80/2014, CCR a statuat că „situaţiile în care poate interveni revocarea trebuie individualizate cu precizie la nivelul legii, iar procedura care urmează să fie respectată în această situaţie trebuie, de asemenea, stabilită prin norme lipsite de orice echivoc, astfel încât să fie evitat riscul unei revocări arbitrarii. Ca atare, Curtea Constituţională recomandă reglementarea cauzelor de încetare a mandatului Avocatului Poporului înainte de termen prin legea de organizare şi funcţionare a instituţiei, cu includerea printre acestea şi a revocării”.

Pentru a evidenția încălcarea PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII, AL ACCESULUI LIBER LA JUSTIȚIE și AL DREPTUL LA APĂRARE, menționăm că, în acest dosar, sunt relevante și incidente considerente din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul KOVESI vs ROMÂNIA (https://lege5.ro/Gratuit/gqydembwg4za/hotararea-in-cauza-kovesi-impotriva-romaniei-din-05082020):
În acea Hotărâre, CEDO a constatat o încălcare a drepturilor fundamentale protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului printr-o procedură desfășurată împotriva unui înalt magistrat din cadrul Ministerului Public, PROCEDURĂ CARE S-A FINALIZAT PRINTR-O DECIZIE DE REVOCARE A ACESTUIA DIN FUNCȚIA DEȚINUTĂ, iar CEDO a reținut că reclamantei i s-a refuzat accesul la o instanță pentru a contesta încetarea prematură a mandatului său.
Având în vedere Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronunţată în cauza Kövesi împotriva României, Plenul Curţii Constituţionale a României, cu majoritate de voturi, a emis un Comunicat și a făcut anumite precizări, relevantă în acest dosar fiind aceea că „legiuitorului îi revine obligaţia de a da curs Hotărârii CEDO, în măsura în care devine definitivă, prin identificarea soluţiei legislative corespunzătoare în considerarea cadrului juridic vizat”.

B. MOTIVE EXTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE
În primul rând, considerăm că, ÎNCĂLCAREA PROCEDURII DE PREZENTARE A RAPOARTELOR DE ACTIVITATE A INSTITUȚIEI AVOCATUL POPORULUI prin NEÎNDEPLINIREA CONDIȚIILOR CONSTITUȚIONALE ȘI LEGALE, poate fi considerat un motiv de neconstituționalitate extrinsecă a Hotărârii atacate.

Considerentele pe care CCR le-a reținut în paragraful 42 din Decizia nr.429/2021, sunt incidente și în acest dosar: „deşi Parlamentul în întregul său şi fiecare dintre cele două Camere ale acestuia se bucură de deplină autonomie în ceea ce priveşte stabilirea normelor juridice ce le guvernează organizarea şi funcţionarea, prin intermediul regulamentelor proprii sau al legilor speciale care guvernează modul de exercitare a atribuţiilor Parlamentului, INTERPRETAREA ŞI APLICAREA NORMELOR REGULAMENTARE ŞI LEGALE CARE INSTITUIE ASTFEL DE REGULI PROCEDURALE TREBUIE REALIZATE ÎNTOTDEAUNA CU BUNĂ-CREDINŢĂ, ÎN SPIRITUL UNUI COMPORTAMENT LOIAL FAŢĂ DE LEGEA FUNDAMENTALĂ. Într-o ipoteză contrară, rezultatul ar fi blocarea activităţii instituţiei, sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale, cu consecinţe negative asupra structurilor democratice pe care se întemeiază statul (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). Or, combinând dispoziţii legale a căror incidenţă este determinată de îndeplinirea unor condiţii distincte şi care se exclud reciproc, Parlamentul nu a făcut decât o interpretare eronată a normelor legale (...)”.
SELECȚII din considerentele cuprinse în DECIZIA CCR nr.732 din 10 iulie 2012:
„Din examinarea dispoziţiilor din Constituţie referitoare la Avocatul Poporului şi a celor cuprinse în Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea reţine, referitor la conducătorul instituţiei Avocatul Poporului, că acesta se află în raporturi constituţionale şi legale directe cu Parlamentul.
Astfel, din coroborarea dispoziţiilor art.58 alin.(1) şi ale art.65 alin. (2) lit. i) din Constituţie, Curtea reţine că Avocatul Poporului este numit în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe o perioadă de 5 ani.
De asemenea, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 35/1997, mandatul de Avocat al Poporului se exercită de la data depunerii jurământului în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
Totodată, în condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/1997, mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen, printre altele, în caz de revocare din funcţie, iar revocarea din funcţie a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, se face de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, la propunerea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.
Pe de altă parte, Curtea reţine că, în conformitate cu art. 60 din Constituţie, AVOCATUL POPORULUI PREZINTĂ CELOR DOUĂ CAMERE ALE PARLAMENTULUI RAPOARTE, anual sau la cererea acestora, iar rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.
Aşadar, Avocatul Poporului răspunde numai în faţa Parlamentului, activitatea sa fiind supusă controlului parlamentar. Ca urmare, Parlamentul este singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfăşurată de Avocatul Poporului, în calitatea sa de conducător al instituţiei, s-a realizat în limitele stabilite de Constituţie şi lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora, şi în consecinţă, printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor şi procedurilor exclusiv parlamentare, să dispună măsurile legale.”

Din cuprinsul Hotărârii Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, se constată că Parlamentul României a încălcat în mod categoric articolul 60 din Constituție, din cauză că doamna Renate Weber NU a fost invitată să prezint rapoartele în Plenul Parlamentului (cele două Camere ale Parlamentului reunite), iar DISCUȚIILE PE CARE DOAMNA RENATE WEBER LE-A AVUT LA COMISIILE JURIDICE NU SUPLINESC PREZENTAREA AVOCATULUI POPORULUI ÎN PLENUL PARLAMENTULUI.
În data de 16.06.2021, pe ordinea de zi a Şedinţei Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului a fost introdusă solicitarea grupurilor parlamentare ale PNL, USR și UDMR din Senat și Camera Deputaților privind revocarea din funcție a doamnei Renate Weber, Avocat al Poporului.
În cadrul acestei ședințe, s-a hotărât transmiterea cererii de revocare din funcție a doamnei Renate Weber, Avocat al Poporului, către Comisiile juridice din Camera Deputaților și Senat, în vederea întocmirii unui Raport comun.
Raportul comun cu privire la revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului a fost adoptat în data de 16.06.2021 de către Comisiile juridice reunite și înaintat, cu proiectul de hotărâre aferent, Camerelor reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii și adoptării.
În cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului din 16.06.2021, a fost dezbătut Raportul comun al Comisiilor juridice reunite și supus la vot proiectul de Hotărâre cu privire la revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului.
Hotărârea pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului a fost adoptată cu 247 voturi pentru și 32 voturi împotrivă și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602/16.06.2021.
PROCEDURA ce a fost urmată în Parlamentul României cu scopul revocării doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, S-A REALIZAT CU ÎNCĂLCAREA GRAVĂ A DISPOZIȚIILOR CONSTITUȚIONALE și ale Legii nr.35/1997 republicată, DAR AFECTEAZĂ CHIAR ROLUL CONSTITUȚIONAL AL INSTITUȚIEI AVOCATULUI POPORULUI.
Potrivit art.1 alin. (5) din Constituția României, în România, respectarea Constituției, a supremației sale şi a legilor este obligatorie, iar potrivit art.16 alin.(2) din Constituție, nimeni nu este mai presus de lege, așadar nici Parlamentul României, care are obligația să respecte întocmai procedurile constituționale și legale.
În temeiul disp. art.58 alin.(1) din Constituția României, Avocatul Poporului are rolul de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice, ceea ce îi oferă un rol extrem de important într-un stat de drept, iar revocarea neconstituțională a persoanei numită în această funcție reprezintă un precedent periculos, dar și o modalitate de intimidare pentru oricare persoană care se va afla în această funcție, fiind chiar o amenințare la adresa Instituției Avocatul Poporului.
În mod repetat, începând din luna mai a anului 2020, fostul prim-ministru al Guvernului României, Ludovic Orban, care este actualul președinte al Camerei Deputaților, a exercitat presiuni asupra doamnei Renate Weber, imputându-i, mai ales, sesizările adresate Curții Constituționale, adică, exact exercitarea unui drept constituțional și legal al Avocatului Poporului. Printre atribuțiile pe care le are AVOCATUL POPORULUI ÎN SLUJBA CETĂȚENILOR ROMÂNI, există și aceea DE A SESIZA CCR CU EXCEPȚII DE NECONSTITUȚIONALITATE.
Prin urmare, se constată că doamna Renate Weber a fost sancționată din cauză că şi-a exercitat atribuțiile legale şi constituționale, apărând drepturile cetățenești fundamentale şi jurisprudența CCR.
Așadar, doamna Renate Weber a fost criticată tocmai pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi reveneau Avocatului Poporului de sesizare a Curții Constituționale, iar faptul că declarațiile critice la adresa doamnei Renate Weber au fost nejustificate, s-a confirmat prin deciziile CCR prin care a fost admisă majoritatea sesizărilor sale.
Atât art.60 din Constituția României, cât și art.5 alin.(1) din Legea nr.35/1997 prevăd că rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului se prezintă în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, dar, la data de 16.06.2021, COMISIILE JURIDICE ALE CELOR DOUĂ CAMERE ALE PARLAMENTULUI AU EMIS UN RAPORT COMUN cu privire la revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului și au invocat, ÎN MOD FALS, „constatarea anterioară de către Parlament, în ședința plenului reunit din data de 15 iunie 2021, a încălcării legii și a Constituției de către Avocatul Poporului doamna Renate Weber”, o astfel de constatare neexistând.

Așadar, menționăm foarte clar, fără menajamente, că în cuprinsul Hotărârii Parlamentului nr.36/16.06.2021 au fost consemnate fapte nereale, iar semnatarii acestei Hotărâri AU VALIDAT UN DOCUMENT CU CONȚINUT FALS.
Cu majoritatea voturilor celor prezenți, s-a hotărât să fie adoptat Raportul comun pentru revocarea din funcția de Avocat al Poporului a doamnei Renate Weber, iar Raportul pe care l-au emis, împreună cu un Proiect de hotărâre aferent, să fie supuse spre dezbatere și aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.
În data 15 iunie 2021, fără a fi adoptată vreo Hotărâre a Parlamentului, au fost respinse prin vot trei Rapoarte anuale ale Avocatului Poporului, ceea ce nu s-a petrecut niciodată în istoria acestei instituții, pentru că niciodată rapoartele nu se supun la vot. Parlamentul poate lua act de activitatea aceasta pentru că rapoartele oglindesc, de fapt, starea administrației publice în raport cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești. În mai puțin de 24 de ore, de la respingerea rapoartelor a fost votată și revocarea Doamnei Renate Weber.
În ședința Comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 16.06.2021 a fost votat Proiectul de Hotărâre privind revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, fiind emisă Hotărârea Parlamentului nr.36/16.06.2021, după ce Proiectul l-a votat majoritatea celor prezenți, adică doar o majoritate simplă.
Așadar, nu a fost adoptată nicio Hotărâre a Parlamentului României în care să se fi consemnat că, în ședința din data de 15.06.2021, Parlamentul României a respins Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului aferente anilor 2018-2020, invocându-se, ÎN MOD NEREAL, că acestea ar fi fost concluziile constatărilor Parlamentului în ședința din Plenul reunit din data de 15 iunie 2021.
Fără a fi precizate în mod concret care sunt condițiile legale ce ar fi fost îndeplinite pentru a supune Plenului Parlamentului revocarea din funcție a doamnei Renate Weber, s-a făcut numai constatarea că sunt îndeplinite condițiile legii.
Întemeindu-se pe o procedură nelegală sau pe dispoziţii legale ce nu au incidenţă în cauză, Hotărârea Parlamentului nr.36/2021 a fost adoptată cu nesocotirea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5), care consacră principiul legalităţii şi al supremaţiei Legii fundamentale, precum şi a dispoziţiilor Legii nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatul poporului, republicată.
În consecință, se constată că întreaga procedură ce a fost realizată cu scopul de a o revoca pe doamna Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, a fost realizată cu INCOMPETENȚĂ ȘI REA-CREDINȚĂ, FIIND SFIDATE TOATE REGULILE CONSTITUȚIONALE ȘI LEGALE INCIDENTE.
Pe de altă parte, în legislația din România, procedura revocării persoanei care exercită funcția de Avocat al Poporului este insuficient reglementată, lipsind-o de apărare și de acces liber la justiție, fiind încălcate inclusiv principiile legalității și statului de drept.
Procedura, prin care a fost revocată d-na Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, a determinat reacții și din partea Direcției Generale a Drepturilor Omului și Statului de Drept a Comisiei de la Veneția, iar Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, la data de 17 iunie 2021, a trimis o scrisoare și a solicitat președinților celor două camere ale Parlamentului României să furnizeze informații cu privire la temeiul de drept și elementele juridice ale procedurii de revocare a d-nei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, reamintind totodată și „Principiile de la Veneția” pentru protecția și promovarea instituției Avocatului Poporului (Anexa 1).
Textul în limba română al scrisorii a fost prezentat intr-un articol la acest link: https://www.g4media.ro/document-comisia-de-la-venetia-intervine-in-scandalul-demiterii-avocatului-poporului-si-solicita-parlamentului-bazele-si-elementele-juridice-care-au-dus-la-aceasta-decizie-grea-de-a-demite-d.html
Scrisoarea (Anexa 1) a fost publicată la acest link: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2021/06/Lettre-de-M-Gianni-BUQUICCHIO-Pre%CC%81sident-de-la-Commission-de-Venise-1.pdf
Comisia de la Veneția spune că a fost o bună practică să fie dezbătute rapoartele de activitate ale acestei instuţii, însă critică modul în care s-a ajuns la revocarea Avocatului Poporului din funcţie, spunând că era nevoie să se identifice o culpă, o conduită necorespunzătoare sau incapacitatea de a-şi exercita funcţia, pentru a se putea face revocarea.
Prin urmare, la finalul scrisorii, Președintele Comisiei de la Veneția le cere explicaţii celor doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentare cu privire la motivele care au stat la baza revocării Avocatului Poporului.

C. MOTIVE INTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE
Vă rugăm să constatați că celelalte MOTIVE DE NECONSTITUȚIONALITATE A HOTĂRÂRII PARLAMENTULUI NR.36/16.06.2021, ce au fost menționate în Sesizarea din acest dosar, SUNT MOTIVE INTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE, pe care vă rugăm să le luați în considerare dacă veți ajunge la judecata acestora, în situația în care nu veți admite Sesizarea doar pe baza motivelor extrinseci de neconstituționalitate.

De asemenea, vă rugăm să constatați că MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE A HOTĂRÂRII PARLAMENTULUI SE BAZEAZĂ, INCLUSIV, PE MOTIVELE DIN HOTĂRÂREA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI (CEDO) ÎN CAZUL KOVESI vs ROMÂNIA ( https://lege5.ro/Gratuit/gqydembwg4za/hotararea-in-cauza-kovesi-impotriva-romaniei-din-05082020 ) și considerăm că CCR va trebui să ia în considerare LIPSA ACCESULUI LA JUSTIȚIE în cazul doamnei Renate Weber și va trebui SĂ CONSTATE NECONSTITUȚIONALITATEA REVOCĂRII AVOCATULUI POPORULUI ÎN TEMEIUL, EXCLUSIV, AL UNEI HOTĂRÂRI A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI, ce încalcă tocmai prevederile constituționale privind procedura de prezentare a Raportului de activitate a Instituției Avocatul Poporului, prevederile legale existente în legislația din România fiind insuficiente, lipsind-o de apărare și de acces liber la justiție pe persoana care exercită funcția de Avocat al Poporului și care a fost supusă procedurii revocării, așa cum CEDO a statuat foarte clar.

🔴 În considerarea argumentelor expuse, vă rugăm să constataţi că Sesizarea din dosarul înregistrat la CCR cu nr.2097L2/2021 este admisibilă și, în principal, să o admiteți pe baza motivelor extrinseci de neconstituționalitate, iar în subsidiar, să o admiteți pe baza motivelor intrinseci de neconstituționalitate și să constatați că ESTE NECONSTITUȚIONALĂ HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI DE REVOCARE A DOAMNEI RENATE WEBER, DIN FUNCȚIA DE AVOCAT AL POPORULUI.

🔴 Evoluţia semnăturilor la petiţia online poate fi urmărită la acest link: https://www.petitieonline.com/signatures/avocatul_poporului_renate_weber_a_respectat_legislatia_si_a_aparat_poporul_nu_o_revocati/

Cu deosebită considerație!

******************************

 👇❗️🔺❗️👇TEXT INIȚIAL👇 ❗️🔺❗️👇 

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT (PSD) DIN SENATUL ROMÂNIEI   psd@senat.ro

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT (PSD) DIN CAMERA DEPUTAȚILOR   psd@cdep.ro , ionmarcelciolacu@gmail.com , presedinte@psd.ro

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL ALIANȚEI PENTRU UNIREA ROMÂNILOR (AUR) DIN SENATUL ROMÂNIEI   c_tarziu@yahoo.com

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL ALIANȚEI PENTRU UNIREA ROMÂNILOR (AUR) DIN CAMERA DEPUTAȚILOR   aur@cdep.ro , george.simion@cdep.ro 

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE DIN CAMERA DEPUTAȚILOR

minoritati@cdep.ro , varujan@cdep.ro , slobodan.ghera@cdep.ro,

 slobodan.ghera@cdep.ro , ognean.cristici@cdep.ro , iulius.firczak@cdep.ro ,

 ovidiu.gant@cdep.ro , andi.grosaru@cdep.ro , ibram.iusein@cdep.ro ,

 bogdan.stoica@cdep.ro , silviu.vexler@cdep.ro , gabriel.zisopol@cdep.ro 

 ❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️

   Subsemnata, PETRUȚ NICOLETA-MONICA, împreună cu semnatarii petiției on-line intitulată „Avocatul Poporului, doamna RENATE WEBER, A RESPECTAT LEGISLAȚIA și A APĂRAT POPORUL! NU O REVOCAȚI!”, pe care am publicat-o la acest link

  https://www.petitieonline.com/avocatul_poporului_renate_weber_a_respectat_legislatia_si_a_aparat_poporul_nu_o_revocati ,

   ne exercităm dreptul de petiţionare prevăzut în disp. art.51 din Constituţia României și şi în Ordonanţa Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.233/2002, cu modificările ulterioare.

   Stimați senatori și deputați, în calitate de cetățeni români, care NE-AM SIMȚIT APĂRAȚI PRIN ACȚIUNILE DOAMNEI AVOCAT AL POPORULUI, RENATE WEBER, vă rugăm ca, dacă în Parlamentul României va fi supusă la vot REVOCAREA DOAMNEI RENATE WEBER, DIN FUNCȚIA DE AVOCAT AL POPORULUI, SĂ VOTAȚI ÎMPOTRIVA REVOCĂRII.

    În situația în care, actuala coaliție parlamentară majoritară VA VOTA REVOCAREA DOAMNEI RENATE WEBER, DIN FUNCȚIA DE AVOCAT AL POPORULUI, vă solicităm SĂ CONTESTAȚI HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ.  

MOTIVE DE NECONSTITUȚIONALITATE

A REVOCĂRII AVOCATULUI POPORULUI,

PREALABILE ADOPTĂRII HOTĂRÂRII PARLAMENTULUI 

  Având în vedere declarațiile politice în legătură cu o posibilă revocare a Avocatului Poporului, doamna Renate Weber, după dezbaterea Raportului privind activitatea Instituției Avocatul Poporului din anii 2019 și 2020, vă prezentăm MOTIVELE pe care le considerăm RELEVANTE cu privire la NECONSTITUȚIONALITATEA HOTĂRÂRII PARLAMENTULUI ROMÂNIEI referitoare la o eventuală REVOCARE A DOAMNEI RENATE WEBER, DIN FUNCȚIA DE AVOCAT AL POPORULUI. 

******************************

   În calitate de AMICUS CURIAE, în dosarul ce va fi format la Curtea Constituțională (CCR) ca urmare a SESIZĂRII pe care solicităm să o formuleze GRUPURILE PARLAMENTARE ALE PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT (PSD) ȘI ALIANȚEI PENTRU UNIREA ROMÂNILOR (AUR), cu privire la NECONSTITUȚIONALITATEA HOTĂRÂRII DE REVOCARE A AVOCATULUI POPORULUI, vom trimite un MEMORIU CURȚII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI (CCR), prin care vom susține cu argumente detaliate, raportate la motivele ce vor fi menționate în Hotărâre, că ESTE NECONSTITUȚIONALĂ HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI DE REVOCARE, A DOAMNEI RENATE WEBER, DIN FUNCȚIA DE AVOCAT AL POPORULUI.   

   MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE A HOTĂRÂRII PARLAMENTULUI SE BAZEAZĂ, ÎN SPECIAL, PE HOTĂRÂREA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI (CEDO) ÎN CAZUL KOVESI vs ROMÂNIA (https://lege5.ro/Gratuit/gqydembwg4za/hotararea-in-cauza-kovesi-impotriva-romaniei-din-05082020).

   La PETIȚIILE ADRESATE GRUPURILOR PARLAMENTARE PSD, AUR ȘI GRUPULUI PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE, precum și LA MEMORIUL ADRESAT CURȚII CONSTITUȚIONALE (CCR), anexăm lista cu semnăturile on-line adunate la prezenta petiție.

   Cu respect!

   ******************************

🔴 IMPORTANT!!! Oricare persoană interesată POATE COPIA TEXTUL ACESTEI PETIȚII, SĂ ÎL PUNĂ ÎNTR-UN FIȘIER WORD SAU PDF, SĂ ÎȘI COMPLETEZE DATELE PERSONALE (nume, prenume, localitate de domiciliu, județ/sector, adresă de e-mail pentru corespondență), apoi SĂ ÎL TRIMITĂ către:

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT (PSD) DIN SENATUL ROMÂNIEI   psd@senat.ro 

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT (PSD) DIN CAMERA DEPUTAȚILOR   psd@cdep.ro , ionmarcelciolacu@gmail.com , presedinte@psd.ro 

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR (AUR) DIN SENATUL ROMÂNIEI   c_tarziu@yahoo.com

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR (AUR) DIN CAMERA DEPUTAȚILOR   aur@cdep.ro , george.simion@cdep.ro  

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE DIN CAMERA DEPUTAȚILOR minoritati@cdep.ro , varujan@cdep.ro , slobodan.ghera@cdep.ro, 

slobodan.ghera@cdep.ro , ognean.cristici@cdep.ro , iulius.firczak@cdep.ro , 

ovidiu.gant@cdep.ro , andi.grosaru@cdep.ro , ibram.iusein@cdep.ro , 

bogdan.stoica@cdep.ro , silviu.vexler@cdep.ro , gabriel.zisopol@cdep.ro  

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL DIN SENATUL ROMÂNIEI   pnl@senat.ro

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL DIN CAMERA DEPUTAȚILOR pnl@cdep.ro

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA ÎN SENATUL ROMÂNIEI   udmr@senat.ro 

➡️ CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA ÎN CAMERA DEPUTAȚILOR  udmr@cdep.ro

 ******************************

 ❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️

   ♦️ Stimați semnatari ai petiției, vă rog să vă confirmaţi semnăturile accesând linkul pe care îl veţi primi în mesajul automat trimis la e-mailul cu care v-aţi înregistrat semnătura❗   
   ♦️ NOILE INFORMAŢII ŞI RĂSPUNSURILE PE CARE LE VOI PRIMI LA PETIŢIE LE VEŢI GĂSI ÎN SECŢIUNEA "ANUNŢURI", la acest link: https://www.petitieonline.com/a/326106?u=187139   
   ♦️ Pe Facebook, am publicat petiția la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2267424650057961

 ❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️🔺❗️

#MonaPetruț

NICOLETA-MONICA PETRUŢ    Contactați autorul petiției