anulare proba scrisa concurs director octombrie 2016

Petiție publică  

Subsemnații semnatari cerem anularea probei scrise şi reprogramarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director şi de director adjunct din unitățile de învăţământ preuniversitar, concurs organizat conform ordinului MENCS nr. 5080/2016, şi a cărui probă scrisă s-a desfăşurat la data de 12 octombrie 2016. Semnatarii sunt convinși că directorii şi directorii adjuncți ai școlilor din ţara noastră trebuie să ocupe acest post în urma unui concurs pentru un mandat de patru ani, aşa cum a propus Ministerul educației. Probele pe care trebuie să le dea candidații trebuie însă să fie nu numai obiective, dar şi pertinente pentru capacităţile profesionale şi manageriale ale viitorilor directori.

Contestăm în primul rând testul-grilă, în mare parte lipsit de relevanță şi conţinând diferite categorii de erori. În al doilea rând, considerăm îndoielnic  modul în care au fost concepute probele, pe baza unor principii care nu a fost supuse unei dezbateri publice.  Autorii testului par să fi uitat că participanţii la examen sunt absolvenți de facultate, profesori titulari cu minimum gradul II, mulţi cu gradul I, unii cu titlul de doctor în științe şi nu candidați cu studii minime pentru postul de muncitor necalificat, portar, paznic sau femeie de servici, munci foarte onorabile şi necesare dar care nu cer un nivel cultural şi managerial foarte înalt. Un examen cu un asemenea conţinut nu poate conduce la selectarea celor mai buni candidați. Există şi numeroase reclamații privind modul în care probele s-au desfăşurat, dar este un aspect de care nu ne vom ocupa, fiind vorba de situaţii punctuale.  

 

1. Testul-grilă  

În testul-grilă propus de minister: - subiectele 1-20 se referă la aptitudinile geometrice, absolut necesare pentru piloți de avioane, constructori, arhitecți, proiectanți, graficieni pe calculator, etc. dar mult mai puţin semnificative pentru directorii de şcoala (poate cu excepţia celor care sunt profesori de matematică şi predau geometria); - subiectele 21-40 constituie un test psihologic-cognitiv de alegere multiplă (din 5 variante posibile);  - subiectele 41-60, din bibliografia de concurs,  este tot o alegere multiplă, de data aceasta din 3 răspunsuri posibile. Testul-grilă conţine numeroase erori şi aproximări, care puteau, desigur, să îi inducă în eroare pe candidați:

(a) s-a făcut o distincție, în mare parte arbitrată, între „variantă corectă de răspuns” (ni se spune că este una singură) şi „răspuns adevărat”. Astfel în exemplul privind asemănarea dintre  cuţit şi lingură răspunsul „amândouă sunt folosite pentru a mânca” este răspunsul corect, iar răspunsul „amândouă cântăresc mai puţin de un kilogram” este calificat drept „adevărat, dar nu este cea mai importantă asemănare dintre cuţit şi lingură”. Într-un test-grilă o singură variantă trebuie să fie corectă şi adevărată, în acelaşi timp, iar toate celelalte incorecte pentru că false. Să vedem la ce a dus neaplicarea acestui principiu:

- subiectul 29: măgarul întotdeauna are (1) răspuns considerat corect: copite;  (2) răspuns considerat incorect coamă, dar măgarul are coamă (deci variantă adevărată);

- subiectul  36: prin ce se aseamănă muzica şi pictură (1) răspuns considerat corect:  sunt forme de expresie artistică; (2) răspuns considerat incorect: sunt făcute de oameni (caracteristică adevărată şi importantă, exprimarea artistică, ca şi limbajul, fiind caracteristici umane fundamentale şi tipice);

- subiectul 40: ce au în comun șosetele şi mânușile; (1) răspuns considerat corect:  sunt articole de îmbrăcăminte;  (2) răspuns considerat incorecte: sunt vândute perechi, din nou o caracteristică adevărată, considerată probabil ca nesemnificativă – oare de ce?

(b) formulări aproximative şi / sau eronate:

- subiectul 24: fiecare râu are ...; răspuns considerat corect: pantă de scurgere, termen ce se aplică instalațiilor (se foloseşte la proiectarea şi instalarea țevilor de scurgere în băi, a țevilor canaliză­rii clădirilor şi orașelor, etc.). Termenul geografic corect pentru râuri este albie sau matcă;

- subiectul 26: cei care îşi îmbogățesc cunoştinţele...; (1) răspuns considerat corect: învață; (2) răspuns considerat incorect: studiază, dar cele două cuvinte sunt sinonime, cu diferenţe numai de nivel stilistic (a studia aparţinând unui stil de limbă mai îngrijit). În Dex întâlnim definițiile următoare: a învăța:  „a dobândi cunoștințe prin studiu”; a studia: „a depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța”;

- subiectul 30: cuvântul „lapte” este pentru „volum” aşa cum este „sare” pentru greutate; subiectul este greşit formulat: nu e vorba de cuvânt lapte şi nici de cuvântul sare ci de substanțele pe care cuvintele le desemnează; întrebarea priveşte, deci, două substanțe şi modul în care sunt măsurate; ar fi trebuit spus: „volumul este pentru lapte ceea ce ... este pentru sare”, cu alegerea  variantei greutate. Cred că autorii testului sunt de acord că, în sens propriu, un cuvânt nu are nici volum, nici greutate;

- subiectul 35: prin ce se aseamănă filmele şi nuvelele; răspuns considerat corect:  spun o poveste. Răspunsul se aplică numai unei categorii de filme, celor numite „artistice” sau „de ficțiune”, nu se aplică însă filmelor documentare, filmelor ce înregistrează imagini „pe viu”, etc.  Deci, ca să cităm din test, „răspunsul nu este în general adevărat” (fraza care vrea să exprime stângaci ideea că răspunsul nu este întotdeauna adevărat). Acelaşi comentariu este valabil şi pentru răspunsul propus la subiectul 39, prin ce se aseamănă tuberculoza şi astmul:  răspuns considerat corect: sunt boli ale plămânilor. Localizarea (la plămâni) poate fi considerată cu greu o asemănare între o boală inflamatorie şi o alta, infecțioasă; în plus există astm cardiac, tuberculoză osoasă, tuberculoză intestinală, .... Din nou „răspunsul nu este în general adevărat”. Rezultă că, din 20 de subiecte, 8 (cel puţin), deci peste o treime, sunt sau greșite, sau numai parţial adevărate, în ciuda exigenței explicite ca să fie ales răspunsul „în general” (adică întotdeauna) adevărat.

TESTUL NU SE SUSŢINE.  

 

2. Comentariu privind testarea propusă de MEC  

Ordinului MENCS nr. 5080/2016 prevede un test care să evalueze în proporție de 50% aptitudini cognitive [Nota 1] și în proporție de 50% competențe manageriale ale candidaților”. (http://legeaz.net/monitorul-oficial-704-2016/ordin-mencs-5080-2016-metodologie-concurs-director-unitati-invatamant-preuniversitar) Observăm ponderea cu totul disproporționată a părţii privind ‚aptitudinile cognitive’ ale candidaţilor (50%). Ne punem două probleme: (a) o astfel de testare psihologică trebuie inclusă în testul profesional al unor absolvenți de facultate, cu minimum gradul II? (b) comisiile organizate de inspectoratele școlare au fost competente să judece o asemenea testare cognitivă?  (a) testarea psihologică este în mare parte inutilă pentru că o evaluare de tip psihologic şi comportamental, cu eliberarea unui aviz medical, este prevăzută de Codul muncii ca şi de legi pentru examene cum ar fi cel de titularizare sau de definitivare în învăţământ; această evaluare este parte a unui examen medical obligatoriu la care sunt supuse anual toate cadrele didactice şi care nu dă puncte (ca în testul-grilă propus de MEC), ci numai calificativul „apt / inapt pentru predarea în învăţământ”; [Nota 2] (b) comisiile nu au avut competenta necesară în domeniu, deoarece, pe lângă faptul că puteau include persoane cu nivel de studii inferior candidaţilor (!!!), [Nota 3] nu conțineau psihologi sau psihiatri atestați. [Nota 4]  

Considerăm că bunele intenții ale Ministerului Educației, aceea ca școlile din România să aibă directori competenți, selectați pe criterii profesionale  nu s-au concretizat, testarea nefiind pertinentă: partea cognitivă îşi are locul într-o examinare medicală care, dacă se consideră necesară, trebuie să fie preliminară înscrierii la concurs, ca la examenul de titularizare sau de definitivare în învăţământ. Partea de testare privind cunoştinţele din bibliografie şi capacităţile manageriale are în acest test o pondere mult prea mică. Considerăm că testarea scrisă ar trebui să fie exclusiv de acest tip şi cu întrebări ceva mai complexe. Ne permitem să observăm că rata de promovabilitate (83,7%), invocată ca argument de minister în favoarea examenului, este puţin pertinentă, este o rată de promovabilitate la o testare prea puţin semnificativă pentru funcţia de director de şcoala.              

ÎN CONSECINŢĂ CEREM ANULAREA TESTULUI SUSŢINUT LA 12 OCTOMBRIE 2016 ŞI REPROGRAMAREA UNUI CONCURS PENTRU DIRECTORI ŞI DIRECTORII ADJUNCŢI DE ŞCOLI CORECT ŞI PERTINENT. CEREM DE ASEMENEA CA UN ASEMENEA EXAMEN SĂ FIE PRECEDAT DE O DEZBATERE PUBLICĂ PRIVIND PRINCIPIILE PE BAZA CĂRORA SĂ FIE ORGANIZAT EXAMENUL, CU IMPLICAREA TUTUROR FORURILOR ACADEMICE ŞI SINDICALE COMPETENTE   SEMNĂTURI prof. dr. Adriana Costăchescu (Univ. Craiova)          

Note

[Nota 1] Aptitudinile cognitive sunt evaluate de un tip de teste psihologice, numite „de inteligenta” sau  „cognitive”, folosite de psihologi şi psihiatri  ca parte a unei examinări care oferă o evaluare cantitativă aproximativă a comportamentului uman, a capacităților intelectuale ale subiectului, inclusiv a celui afectat de boli cum ar fi maladia lui Alzheimer  sau autismul.

[Nota 2] Codul muncii (legea 23 / 2003 actualizată în 2016, disponibilă la http://www.avocat-dreptul-muncii.eu/codul_ muncii_2016.php#2) la articolul 27, punctul (5): „La angajarea în domeniile sănătate, alimentație publică, educație şi în alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita şi teste medicale specifice.” Vezi şi art. 234 din legea învățământului (http://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/legea-educatiei-nationale-nr-1-2011) sau Anexa la ordinul ministrului educației naţionale nr. 4895/10.11.2014, art. 63 (http://titularizare.edu.ro/2015/docs/Metodologie_mobilitate_de_personal_didactic_2015_2016.pdf).

[Nota 3] MENCS nr. 5080/2016. „art. 12:  (2): în condiții excepționale reprezentanții autorităților publice locale [membri ai comisiilor de examinare] pot avea şi un nivel de studii inferior cu cel al candidaţilor;”

[Nota 4] În această privinţa este natural protestul Colegiului psihologilor, care au cerut reluarea probei şi ca evaluarea să fie făcută de psihologi atestați ca evaluatori (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21364673-concurs-pentru-directori-scoli-ministerul-educatiei-testul-grila-nu-reprezinta-evaluare-psihologica-intrebari le-formulate-pentru-evalua-capacitatile-gandire-critica-strategica-nu-cea-memorare.htm). De altfel Mihai Aniței, preşedintele Colegiului Psihologilor din Romania a declarat "Ministerul nu are dreptul legal sa testeze aptitudinile cognitive si competentele manageriale, întrucât acesta e obiectul psihologiei clinice, putând fi testați numai de profesioniști atestați.” http://stirileprotv. ro/stiri/actualitate/colegiul-psihologilor-cere-anularea-examenului-pentru-directorii-de-scoli-reactia-ministerului-educatiei.html.


adriana costachescu    Contactați autorul petiției