Parlamentul sa adopte in procedura de urgenta legea care ne permite sa atacam efectiv HG urile

Stimați deputați și senatori ai României,  

Începând cu data de 18 mai 2020 a fost instituită starea de alertă pe întreg teritoriul României, prin HG nr. 394/2020 care a fost adoptată în temeiul Legii nr. 55/2020.  

Ulterior, din 30 în 30 zile au fost adoptate noi hotărâri de Guvern prin care a fost prelungită starea de alertă, în mod succesiv cu câte 30 zile.  

În prezent, este aplicabilă H.G. nr. 1183/2021 prin care s-a prelungit starea de alertă pe întreg teritoriul țării cu 30 de zile, începând cu data de 09 noiembrie 2021.  

În toată perioada stării de alertă au existat nenumărate critici privind nelegalitatea HG urilor adoptate, precum și a altor acte normative emise de către Ministere pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 55/2020.  

Au existat numeroase acțiuni promovate în instanță prin care s-a solicitat anularea actelor normative adoptate în temeiul Legii nr. 55/2020, majoritatea acestora nefiind soluționate definitiv până în prezent.   În primă instanță au fost anulate de către Curțile de Apel, până în prezent, 7  H.G.-uri. Cu toate acestea, nu au fost soluționate recursurile de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel:

-          La data de 07.06.2021, în dosarul nr. 350/33/2021, Curtea de Apel Cluj a dispus anularea: în parte a HG nr. 531/2021 astfel cum a fost modificată de HG nr. 580/2021 în privinţa următoarelor dispoziţii: Anexa2 art. 3 ind. 1 iar la Anexa 3 articolul 1 pct. 5,6,7,12,13,18,20,22,27 şi art. 6 punctele 2,4,9 doar în privinţa condiţionării participării de prezentarea dovezilor menţionate la art. 3 ind. 1 al anexei 2. Primul termen de judecată pentru soluționarea recursurilor a fost stabilit de ICCJ la data de 13.01.2022;  

-          La data de 28.09.2021, în dosarul nr. 607/33/2021, Curtea de Apel Cluj a anulat în întregime HG 826/5 august 2021, H G 932/9 septembrie 2021 şi HG 990/17 septembrie 2021. ICCJ nu a stabilit până în prezent primul termen de judecată pentru soluționarea recursurilor;  

-          La data de 21.10.2021, în dosarul nr. 4764/2/2021, Curtea de Apel București a dispus anularea HG nr.636/2021, HG nr.678/2021 si HG nr.730/2021. ICCJ nu a stabilit până în prezent primul termen de judecată pentru soluționarea recursurilor.  

Prin decizia nr. 392 din 08 iunie 2021, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Kapcza Mikolt Krisztina în Dosarul nr. 664/33/2020 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și a constat că ”dispozițiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu referire la art. 42 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, precum și soluția legislativă din art. 72 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, potrivit căreia dispozițiile acestei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie în ceea ce privește soluționarea acțiunilor formulate împotriva hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau se încetează starea de alertă, precum și a ordinelor și a instrucțiunilor prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, sunt neconstituționale.”            

Potrivit considerentelor Deciziei nr. 392 din 08.06.2021, Curtea Constituțională a statuat că:

- actele administrative normative emise în temeiul Legii nr. 55/2020 pot fi atacate în fața instanței de contencios administrativ, în temeiul art. 52 şi al art. 126 alin. (6) din Constituția României  şi al dispozițiilor conținute în legea specială în materie, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004;

- art. 72 alin.(2) din Legea nr. 55/2020 înlătură expres de la aplicare Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ca act normativ aplicabil în materia contestării actelor administrative normative emise în temeiul Legii nr. 55/2020, fără ca Legea nr. 55/2020 să conțină o altă normă expresă care să instituie o procedură specială de contestare, ceea ce are drept consecință practică sustragerea de la controlul judecătoresc a acestor acte administrative;

- în cazul atacării în justiție a actelor administrative normative emise în temeiul Legii nr. 55/2020, asigurarea unui acces efectiv la instanță s-ar realiza doar în măsura în care hotărârea pronunțată de instanța de judecată ar determina, odată cu constatarea nelegalității actului administrativ atacat, înlăturarea efectelor acestuia și a consecințelor sale, în termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative;

- nici Legea nr. 55/2020 și nici Legea nr. 554/2004 nu cuprind dispoziții procedurale care să garanteze soluționarea cauzelor care au ca obiect actele administrative normative emise în temeiul Legii nr. 55/2020 într-un termen scurt, care să asigure un drept efectiv de acces la instanță, iar suspendarea executării acestor acte administrative normative până la soluționarea de urgență a recursului, nu este posibilă (ca urmare a dispozițiilor Legii nr. 554/2004);

- aplicarea procedurii de judecată reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ar face imposibilă pronunțarea unei hotărâri într-un termen mai scurt de 30 de zile, astfel încât efectele acestei hotărâri nu ar fi apte să înlăture în mod concret consecințele actelor administrative emise în temeiul Legii nr.55/2020;

- Legea nr. 55/2020 nu garantează cetățenilor dreptul de acces efectiv la instanță;

- decizia Guvernului pentru prelungirea stării de alertă este circumscrisă unor condiții obiective, clare, prevăzute de art. 3 alin. (2) și art. 4 alin. (1) din  Legea nr. 55/2020 (analiza factorilor de risc care să indice necesitatea menținerii unui răspuns amplificat pentru o perioadă suplimentară, la nivel local, județean, național), iar la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 s-au prevăzut în mod expres criteriile pe care trebuie să le evalueze Guvernul la prelungirea stării de alertă pentru a se asigura transparența decizională (printre care: amploarea situației de urgență la nivel  național, intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc, etc);

- atunci când nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat, în urma analizei factorilor de risc, starea de alertă încetează, tocmai ca urmare a circumscrierii clare a stării de alertă existenței condițiilor obiective prevăzute de dispozițiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 55/2020;

- decizia Guvernului de prelungire a stării de alertă trebuie să fie circumscrisă în mod strict existenței condițiilor obiective generate de evoluția și efectele pandemiei Covid-19, iar starea de alertă poate fi menținută numai atâta timp cât se păstrează aceste condiții obiective care justifică instituirea unor măsuri restrictive de drepturi și libertăți fundamentale cu respectarea art. 53 din Constituție;

- trebuie să existe un mecanism de control al acestor condiții de către Guvern și de sancționare a eventualelor încălcări, iar garantarea respectării tuturor exigențelor legale referitoare la prelungirea stării de alertă nu pot fi realizate decât în măsura în care hotărârile Guvernului care dispun aceste măsuri sunt supuse controlului instanțelor de contencios administrativ;

- în cadrul controlului judecătoresc, instanțele pot analiza dacă există condițiile obiective care justifică prelungirea stării de alertă, dacă măsurile sunt dispuse pentru termenul limitat prevăzut de lege, precum și dacă respectă exigențele constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți;

- Legea nr. 55/2020 nu asigură un acces efectiv și eficace la justiție întrucât persoanele interesate să conteste în contencios administrativ o hotărâre a Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă nu au posibilitatea de a obține o hotărâre judecătorească în termenul de aplicabilitate al acestei hotărâri, astfel încât efectele nelegale și consecințele acestora asupra drepturilor persoanei care s-a adresat justiției să poată fi înlăturate în mod eficient;

- pentru asigurarea unei reglementări clare, ca să garanteze în mod efectiv și eficient accesul la justiție al persoanelor ale căror drepturi sau interese au fost încălcate prin emiterea de acte administrative normative în temeiul Legii nr.55/2020, Parlamentul trebuie să reglementeze o procedură al cărei conținut să fie ușor identificabil, clar și previzibil sub aspectul consecințelor și care să asigure posibilitatea soluționării cauzelor în regim de urgență, într-un termen foarte scurt, astfel încât hotărârile pronunțate să fie apte să înlăture în mod concret și eficient consecințele actelor administrative atacate, în perioada în care acestea produc efecte.  

Decizia CCR nr. 392/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 12 iulie 2021.  

Cu toate că potrivit art. 147 din Constituția României:         

    ”(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”,

până în prezent, Parlamentul nu a pus în acord prevederile neconstituționale ele Legii nr. 55/2020 și OUG nr. 21/2004 cu Constituția României.       

La Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, au fost înregistrate două proiecte de lege pentru punerea în acord a dispozițiilor neconstituționale ale Legii nr. 55/2020 și OUG nr. 21/2004 cu Decizia CCR nr. 392/2021, respectiv: -          PL-x nr. 504/2021 - Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 361 din 26 aprilie 2004, cu modificările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea Legii nr.55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 396 din data de 15 mai 2020, cu modificările şi completările ulterioare,  înregistrată la 21.10.2021;  

-          PL-x nr. 537/2021 - Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 precum şi pentru modificarea şi completarea OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,  înregistrată la 27.10.2021.

Însă, aceste propuneri legislative nu au fost supuse dezbaterii plenului Camerei Deputaților până în prezent.  

Față de cele menționate anterior, având în vedere faptul că cetățenilor României nu le este garantat dreptul de acces în mod efectiv și eficace la justiție pentru a le fi analizate cererile privind anularea actelor administrative normative emise în temeiul Legii nr. 55/2020, aceștia neavând o cale efectivă de atac împotriva actelor nelegale emise de Guvernul României, de Ministere și de alte autorități publice,  în temeiul Legii nr. 55/2020,

vă solicităm să procedați la adoptarea în regim de urgență a propunerilor legislative înregistrate la Camera Deputaților sub nr. PL-x 504/2021 și PL-x nr. 537/2021.  

Prezenta scrisoare deschisă este semnată de mai mulți cetățeni ale căror semnături pot fi vizualizate accesând link -ul:  https://www.petitieonline.com/parlamentul_sa_adopte_in_procedura_de_urgenta_legea_care_ne_permite_sa_atacam_efectiv_hg_urile 

Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept 

Președinte Elena Radu      

Coalitia pentru Apărarea Statului de Drept    Contactați autorul petiției