Noul spital al Brasovului

Guvernului României, Primului Ministru Dacian Cioloș

Ministrului Sănătăţii Patriciu Achimaș-Cadariu,

Parlamentarilor de Braşov,

Membrilor braşoveni ai Guvernului României

BRAŞOVUL ARE NEVOIE DE UN NOU SPITAL !

BANII PENTRU ACEST NOU SPITAL EXISTĂ! TOCMAI AŢI APROBAT FONDURI PENTRU CONSTRUIREA A TREI SPITALE REGIONALE!

CONSTRUIŢI UNUL DIN ELE LA BRAŞOV!

BRAŞOVUL MERITĂ UN SPITAL NOU, PE CARE NU L-A AVUT NICIODATĂ!

Dr. GRIGORESCU DAN, în calitate de cetăţean al Braşovului, de medic chirurg angajat de peste 25 de ani în Spitalul Judeţean Braşov, de specialist în managementul sănătăţii publice şi de cadru didactic universitar al Facultăţii de Medicină din Universitatea Transilvania Braşov, vă supun atenţiei problema stării improprii a sistemului spitalicesc public braşovean, care, ca infrastructură, este tributar unei concepţii încremenite în timp din 1970!

Această situaţie a adus, aduce şi, mai ales, va aduce în mod sigur (dacă nu se va lua o decizie guvernamentală rapidă) imense deservicii dreptului cetăţenilor braşoveni la o asistenţă sanitară spitalicească normală pentru începutul de secol 21, datorită modului necorespunzător al organizării acestui sistem.

În marile oraşe, dintre care Braşovul face parte, conceptul de spital zonal (judeţean, regional) se bazează pe existenţa spaţială într-o zonă relativ restrânsă a unei singure clădiri sau a unui ansamblu de clădiri conectate între ele, în care să se regăsească toate facilităţile care asigură desfăşurarea corectă a actului medical. Acest concept a fost funcţional şi în România de dinainte de 1989, când au fost construite astfel de spitale în Baia Mare, Oradea, Zalău, Timişoara, Cluj, Tg. Mureş, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Brăila, Iaşi, Suceava, Botoşani, etc.

Vă rog să observaţi că Braşovul nu se regăseşte printre ele! 

Braşovul, care este unul dintre cele mai puternice centre economice, turistice, universitare şi culturale ale ţării! Braşovul, care îşi depune în curând candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021!

Nici nu merită să mai întreb de ce, nu am timp pentru aşa ceva! Cred că a venit momentul să nu mai privim în trecut, ci doar strategic, în viitor!

CONSIDER CĂ SISTEMUL SPITALICESC AL BRAŞOVULUI, AL BRAŞOVENILOR ESTE ORGANIZAT PROFUND INCORECT, aducând în discuţie, ca argumente uşor de perceput, până şi de cei mai îndepărtaţi de acest domeniu, următoarele:

1. sistemul spitalicesc public braşovean funcţionează în mod anacronic într-o structură de spitale separate şi dispersate spaţial (spital de Neurologie-Psihiatrie, spital de Obstetrică-Ginecologie, spital de Copii, spital de Boli Infecţioase, spital "Judeţean"), care produce următoarele disfuncţionalităţi:

• nu permite tratamentul multidisciplinar în acelaşi spital al pacienţilor gravi, politraumatizaţi sau cu o complexitate de boli asociate, fapt care obligă medicii să "plimbe" pacienţii de la un spital la altul, punând în pericol sănătatea şi, uneori, viaţa acestora prin întârzierea inerentă a consulturilor şi tratamentelor  decise, generând şi costuri suplimentare legate de transportul medicalizat suplimentar (SMURD, Ambulanţă) care grevează în mod inutil bugetul judeţean al sănătăţii;
• nu permite încadrarea maximă privind competenţa şi, implicit, finanţarea niciunuia dintre spitalele enumerate;
• dispersează în mod inutil medicii din anumite specialităţi extrem de importante (anestezişti, de urgenţă, etc), al căror număr este din ce în ce mai deficitar, fiind în mare descreştere. Ca exemplu, numărul actual de medici anestezişti din Braşov nu acoperă necesităţile tuturor liniilor de gardă aprobate, iar secţia de anestezie-terapie intensivă de la spitalul de Boli Infecţioase există doar pe hârtie de câţiva ani, fără a avea vreun medic angajat!
• dispersează în mod inutil echipamentele medicale, aparatura de laborator, facilităţile din sălile de operaţie, etc., prin dotările împrăştiate prin tot Braşovul, şi care, din păcate, nu există în mod suficient în toate spitalele enumerate. Se ajunge, astfel, în situaţia ca, în loc de a beneficia de toate tipurile de echipamente, unele nu sunt disponibile decât în sistemul privat.

2. Spitalul Judeţean Braşov, care a devenit în ultimii 15 ani şi spital clinic, şi spital de urgenţă, funcţionează, la rândul lui, în mai multe clădiri (actualmente 5, în trecut 6), toate fiind extrem de vechi. Ca argumente:

• corpul central, adică fostul Spital Judeţean, nu a corespuns nici când i-a fost aprobată construcţia, fiind o clădire concepută pe plan naţional în anii 1970 ca spital judeţean pentru judeţe mici, cu municipii reşedinţe de judeţ mici, cum ar fi Focşani (Vrancea), Zalău (Sălaj) Sf. Gheorghe (Covasna), Botoşani (Botoşani), Vaslui (Vaslui) sau sectoare mici ale Bucureştiului (Spitalul Sf. Ioan). De ce Braşovul a fost "dotat" doar cu un astfel de tip de spital, se ştie, dar nu se discută decât în termeni de "povestea prostiei omeneşti", pentru a nu leza persoane încă în viaţă. Dacă acceptăm faptul că legenda nu ar fi însă corectă, nu ne rămâne de concluzionat decât că şi în acele timpuri, ca şi în prezent, Braşovul a fost/este discriminat. Raţiunile? Politice?
• alte clădiri sunt mult mai vechi (cele două ale ansamblului Mârzescu) şi nu pot fi reabilitate prin natura legatului Fundaţiei care le-a donat.
• ultimele două au fost concepute ca spitale de întreprindere (clădirea Tractorul şi clădirea Steagul Roşu), fapt care ne scuteşte de orice alte comentarii

În acest caz, strategia de a finanţa doar o "reabilitare" nu este corectă.  Este ca şi cum ai vrea să transformi un sevice auto de cartier într-un circuit auto de încercări pentru firma Ferrari! De altfel, este mai mult decât evident cât de ineficient este rezultatul reabilitării "pe bucăţi" a clădirii centrale a Spitalului Judeţean, care s-a realizat doar pe o treime în ultimii 5 ani!

3. La final, cel mai important argument: actuala organizare nu permite dezvoltarea! Nu poţi înghesui la infinit în acelaşi spaţiu mai multe specialităţi!

• în ultimii ani au fost înfiinţate noi structuri (chirurgia vasculară, cardiologia intervenţională), dar numai sub formă de compartimente, când acestea ar fi trebuit să fie secţii de sine-stătătoare. Acestea au nevoie, în viitorul foarte apropiat, de dezvoltarea unei secţii de chirurgie cardiacă, cu paturi, cu circuite separate, cu săli de operaţii grupate într-un bloc operator specific. UNDE?
• în urmă cu un an a fost înfiinţat prin aprobare de la Ministerul Sănătăţii (încă doar pe hârtie, dar e un început meritoriu!) compartimentul de transplant renal. La fel, e nevoie de saloane cu paturi, săli de operaţie, laborator, etc. Oare unde va putea exista spaţial în vechile clădiri? Din nou, UNDE?
• secţiile de cardiologie, neurologie şi interne sunt supraaglomerate. În contextul creşterii incidenţei bolilor cardiovasculare, a bolilor cronice şi neurologice, unde să mai tratezi pacienţii, când în prezent sunt câte 8 paturi în salon, iar normativul prevede 4 (hai, maxim 5), iar reabilitarea părţii vechi a spitalului va conduce la scăderea numărului de paturi prin apariţia băilor şi toaletelor în fiecare salon? UNDE?
• unde să mai aduci şi să montezi noi echipamente (al doilea angiograf, angioCT, echipamente pentru radioterapie, etc)? UNDE?
• Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean este depăşită ca facilităţi, pe care nici nu le îndeplineşte pe toate conform prevederilor legale. Ea ar trebui dezvoltată. Unde, când la parter s-a mutat, de foarte curând, secţia de hematologie? UNDE?
• cum să rezolvi absența spațiilor necesare învățământului universitar și postuniversitar (studenți și medici rezidenți), începând cu lipsa unor săli de demonstrații clinice și practice în cadrul secțiilor clinice, de o sală de curs (amfiteatru) suficient de mare ca să cuprindă cei aproximativ 120 de studenți ai unui an de studiu, și terminând cu lipsa cvasi-totală a vestiarelor pentru viitorii și actualii medici în devenire (singurul vestiar existent, de circa 3/4 m, oferind condiții mai mult decât umilitoare de echipare corectă a acestora)? UNDE să le găsești, dacă până și medicilor angajați ai spitalului le-a fost refuzat dreptul de a avea un banal cabinet comun, acestea nefiind prevăzute în schema ”reabilitării” începute acum 5 ani!
• și, în final, deși multora nu o să le pară esențial, Spitalul Județean nu are spații pentru organizarea unei/unor biblioteci medicale, fapt de neacceptat în raport cu situația din țările europene. Dar Spitalul Județean are pretenția că poartă denumirea de CLINIC, adică în el se desfășoară activitate universitară!

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Sunt astfel braşovenii loviţi grav în drepturile lor cetăţeneşti privind asigurarea sănătăţii personale şi a membrilor familiilor lor?

Sunt astfel operatorii de turism loviţi în interesul de a dezvolta turismul braşovean, dacă orice operator extern întreabă despre facilităţile publice de asigurare a asistenţei prin servicii de sănătate?

Este Universitatea Transilvania afectată, prin imposibilitatea de a atrage şi mai mulţi studenţi străini plătitori în valută, în lipsa existenţei condiţii proprii de asistenţă medicală publică (care este şi acesta un punct de interes în alegerea centrului universitar)? Au de câştigat studenţii medicinişti şi medicii rezidenţi care se pregătesc în cadrul Universităţii din Braşov, instruindu-se într-un spital modern?

Va crea Noul spital cadrul care să stimuleze atât dorinţa tinerilor medici specialişti de a rămâne în Braşov, cât şi emulaţia necesară pentru specialiştii de mare valoare din întrega ţară pentru a se angaja în Braşov?

Cu siguranţă că DA!

IATĂ DE CE A VENIT MOMENTUL, CU MULT ÎNAINTE DE CONFRUNTĂRILE ELECTORALE LOCALE ŞI NAŢIONALE DIN 2016, ca noi, cetăţenii Braşovului, să ne unim forţele şi să cerem clar, răspicat, imperios, puternic şi necontenit guvernanţilor locali şi naţionali să ne aloce cu prioritate fondurile necesare pentru înălţarea unui Nou Spital al Braşovului, lăcaş de ajutorare a oamenilor bolnavi, la fel de important ca şi Catedrala Mântuirii Neamului!

Vă chem pe voi, cetăţeni şi cetăţene ale Braşovului (indiferent de religie sau simpatie politică) să semnaţi această petiţie adresată Guvernului României, fie că sunteţi cadre medicale sau nu, fie că sunteţi (încă) sănătoşi sau bolnavi, fie că sunteţi conduşi sau conducători, fie că sunteţi săraci sau bogaţi, fie că aveţi sau nu aveţi copii, bunici sau străbunici  în viaţă, fie că mai locuiţi încă în Braşov sau aţi luat drumul pribegiei prin lumea largă!

Vă chem ca prin semnătura Dumneavoastră pe această petiţie să puneţi umărul la acest efort de redeşteptare a mândriei de a ne apăra drepturile în faţa celor care, voit sau din necunoaştere, ni le ignoră!

Dacă împreună vom reuşi să urnim din loc acest proiect al Noului Spital Braşovean, ne vom putea liniştit spune, fiecare, la final de existenţă:

ŞI EU AM CTITORIT NOUL SPITAL!

Iar hrisovul care va consfinţi această zicere va fi această petiţie!

Cu mare şi neţărmurită speranţă, 

Dr. Dan Grigorescu-Braşov

25.09.2015

Dr. Grigorescu Dan    Contactați autorul petiției