Cerem guvernării să-l includă pe Gușan și Crasnoselschii în lista neagră a UE.

Cerem guvernării ca să solicite partenerilor de dezvoltare să-i includă în lista sancțiunilor UE pe Gușan și Crasnoselschii alături de alți oligarhi de la Chișinău.

Vor fi incluși în „lista roșie” a UE liderii separatiști sau oligarhul de peste Nistru, Gușan?

Uniunea Europeană urmează să aprobe o listă unde sunt incluse câteva nume de politicieni controversați de la Chișinău și care ar urma să fie sancționați pentru destabilizarea situației din Republica Moldova. Printre aceștia se află Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc. Din același document vedem că nu se regăsesc pretinșii lideri din stânga Nistrului, care alimentează separatismul de mai bine de 30 de ani și contribuie la acțiuni de subminare.

De ce merită să fie incluși în „lista roșie” a UE și liderii separatiști

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a declarat pentru Zona de Securitate că Uniune Europeană ar trebui să aplice sancțiuni dure împotriva liderilor de la Tiraspol, pentru că ei nu sunt doar separatiști, dar sunt separatiști pro-ruși, care promovează politica rusă de dezmembrare. Mai mult ca atât, în opinia lui Șalaru, pe această listă de sancțiuni ar trebui să se regăsească toate persoanele care fac parte din așa-zisul guvern și parlament din stânga Nistrului. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă autoritățile constituționale de la Chișinău ar veni cu această propunere către forul european.

Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării: „Nu cred că guvernul Republicii Moldova va avea curajul ăsta, fiindcă ei (n.r. reprezentanții Executivului de la Chișinău) se tem de destabilizare din zonă. Mai mult decât atât, chiar și cei din regiunea găgăuză care promovează separatismul și cei care vor ieșirea din acordul de asociere și la statutul de țară candidat și care vor alipirea la Rusia și la lumea rusă, care au fost acum la Șor în Israel, acești lideri locali trebuie incluși pe lista de sancțiuni. Părerea mea este că guvernul nostru încearcă cumva, cu ajutorul Uniunii Europene, să-și rezolve niște probleme pe care ei nu sunt capabili să le rezolve. Nu poți să aplice legea împotriva liderilor de la Tiraspol, fiindcă se tem de anumite probleme locale, dar dacă vrem să rezolvăm problema separatismului, noi trebuie să aplicăm legea că altfel nu se va rezolva.

Dacă l-ai inclus pe Șor, trebuie să incluzi pe ăștia care promovează politica lui. Dacă ai inclus-o pe Tauber, trebuie să-i incluzi și pe cei din Găgăuzia care faca parte din partidul Tauber și ocupă funcții importante.

De ce nu-i includ pe cei de la Tiraspol? Republica Moldova le dă pașapoarte, le asigură coridor prin aeroport, le asigură pază și protecție, trecere liberă, deci ei nu au niciun fel de probleme. Înseamnă că guvernul Republicii Moldova îi acceptă, îi recunoaște, le creează condiții. Ori noi trebuie să alegem ori cu Europa, ori cu Rusia. Nu poți să stai fundul în două luntri, pentru că cei care stau cu fundul în două luntri, până la urmă, pierd.”

Ion Leahu, reprezentantul Chișinăului în Comisia Unificată de Control (CUC) în perioada 2002-2013, consideră că actualmente nu poate fi vorba despre includerea pretinșilor lideri de la Tiraspol în lista sancțiunilor UE. Se poate produce acest lucru atunci când este demonstrată implicarea lor în subminarea statalității și suveranității sau pacea în regiune. Dacă este asemenea demonstrare, atunci Chișinăul poate solicita și chiar insista ca așa-numiții conducători ai regiunii să fie incluși în listele de sancțiuni ale Uniunii Europene.

Ion Leahu, fost membru CUC: „Cine sunt ei? Krasnoselskii, Ignatiev și alții? Ei sunt nulități. Din punct vedere al dreptului internațional sunt, probabil, niște criminali, dar nu e demonstrat acest lucru. Dacă în baza la materialele CEDO, atunci se poate. La moment, introducerea lor în această listă nu schimbă practic nimic în raport cu regiunea transnistreană. Din contra, vrajba ceea care este doar se va aprofunda, dar cea mai bună metodă este ignoranța. Ei se vor mira: cum așa ei nu sunt acolo, înseamnă că suntem mizerabili.”

Ce facem cu oligarhul de peste Nistru?

Din documentul Consiliului European citim că „Uniunea rămâne neclintită în sprijinul acordat Moldovei, rezistenței, securității, stabilității, economiei și aprovizionării sale cu energie, în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi. Având în vedere situația din Republica Moldova și, de asemenea, pentru a recupera activele persoanelor identificate ca fiind responsabile de abateri financiare grave și de exporturi neautorizate de capital…”. Astfel, pornind de la aceste argumente ale instituției europene, ar putea fi atribuită sancțiunilor UE și activitățile oligarhului transnistrean Victor Gușan, care de-a lungul anilor a devenit coproprietar cu Ilya Kazmaly la zeci de companii, fondate în Republica Moldova – pe malul drept al Nistrului, în Ucraina, dar și în state ale Uniunii Europene, și în paradisuri fiscale.

În context, directorul executiv al asociației „PROMO-LEX”, Ion Manole a precizat pentru Zona de Securitate că, Gușan și alte persoane din mediul influent economic și financiar din regiunea transnistreană ar trebui să se regăsească în sancțiunile occindentale, mai cu seamă că activitățile pe care le practică au conexiuni directe cu state europene.

Ion Manole, director executiv „PROMO-LEX”: „Noi credem că trebuie să fie incluși în această listă, persoanele care influențează situația din stânga Nistrului. Așa ei beneficiază ca indivizi, ca grup, ca structuri care sunt acolo, beneficiază de toate avantajele apropierii de Uniunea Europeană, dar n-au nicio responsabilitate și impunitatea îi încurajează și pe alții. Păi nu inventăm bicicleta, persoane din categoria lui (n.r. Victor Gușan), oamenii de afaceri din Federația Rusă, care sunt foarte mulți, sunt incluși în listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și a Occidentului. Asta ar însemna conturi bancare blocate, anumite restricții, anumite impedimente. Aceste lucruri ar trebui pe ei să înțeleagă mai bine care este situația și ce ar trebui să facă, pentru că ei, totuși, au o influență acolo și au posibilitate să schimbe situația.”

Cine este Victor Gușan?

Gușan este este cofondator al Sheriff SRL, holdingului din Tiraspol de la care se trage și sintagma atribuită regiunii separatiste – „Republica Sheriff”, și asta pentru că această companie deține mai multe companii monopoliste pe aproape toate segmentele economiei locale (de la comerțul cu produse alimentare, automobile, carburanți, medicamente, producerea și exportul alcoolului la servicii hoteliere, telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și asigurări, sport și presă) și care achită zeci de milioane de dolari anual la bugetul nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene.

O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) demonstrează implicarea lui Gușan alături de asociatul său Ilya Kazmaly prin intermediul holdingului Sheriff în Germania, cea de-a treia destinație de exporturi a regiunii transnistrene din Uniunea Europeană, după România și Polonia. Valoarea exporturilor din regiunea transnistreană în Germania s-a ridicat, în 2020, la 22,7 milioane de dolari, conform datelor Tiraspolului.

Victor Gușan a făcut parte din pretinsele Servicii Secrete Transnistrene și figurează în renumitul dosarul la CEDO nr.48787/99 întitulat ”Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Potrivit martorilor din dosar acesta a fost unul din colaboratorii care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse.

Precizăm faptul că, la sfârșitul lunii aprilie a acestui an, Consiliul European a anunțat adoptarea unui nou set de măsuri restrictive specifice care dă posibilitatea Uniunii Europene de a impune sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova. Sancțiunile vor consta în înghețarea activelor și interzicerea punerii la dispoziție de fonduri pentru persoane fizice și entități și o interdicție de călătorie în UE pentru persoanele fizice. Pe 22 mai, ministrul român de Externe Bogdan Aurescu a solicitat la reuniunea miniștrilor de externe din cele 27 de țări ale UE, adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni împotriva celor care sunt în spatele unor tentative de destabilizare a Republicii Moldova.