#1816: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

:-))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

Da, si cei 19% care lipsesc erau chinezi, nu-i asa? Nu mai glumiti, domnule ca va faceti ridicol. Ca in 1850 maghiari si secuii impreuna erau mai putini decat nemtii? :-)))

8,8% maghiari, 9,3% nemti, 3,8% tigani si 19% ALTE NATIONALITATI!!! :-))))))))))))

Ce fel de alte nationalitati erau acelea a caror numar total era aproape egala cu cea a maghiarilor, nemtilor si tiganilor impreuna?

Chiar sunt foarte curios, care erau acestea si unde s-au disparut din Transilvania? Turci, chinezi, gagauzi?

#1827: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Stimabile de la #1827, ai dreptate, nu au fost cifrele date de mine ci copiate aidoma cum au fost culese dintr-un studiu. Ceea ce veţi citi mai jos este un extras din acel studiu în care am făcut corecţiile necesare în tabel. Dacă vă interesează, vă trimit şi denumirea studiului care îl puteţi accesa pe Google.

Urmează extrasul din materialul găsit pe internet:

Nu pot intra în amanunte aici si acum[1][1], dar lecturile si meditatiile mele pe aceasta tema mi-au întarit convingerea ca este necesara o regândire a etnicitatii si nationalismului (vezi si Wicker, Hans-Rudolf (ed.), 1997) si o definire mai clara a interculturalitatii. Deasemenea consider ca experienta interculturalitatii transilvane, exersata în interactiunile sociale cotidiene pe parcursul a cel putin opt secole, este demna de a fi cunoscuta si valorificata în context european, mai cu seama într-o Europa unita.

Revolutiile burgheze din 1848 au zguduit temeliile societatilor traditioale din Europa, mai cu seama cele din Europa centrala si de est. În grija pentru ordinea sociala de dupa convulsiile revolutionare, monarhii Europei au început sa acorde o importanta din ce în ce mai mare evidentei populatiei, înregistrarii si numararii acesteia. si în Transilvania de pe la mijlocul secolului al XIX-lea recensamintele populatiei au devenit o pocedura standard în politicile guvernelor de pe atunci.

La recensamântul din 1850 în Transilvania a fost înregistrata urmatoarea structura etnica a populatiei

Structura etnica a populatiei, Transilvania, 1850

Diferenta pâna la total o reprezinta alte etnii

Rotariu, Traian, (Coord., 1996, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1850 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 322/323

Ceea ce este demn de remarcat la datele acestui recensamânt este diferentierea identitara foarte marcata între maghiari si secui pe de o parte si germani si sasi pe de alta parte. Cred ca avem de-a face cu coexistenta identitatii traditionale medievale, conexa starilor sociale si privilegiilor aferente acestora si identitatile "categoriale" construite si legitimate de discursul nationalist, forme identitare rationalizate, subsumate foliei semnatice identitare de "cetatean". Interersant este faptul ca în recensamintele ulterioare efectuate în Transilvania, în special dupa intrarea în vigoare a dualismului austro-ungar (1867), vor înregistra nu direct apartenenta etnica, ci limba materna a populatiei. si aceste date sunt argumente în favoarea uneia dintre tezele formulate de Benedict Anderson în sprijinul ideii ca natiunile sunt comunitati imaginare, construite si nu entitati primordiale si esentiale.

#1827: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Populatia dupa limba materna în Transilvania 1880, 1900, 1910

Diferenta pâna la total o reprezinta alte limbi materne

1 Rotariu, Traian, (Coord)., 1997, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1880 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 360/361

2 Rotariu, Traian, (Coord)., 1999, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1900 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 614/615

3 Rotariu, Traian, (Coord)., 1999, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1910 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 596/597

Optiunile pentru preluarea, performarea si asumarea unei identitati sociale specifice sunt limitate de sistemul social din care fac parte indivizii, într-un fel prescrise în sensul exterioritatii si caracterului lor constrictiv (Durkheim). Ne asumam în mod constient responsabilitatea pentru maniera sociologista a expunerii. Dupa parerea mea, societatea în care se nasc, grupurile sociale din care fac parte - pâna la momentul alegerii rationale si responsabile la vârsta maturitatii  -  nu sunt alese deliberat de indivizi. Este contingent în ce loc si în ce moment te nasti, însa aceste conditionari spatio-temporale devin cadrul de referinta în care are loc socializarea. si tocmai acesta ni se pare a fi punctul nodal: devii ceea ce esti într-un context axiologic-normativ concret, într-un spatiu social (în sensul lui Sorokin) în care posibilitatile de optiune nu sunt infinite, ci reduse la un numar limitat, definite si legitimate în ultima instanta de ceea ce sistemul social respectiv considera ca este dezirabil din punct de vedere social, politic, economic, cultural, etc., la momentul istoric respectiv. Individul devine ceea ce societatea în care traieste, îi permite sa devina. Aceasta permisiune înseamna în primul rând faptul ca, într-o societate democratica functionala, nu exista nici o instanta care, în mod legitim, legitimat si unanim recunoscut, sa interzica unui individ, de jure si de facto, dreptul de a opta pentru o alternativa sau alta, în orizontul posibilitatilor existente. Libertatea individului într-o societate, într-un agregat social, înseamna sa aleaga solutia care i se pare ce-a mai buna, fara ca în aceasta decizie sa fie constrâns, prin legi, norme, persuasiune, venite din exterior lui, sau, si aceasta este de fapt regula, daca ele exista totusi, sa fie internalizate prin socializare astfel încât sa devina motivatii interne ale actorului social, în momentul optiunii si ulterior al actiunii sociale.

Populatie statornicã (legalã) în 1930 dupã neam (nationalitate)

Sursa: Recensãmântul general al populatiei din 1930, vol IX, Structura populatiei României. Tabele selectionate, 1940, Bucuresti, pp. 376